5,826 matches
-
de 530 kcal/kg. Conține, de asemenea, 0,02-0,05% ulei volatil. Pătrunjelul de rădăcină este diuretic, tonic-aperitiv, stimulent, antianemic, vitaminizant, revitalizant, detoxifiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie. Țelina de rădăcină are un conținut de apă 87 %, glucide 6 %, celuloză 1 %, fibre 5 %, protide 2 %, lipide 0,2 %, substanțe minerale 1 %, K 330 mg %, Mg 20 mg%, Ca 50 mg%, P 58 mg% și Fe 1 mg%. Are un conținut în vitamina C de 11 mg%, vitamine B 1 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rădăcină este un stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Consum de iarnă. Stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Păstârnacul conține apă 80 %, glucide 12 %, celuloză 3 %, substanțe pectice 3 %, protide 2 %, lipide 0,5%, substanțe minerale 1 %, K 430 mg%, Mg 24 mg %, Ca 55 mg%, P 72 mg% și Fe 1 mg%. Are un conținut în vitamina C de 24 mg%, vitamine B 1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mult mai lent decât consumul de legume. Compoziția chimică medie: 78% apă, 2% protide, 18 % glucide, amidon 15% la cartofii de salată și 18% la cartofii de prăjit și piure, dar peste 20% la cartofii pentru industrie. Fibre constituie 1% (celuloză 0,7%). Substanțe minerale reprezintă 1%, din care K 450 mg%, Mg 25 mg%, Ca 11 mg%, P 49 mg%, Fe 1 mg%. Conținutul în vitamine este: C 18 mg% (până la 40 mg% la cartofii noi), PP 1 mg%, complexul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
am studiat dosarele aflate în următoarele fonduri: fond Primăria Bacău, fond Primăria Bacău - Preluarea a II-a, fond Prefectura Județului Bacău, fond Poliția Orașului Bacău, fond Comunitatea Evreilor din Bacău, fond Camera de Comerț și Industrie Bacău, fond Fabrica de Celuloză și Hârtie „Letea” - Bacău, fond Fabrica „Partizanul” - Bacău, fond Fabrica de Spirt „Iosef Hemmerle” - Bacău, fond Fabrica Singher, fond Comisia Județeană pentru Expropriere Bacău, fond Consilieratul Agricol al Județului Bacău, fond Manuscrise, fond personal „Marcus A. Israel”, fond Tribunalul Județean
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat fond forestier (în zona Asău, Agăș, Târgu Ocna, Slănică - cât și în cel de prelucrare - morărit/panificație, mezeluri, băuturi alcoolice/vinuri/spirt/bere, tăbăcărie, celuloză și hârtie, textile etc. Așa cum vom arăta, orașul Bacău va deveni, treptat, centrul de comandă al acestei rețele de unități industriale județene. Începuturile dezvoltării industriei locale - secolul al XIX-lea Industria extractivă are în județul Bacău o veche și bogată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
50% din total: din 419.081 orășeni români, 29% se ocupau cu munca câmpului și 18% erau încartiruiți în zona instituțiilor publice. Spre deosebire de aceștia, 53% din totalul populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă. III. B. Fabrica de celuloză și hârtie Letea Am hotărât să tratăm separat „secvența” denumită <<fabrica de hârtie „Letea”>> datorită încărcăturii simbolice aparte ce s-a aflat în spatele acestui adevărat brand băcăuan încă din anul 1881 - anul înființării sale. După cum este știut, în țara noastră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
embrionare de tip monopolist, între care și în industria hârtiei”. Dealtfel, criza economică de la debutul noului secol s-a manifestat inegal în sectorul industrial, majoritatea fabricilor de hârtie nefiind afectate. Susținem această afirmație cu următoarele date statistice privind producția de celuloză și hârtie a fabricii Letea în perioada 1901-1908: La începutul secolului al XX-lea, grație numeroaselor înlesniri legislative, în special a celor referitoare la scutirea taxelor vamale la importul de utilaje, dar și fenomenului de îngemănare a capitalului industrial cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Banca Crissoveloni, Banca MarmoroschBlank, Banca Comercială sau Banca de Credit Român -, fabrica Letea a cunoscut un proces de modernizare și de mărire și diversificare a capacităților de producție. În intervalul 1901-1902 au fost efectuate lucrările de construcție la fabrica de celuloză, agragatele fiind puse în funcțiune la sfârșitul anului 1903. Un an mai târziu fabrica de hârtie a beneficiat de importante investiții în retehnologizare, în valoare totală de aproximativ 79.000 lei. Investițiile în modernizarea capacităților de producție de la fabrica Letea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în marea conflagrație mondială, administrarea întreprinderii a fost trecută în grija Ministerului de Război, lucrând pentru Pirotehnia Armatei. Profilul economic al fabricii a fost racordat la noile realități, mașinile fiind trecute pe producția hârtiei de mătase și a vatei de celuloză necesară fabricării fulmicotonului - în intervalul 1916-1918 în incinta fabricii au funcționat o fabrică de fulmicoton și acid azotic. În perioada guvernului condus de Al. Marghiloman, începând cu data de 7 iulie 1918, fabrica a fost rechiziționată la ordinul primului ministru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Letea au constat în refacerea instalațiilor, mărirea și modernizarea mijloacelor pentru obținerea forței motrice a aburului, precum și în încercarea de a pune în practică noi invenții cu caracter special. În anul 1920, după o întrerupere de cinci ani, secția de celuloză și-a reluat activitatea. Condițiile de lucru ale muncitorilor au fost radical îmbunătățite odată cu montarea, în anul 1926, a unui generator pentru iluminat de 110 V, cu o putere de 103 KW. Din acel moment „nu s-a mai utilizat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ridicat al producției din perioada 1931-1933 - practic, cu excepția anilor 1929 și 1930, când producția de hârtie a fost mai mică decât cea înregistrată în anul 1928, fabrica Letea a înregistrat o creștere constantă a producției la toate materialele fabricate (hârtie, celuloză, pastă mecanică): Saltul spectaculos al producției înregistrat în anul 1931 s-a datorat în special achiziționării unui defibrator M.I.A.G. de la fabrica de hârtie din Câmpulung - care declarase falimentul în acel an. Evident, pentru asigurarea acestui parcurs pozitiv, au existat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
transformarea mașinii nr. II prin lungirea sitei și montarea unui alt grup uscător, montarea celui de-al patrulea defibrator M.I.A.G., înlocuirea clădirilor de lemn cu cele de beton, ridicarea celui de-al treilea turn pentru prepararea leșiei necesară fabricării celulozei, montarea mașinii nr. VII - pentru hârtie de tipar - și terminarea clădirii în care a fost instalată, construirea unui cuptor de ars pirită, terminarea programului de electrificare a întregii fabrici (1936, n.n.), construirea unui dispensar pentru muncitori - cu sală de baie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
total 50 de lucrători, din care 46 cetățeni români și 4 supuși străini, fabrica de tricotaje „Zimbru”, total 18 lucrători, din care 14 cetățeni români și 4 austrieci (repartiția etnică era următoarea - 5 români și 13 evrei); 1934 - fabrica de celuloză și hârtie Letea, total 1.063 muncitori, din care 1.034 etnici români, 25 ucrainieni, 2 germani, un turc și un italian; 1937 - fabrica de piele „S. Filderman”, total 216 muncitori, din care 156 români și 60 supuși străini - 26
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]