1,259 matches
-
meciul cu Aubry-Asturies (Franța, 1942). Recordul într-un meci intern de Divizia A este de 7 goluri înscrise de Ted Drakes pentru Arsenal în meciul cu Aston Villa jucat la Birmingham la 14 decembrie 1935. Între 1922-1938, James McGrory de la Celtic Glasgow (pronunțați seltic) a marcat 550 de goluri, un record mondial. Rugby, jocul cu balonul oval, cunoscut și sub numele de rugger sau union, are și el istoria lui modernă. Se spune că în 1823, pe terenul de sport de la
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
tragediei sale Macbeth (All hail, Macbeth! Hail to thee, thane of Glamis!, I,3). Tot la castelul Glamis (pronunțați glams) s-a născut și fosta prințesă Margareta, sora mai mică a actualei regine. În plus, numele Lyon era scoțian, deci celtic. Numele Lyon este frecvent la membrii clanurilor Lamont și Farquharson care sînt de origine celtică (v. vol. 3 nota 57). §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Mulți copii și chiar membri adulți ai familiilor privilegiate s-au refugiat în Statele Unite, printre aceștia soția și cei doi
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la castelul Glamis (pronunțați glams) s-a născut și fosta prințesă Margareta, sora mai mică a actualei regine. În plus, numele Lyon era scoțian, deci celtic. Numele Lyon este frecvent la membrii clanurilor Lamont și Farquharson care sînt de origine celtică (v. vol. 3 nota 57). §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Mulți copii și chiar membri adulți ai familiilor privilegiate s-au refugiat în Statele Unite, printre aceștia soția și cei doi copii ai lordului Mountbatten, fiul unui membru al guvernului, Duff Cooper (prim lord al Amiralității
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
denominat și a combinării unui radical regional nord-estic slav cu un sufix specific idiomurilor slave sud-vestice. Au fost propuse și alte variante etimologice, printre care unele cu totul neverosimile: un posibil apelativ cuman (reconstruit prin comparația cu araba) *bilad, „țară“, celticul burlatum (< burr/bor + latum/late, „mlaștină“), numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume germanic *Berlad (< goticul *bourlad, „teritoriu nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții sugerate: sufixul maghiar local -d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu un sufix specific idiomurilor slave sud-vestice. Au fost propuse și alte variante etimologice, printre care unele cu totul neverosimile: un posibil apelativ cuman (reconstruit prin comparația cu araba) *bilad, „țară“, celticul burlatum (< burr/bor + latum/late, „mlaștină“), numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume germanic *Berlad (< goticul *bourlad, „teritoriu nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții sugerate: sufixul maghiar local -d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla, „nuia“) sau unui toponim cu baza turanică Bîrl (regăsibilă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Apo, Apio, Appion, Apo. Numele a fost consi derat, pe rînd: tracic (înrudit cu Apulum, Apula din Dacia, cu prus. ape, apu, lit. úpe, sanscr. ap, „apă“), scitic, (paralel cu Cal abaeus și Zald-apa), iliric (comparat cu ilir. Aplō > Aplü), celtic (< apa „Flusz“) sau chiar lat. aqua, a cărui pronunție a fost influențată de iliră (ajungînd și în viitoarea limbă romînă tot sub forma apă), sau a putut evolua firesc pe teritoriul limbii romîne, ca în dialectele sarde, qŭ > p, gŭ
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primit multiple explicații, pornindu-se de la asocieri îndepărtate și referiri colaterale din documente: Duna-re, „purtător de nori“ < alb. da-re, „nor“ (Hasdeu); magh. Duna + adj. rea (Pușchilă); *Donaw, *Donaw (numele zeității Dana) + scitic. -ris, „rîu“ (I. Ionescu), Duna (radical autohton) + celticul are < ara ( G. Pascu); dacul Dănaris s-a transformat în *Donaris, *Dúnaris sub influența goto-gepidului Dónavis, Dunavis, iar sufixul -aris este din dacă, același ca în Naparis (L. Diculescu); sufixul dacic ri(s), cu sens intensificativ, superlativ, adăugat temei dun
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
variante). După secolul al XV-lea, numele latinesc este Tibiscus sau Tybiscus (ca urmare a confuziei cu Timișul). Baza toponimului a fost considerată pe rînd: traco-dacă (comp. zendicul peretu și i.e. pate, „a se așterne, a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-a păstrat în umbriană, o limbă indo-europeană dispărută). Din același dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt împrumuturi din greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia „cămașă“), din substratul mediteraneean (de ex. rosa „trandafir“, vinum „vin“), din limbi africane (de ex. cattus „pisică“) sau sunt cuvinte cu etimologie necunoscută (de ex. casa „casă“). În cazul originii îndepărtate, nu se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Cuvântul grecesc a intrat în latina bisericească în forma chrísma, de unde a fost preluat în fr. chrême „ulei folosit pentru ungere în anumite ceremonii religioase ale Bisericii creștine (catolică și ortodoxă)“. Cuvântul latinesc chrisma s-a încrucișat cu crama, cuvânt celtic (atestat în texte latinești din Galia, în secolul 6) care avea sensul de „crustă deasupra unei răni“ și s-a ajuns la forma crème „smântână“ și „cremă“. Cuvântul cremă a fost împrumutat de română cu ambele sensuri: „ulei folosit pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ceafă, a gâtului“, în opoziție cu gușă, partea dinainte. Gușă este un cuvânt pe care cei mai mulți lingviști îl consideră de origine traco-dacă; în albaneză, există gušë. Cei care cred însă că este cuvânt latinesc se gândesc la termenul *geusiae, cuvânt celtic pătruns în latină, care s-a transmis în fr. gosier „gâtlej“. mărul lui Adam Nu numai în română, ci și în alte limbi romanice se fac adesea confuzii între gâtlej, mărul lui Adam, uvulă, beregată, după cum rezultă din atlasele lingvistice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
da brânci)“, este moștenit din lat. branca, termen transmis tuturor limbilor romanice, deși în latină este un cuvânt foarte rar și târziu, despre care nu se știe de unde provine. Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aries), dar, spre deosebire de celelalte nume de animale, niciunul nu este panromanic! Oaie < lat. ovis este moștenit numai de română. Alte limbi romanice au moștenit un derivat al lui ovis, lat. ovicula > sp. oveja, iar fr. mouton „oaie“ provine din cuvântul celtic *multo. În română, s-au păstrat numeroase cuvinte din latină referitoare la oi: unele diferențiază animalele după vârstă (noaten „oaie de peste un an“ < lat. annotinus, terțiu < lat. tertius), altele după culoare (coacin „(oaie) cu capul brun“ < lat. coccinus „roșu“ etc.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Lat. caper „țap“ s-a păstrat doar izolat, în Sardinia, arie tipic arhaică. În limbile iberoromanice s-au moștenit derivate ale lat. caper, care au dat sp. capro, port. cabrón. Franceza are termenul bouc, care este mai probabil de origine celtică decât germanică, după cum celtic este și it. becco. În dialectele italienești meridionale, se folosesc termeni care au la bază cuvinte grecești; unul dintre acestea, provenit din dialectele grecești nordice, este tsapos, care la origine este un termen trac sau ilir
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a păstrat doar izolat, în Sardinia, arie tipic arhaică. În limbile iberoromanice s-au moștenit derivate ale lat. caper, care au dat sp. capro, port. cabrón. Franceza are termenul bouc, care este mai probabil de origine celtică decât germanică, după cum celtic este și it. becco. În dialectele italienești meridionale, se folosesc termeni care au la bază cuvinte grecești; unul dintre acestea, provenit din dialectele grecești nordice, este tsapos, care la origine este un termen trac sau ilir. Deci rom. țap poate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în care nu avem un termen moștenit din latină. În latină, castorului i se spunea fiber, cuvânt care însemna „brun“ (același cuvânt a servit în indo-europeană pentru a denumi castorul). Mai existau încă două cuvinte: forma beber (biber), de origine celtică, și cuvântul castor, împrumutat în latină din greacă (este atestat începând cu Cicero). Dacă există mai multe cuvinte pentru a denumi același lucru, aceasta înseamnă că niciunul nu este suficient de bine fixat. Drept dovadă, lat. fiber nu s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la pers. čäbät „gheată de scoarță“ devenit ciubotă. La început, gheată a însemnat, în Moldova, „jambieră“. Este un împrumut din it. ghetta, care provine din fr. guêtre, foarte probabil cuvânt celtic. Pe ghetră „jambieră“ l-am luat și noi direct din franceză. Deci gheată și ghetră sunt dublete etimologice. Tot din franceză este și cuvântul botină. Fr. bottine a fost format de la fr. botte „cizmă“, cuvânt ce are la bază rădăcina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior, este un împrumut din fr. jarretière „jartieră“. Etimonul francez este atestat încă din secolul 14 (anul 1360), ca derivat din jarret „partea opusă rotulei genunchiului“ (cuvânt de origine celtică: *garra „gambă, picior“). Alături de hanche „șold“, acesta este unul dintre puținele cuvinte străine intrate în terminologia franceză a corpului omenesc. În română,cuvântul este înregistrat prima dată la Al. Vlahuță. Obiceiul de a folosi „jartiere“ este însă mai vechi la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ele de latină sunt diferite de la o limbă romanică la alta. Trebuie subliniat faptul că toate aceste cuvinte, provenind din diferitele substraturi, au pătruns în latină și s-au transmis, prin intermediul ei, limbilor romanice, ca elemente ale limbii latine. Cuvinte celtice: caballus și camisia Cel mai elocvent exemplu este cel al substratului celtic. Celții din nordul Italiei au fost înfrânți de romani în î. H.; numeroase cuvinte împrumutate din limba lor s-au răspândit apoi, prin intermediul latinei, pe întregul teritoriu al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
subliniat faptul că toate aceste cuvinte, provenind din diferitele substraturi, au pătruns în latină și s-au transmis, prin intermediul ei, limbilor romanice, ca elemente ale limbii latine. Cuvinte celtice: caballus și camisia Cel mai elocvent exemplu este cel al substratului celtic. Celții din nordul Italiei au fost înfrânți de romani în î. H.; numeroase cuvinte împrumutate din limba lor s-au răspândit apoi, prin intermediul latinei, pe întregul teritoriu al Romaniei; este vorba despre termeni ca braca „nădragi“ (> rom. dial. [Buco vina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
rom. dial. [Buco vina] brace), caballus „cal“, camisia „cămașă“. Alți termeni s-au răspândit în cea mai mare partea a Romaniei occidentale, în urma romanizării provinciilor respective: betulla „mes teacăn“ > fr. boileau, cerevisia > sp. cerveza „bere“. Al treilea strat de cuvinte celtice s-a păstrat numai în latina vorbită în Galia, care stă la baza francezei; cuvintele din franceză boiser „a sparge“, charrue „plug“, boue „noroi“ sunt, la originea îndepărtată, celtice. Împrumuturi vechi grecești: bracchium Într-o situație asemănătoare sunt împrumuturile vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fr. boileau, cerevisia > sp. cerveza „bere“. Al treilea strat de cuvinte celtice s-a păstrat numai în latina vorbită în Galia, care stă la baza francezei; cuvintele din franceză boiser „a sparge“, charrue „plug“, boue „noroi“ sunt, la originea îndepărtată, celtice. Împrumuturi vechi grecești: bracchium Într-o situație asemănătoare sunt împrumuturile vechi grecești, care au pătruns în latină și s-au moștenit în limbile romanice ca orice cuvânt latinesc. Influența veche greacă asupra limbii latine se încheie la sfârșitul secolului 6
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ulterioare ale aceluiași termen din latină. Cât privește cuvântul latinesc ovis, constatăm că, pentru a denumi noțiunea respectivă, în celelalte limbi-surori fie s-a transmis diminutivul lat. ovicula, devenit în spaniolă oveja, fie s-a împrumutat un termen din substratul celtic, care a dat în franceză cuvântul mouton. De ce s-a întâmplat așa este mai greu de spus. Știm sigur că acestea nu sunt singurele cuvinte latinești moștenite numai de română; ele aparțin unei categorii de aproximativ o sută de cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca ele să se fi cristalizat ca idiomuri diferite de latină. Mai exact, sunt împrumuturi făcute de latină din limbile populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur și osco-umbric pentru italiană. În cazul românei, substratul este traco dac. Substratul traco-dac În jurul substratului traco-dac al limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte avem
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înrudire între latină, greacă și sanscrită, de unde s-a conchis că și ele vor fi avut o sursă comună care este posibil să nu mai existe. La limbile presupuse a avea aceeași origine cu sanscrita au fost adăugate gotica și celtica, apoi și vechea persană. Conservarea în aceste limbi, după peste trei mii de ani, a unor trăsături comune de natură lexicală și gramaticală, în condițiile în care nici una dintre ele nu poate da socoteală de structura și alcătuirea celorlalte, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]