618 matches
-
sarcinile, optzeci de mii ca să taie pietre pe munte, și trei mii șase sute ca să-i supravegheze. 3. Solomon a trimis să spună lui Hiram, împăratul Tirului: "Fă-mi și mie cum ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimis cedri, ca să-și zidească casa de locuit. 4. Iată, eu înalț o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să i-o închin Lui, să ard înaintea Lui tămîie mirositoare, să aduc necurmat în ea pîinile pentru punerea înainte, și să aduc arderile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
culoare albastră, și care să cunoască săpătura în lemn, ca să lucreze cu meșterii iscusiți care sunt la mine în Iuda și la Ierusalim și pe care i-a ales tatăl meu David. 8. Trimite-mi din Liban și lemn de cedru, de chiparos și de santal; căci știu că slujitorii tăi se pricep să taie lemne din Liban. Iată că slujitorii mei vor fi cu ai tăi. 9. Să mi se pregătească lemn din belșug, căci casa pe care o voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cetățile unde își ținea carăle și la Ierusalim lîngă împărat. 26. El stăpînea peste toți împărații de la Rîu pînă la țara Filistenilor și pînă la hotarul Egiptului. 27. Împăratul a făcut argintul așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele, și cedrii tot atît de mulți ca smochinii sălbatici, care cresc pe cîmpie. 28. Din Egipt și din toate țările se aduceau cai pentru Solomon. 29. Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintîi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel: "Vino, să ne vedem față în față!" 18. Și Ioas, împăratul lui Israel, a trimis să spună lui Amația, împăratul lui Iuda: "Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!" Și fiarele sălbatice din Liban au trecut și au călcat în picioare spinul. 19. Tu te gîndești că ai bătut pe Edomiți, și de aceea ți se înalță inima ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
iarbă spre obraji, cârmaciul zise oftînd: - Sunt greu ca un elefant! Dar și pământenilor nu le venea ușor, după un an de greutate totuși scăzută. Ieșiră pe podișul pustiu, mărginit de păduri. Nu se vedea nimeni. Numai vântul sufla prin cedri. CAPITOLUL XXVIII De mai bine o săptămână de când ieșiseră din luntrea lor, străinii și perechea pământeană umblau cercetând podișul și împrejurimile din munți. Numai în ziua a doua au zărit niște păstori, care la vederea lor au început să strige
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
urmări din ochi, iar când se întoarse să-i mai spună ceva lui Auta, nu-l mai văzu lângă ea. Își roti repede privirea înjur și îl zări tocmai când el, cu capul plecat de mâhnire, intra în pădurea de cedri de la marginea podișului. Fata alergă după el. După vreun ceas, când cârmaciul veni să-i caute acolo unde stătuseră toți trei de vorbă, o văzu numai pe Nefert care se întorcea plângând din pădure. - De ce plîngi? Unde-i Auta? o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cuprinse cu brațele, și atunci fostul rob își simți deodată moale trupul de carne de piatră și își lăsă capul pe umărul străin. Nu mai știa dacă Hor era zeu sau într-adevăr om! Era sfârșitul zilei. Soarele cădea după cedri când plecară. Mai-Baka își întrebă cu sfială prietenul încotro au pornit; acesta se uită încă o dată îndărăt, spre turnul argintiu, apoi zise: - Hor a văzut cu ocheanele lui că la poalele muntelui se adună mulțimi de soldați și fac tabără
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
înfrînt. Totuși mai întrebă: - Și tu, Auta, poți ști care dintre acei oameni e ucigaș? - Știu... Începu Auta, dar în aceeași clipă se auzi de-afară o larmă surdă, neobișnuită, pe podiș. Ieșirii cu toții repede. Larma venea dinspre pădurea de cedri. În scurt timp, dintre copaci porniră să iasă cete învălmășite de oameni. Când această mulțime ajunse în fața marii luntre argintii, strigând de frică și de durere, se putu vedea că era o mulțime de robi. Văzând luntrea și pe cei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o veste. Când trimisul Marelui Preot al țării Ta Kemet veni aici, nu mai găsi oaste și, neștiind unde să se mai ducă, își aruncă sabia și coiful și, păstrîndu-și numai arcul și un cuțit, se afundă în pădurea de cedri. Nu știa ce se petrecuse în Sodoma și Gomorra, nici nu putea ști că, în noaptea în care cei doi oameni ciudați poposiseră la Lot, Marele Preot se strecurase cu oamenii de credință spre țărmul mării. Sus, pe podișul Baalbek
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zeilor pe turnul de piatră. Și o urcară. Acum se mirau străinii de nebănuitul meșteșug. Legând luntrea cu frânghii împletite în trei și în șase, acei oameni o culcară lin pe un fel de sanie din două trunchiuri uriașe de cedru pe care o împinseră și o traseră câteva zile la rând pe un fel de povârniș anume făcut, până ajunseră cu ea pe lespezile turnului. Acolo, în alte câteva zile de muncă, trăgînd-o dintr-o parte și înmulțindu-i treptat
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu viață. Numai deznădejdea le-a dat curaj să vină aici. într-o zi, după ce turnul era clădit și luntrea așezată în vârful lui, Auta se plimbă cu Nefert la marginea pădurii. Priveau asfințitul soarelui, când auziră de după tulpina unui cedru două glasuri vorbind în limba țării Assur. Unul era de femeie. - Cum te cheamă? întrebă glasul femeii. Bărbatul, vorbind și el destul de subțire, se simțea că nu știe limba țării Assur. Rosti cu greu cuvântul anu, care înseamnă eu. Tăcu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ziua în care Anu îi puse pe cap globul vioriu ca să vadă cum va arăta ea când luntrea își va lua zborul, și o îmbrăcă în veșmânt argintiu, zvonul că zeul și-a luat soție se răspândi în pădurea de cedri. Și seara, mulțimea foștilor robi adunată în jurul focurilor cîntă: Să-ți fie dânsa, Anu, soție de-o seamă cu tine, înalț-o cu numele tău. Toți coborâseră din luntre, la poalele turnului de piatră, ascultând poate cea din urmă oară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dreptate. Între timp, ceilalți pregătiseră totul în luntre pentru plecare. Străinii și pământenii ieșiră pe lespezile turnului făcut pentru ei și se mai uitară o dată la mulțimea de oameni scăpați de moarte și de robie, se uitară la pădurea de cedri, la cer. Pe marginea turnului stăteau Mai-Baka și Ntombi. - Voi de ce nu vreți să veniți? îi mai întrebă o dată Auta. Mai-Baka arătă spre mulțimea foștilor robi care așteptau jos, pe podișul dintre cedri: - Noi rămânem cu ei. Glasul lui sună
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de robie, se uitară la pădurea de cedri, la cer. Pe marginea turnului stăteau Mai-Baka și Ntombi. - Voi de ce nu vreți să veniți? îi mai întrebă o dată Auta. Mai-Baka arătă spre mulțimea foștilor robi care așteptau jos, pe podișul dintre cedri: - Noi rămânem cu ei. Glasul lui sună trist, dar și hotărât. Totuși când intră și Auta în luntre făcîndu-i cel din urmă semn de despărțire, Mai-Baka își sprijini fruntea în arcul său, să nu i se vadă ochii. Ntombi plânse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
despărțire, Mai-Baka își sprijini fruntea în arcul său, să nu i se vadă ochii. Ntombi plânse însă în văzul tuturor. Apoi coborâră, depărtîndu-se cu toți ceilalți oameni spre pădure. Așa cum le poruncise Auta, se întoarseră toți cu spatele la luntre, intrând printre cedrii înalți. Se lăsa noaptea. Un vâjâit puternic se lovi de frunze și tremură în crengi. Piatra turnului gemu. O lumină orbitoare jucă pe copaci câteva clipe, apoi oamenii se întoarseră privind cu uimire mingea de foc care se suia cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nimeni. Parcă fiecare vorbea alt grai. Și abia când globul de foc se făcu o stea depărtată pe care mulți nici n-o mai zăreau, acești oameni se adunară din nou, aprinseră focuri și stătură triști până când soarele ieși din cedri. Minunata luntre nu mai era pe pământ. CAPITOLUL XXXV Dincolo de țărmul Mării dintre Pământuri, la marginea unui oraș din țărișoara Uț, pe un maidan, zăcea un om lepros care de multe luni se tânguia și-și blestema zeul căruia altădată
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
O, de-am putea adormi ca să ne trezim peste câteva mii de ani. Dar nici tu nu mai poți. Și Adapă (așa îl chema pe babilonian) oftă adânc. - Știi, zise din nou Adapă, eu am călătorit cândva în munții cu cedri numiți Lebanon, lângă satul Baalbek, unde spuneai că te-au adus acei străini. Am văzut lespezile acelea uriașe și m-am minunat ce putere a putut să le urce sus și să le rânduiască atât de bine. Numai de când mi-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
acestei păduri subtropicale, având în vedere că ne aflăm tot în limitele climatului temperat (cald). Pădurea subtropicală de conifere este alcătuită din arbori adaptați la o climă mai uscată, între care: bradul alb (Abies concolor), pinul de zahăr (Pinus lambertiana), cedrul californian (Libocedrus decurrens), bradul Douglas (Pseudotsuga mucronata), la care se adaugă arborii giganți: Sequoia semprevirens și Sequoiadendron giganteum. Sequioadendron giganteum este un arbore gigant veșnic verde care este întâlnit mai ales pe versanții vestici ai Sierrei Nevada, în zone cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze căzătoare) și stratul ierbos. VI.2.1. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
peste 10șC) permit creșterea plantelor tot anul. Cei mai mulți dintre arbori sunt cu frunze persistente, dar se întâlnesc și arbori cu frunze căzătoare (bine reprezentați în statele Golfului din SUA). Cele mai multe specii veșnic verzi sunt esențe tari (quebracho, în sud-estul Braziliei; cedru). În funcție de localizarea geografică și condițiile climatice regionale, aceste păduri au căpătat individualitate în fiecare din arealele de distribuție. În pădurile din China și Japonia, de exemplu, se întâlnesc îndeosebi stejarul veșnic verde, magnolia și arborele de camfor - toate cu o
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
timpul bibliotecarilor ale xandrini erau notate pe o etichetă (sivllubo~, sivttubo~, titulus, index), adesea În roșu, atașată În partea supe rioară a sulului. Foile căpătau o mai mare netezime dacă erau frecate cu piatră ponce și unse cu ulei de cedru, care avea rolul de a le feri de insecte și a le face mai suple. Se scria de obicei numai pe recto și se forma sulul În așa fel Încît partea scrisă să rămînă În interior. La capătul sulului de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
molid și bentonit arată că sistemul de adsorbție implică atât adsorbția monostrat, cât și condiții de suprafață eterogene în condițiile experimentale date (Yeddou și Bensmaili, 2005). Același lucru se constată și în cazul adsorbției Albastrului de metilen pe rumeguș de cedru (Hamdaoui, 2006a). Din valorile cantității maxime de colorant adsorbit se poate estima aria suprafeței specifice Ss, pentru un anumit colorant: (3.2) în care Ss reprezintă aria suprafeței specifice (m2 g-1 sorbent), F fracțiunea de colorant în produsul comercial, NA
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a constatat că pH-ul final al soluției scade doar ușor (cu 0,3-0,5 unități de pH) după adsorbția Albastrului de metilen (în formă cationică) cu eliberarea ionilor H+ de la centrii activi ai suprafeței adsorbentului. În cazul rumegușului de cedru, s-a constatat că adsorbția Albastrului de metilen este minimă la pH 2, variabilă la pH 2-5, iar la pH 9,5-11 adsorbția scade, valoarea optimă pentru adsorbție fiind pH 7 (Hamdaoui, 2006a). Scăderea ușoară a adsorbției colorantului la valori
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
adsorbție fiind pH 7 (Hamdaoui, 2006a). Scăderea ușoară a adsorbției colorantului la valori mai mari de pH poate fi datorată unui alt mecanism de adsorbție, de exemplu schimb ionic sau chelatare. Este de asemenea important de menționat că rumegușul de cedru ar putea fi hidrolizat, ceea ce crează centri încărcați pozitiv, aceasta fiind una din cauzele scăderii adsorbției la valori mari de pH. Adsorbția Albastrului de metilen și a Metil violetului pe rumeguș de Mansonia (Ofomaja, 2008) este puternic dependentă de pH
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de bine cu modelul BDST și pe baza acestuia s-a calculat capacitatea de adsorbție, ale cărei valori sunt mai mari în cazul materialului prehidrolizat, comparativ cu cel original (Figura 3.21). Pentru adsorbția Albastrului de metilen pe rumeguș de cedru s-au testat o serie de modele de adsorbție pe coloană, pentru a determina curbele de străpungere la diferite înălțimi ale patului și viteze de curgere (Hamdaoui, 2006b). Au fost aplicate modelele cinetice Bohart și Adams, BDST, Clark, Wolborska, Yoon
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]