1,983 matches
-
față, a unei puneri românești în scenă a pieselor ionesciene este Rinocerii - extraordinară regie, din 1964, a lui Lucian Giurchescu și extraordinarul joc actoricesc al lui Radu Beligan și Ion Luchian nu puteau fi desigur ignorate. Cât despre Noi și centenarul Eugen Ionescu, trebuie spus că în noiembrie 2009 Bibliotecă Națională a României a prezentat la Târgul Internațional Gaudeamus o expozitie virtuală despre Eugen Ionescu și generația să. Reunind manuscrise, scrisori, fotografii și cărți aflate în Colecțiile Speciale ale BNR, expoziția
Franța-Ionesco-România by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/6566_a_7891]
-
odios defunct”, după cum îl caracteriza Eugen Ionescu necruțător, în scrisorile sale de după război. Mare parte a acestor documente au fost prezente, în original, în expoziția organizată în decembrie 2009, cu ocazia Zilelor BNR care au avut ca temă un alt centenar important pentru noi: Constantin Noica.
Franța-Ionesco-România by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/6566_a_7891]
-
Bratu Iulian Cea mai mare clădire din lume a fost inaugurată, fiind de trei ori mai mare decât Pentagonul. În interiorul acesteia ar încăpea 20 de clădiri similare cu Opera din Sydney. Centru Global Centenar se află în Chengdu, care are o populație de 14 milioane de locuitori și este capitala provinciei Sichuan, din sud-vestul Chinei. Pentagonul și Casa Poporului, devansate Până în prezent, topul celor mai mari clădiri din lume era condus de Pentagon, urmat
Cea mai mare clădire, inaugurată. Pe ce loc e Casa Poporului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63922_a_65247]
-
Iulian Astăzi începe ediția cu numărul 100 a Turului Franței, iar Google celebrează acest eveniment printr-un logo dedicat celui mai important concurs de ciclism al anului. Google a ales un desen realizat de graficianul Matthew Cruickshank pentru a sărbători centenarul Turului Franței. În imagine apar doi cicliști ce înlocuiesc literele "O" și "L" din cuvântul "Google". Aceștia pedalează, pe fundalul putând fi observată harta Franței. Cei doi rutieri cu mustață au câte o roată de rezervă pe umăr, în amintirea
Cum celebrează Google 100 de ani de Turul Franței by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63938_a_65263]
-
de-a dreptul originale, în piatră, ale lui Eugen Ionescu și Mircea Eliade. Iar capodopera sa este considerată statuia lui Eminescu din preajma Universității Sorbona, edificată prin contribuția a doi români din Spania (Ascension Maorta și Aurel Răuță), când se împlinea centenarul nașterii poetului. Pe când eram în căutarea mormântului lui César Vallejo, mă gândeam că locul respectiv ar purta o distinctă patină a timpului, pentru că poetul peruvian s-a stins în anul 1938. Însă presupunerile mele nu au avut nicio șansă în fața
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
e contaminant și nici nu interesează. Steaua de vara În numărul dublu din această vară al revistei STEAUA este remarcabil. Editorialul lui Adrian Popescu face o exactă fotografie a ediției 2009-2010 a Premiilor Uniunii Scriitorilor. Apoi, atrage atenția grupajul dedicat Centenarului lui Miguel Hernández (comentarii și traduceri de Viorel Rujea, Dan Rujea, Aurel Rău, Dinu Flămând, Cătălina Iliescu Gheorghiu, José Carlos Rovira). De asemenea, se citesc cu interes eseul lui Florin Mihăilescu, „Ființa visătoare", textul intitulat „Aktionsgruppe Banat și exilul" semnat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6103_a_7428]
-
florin, Florin Pupăză Gherasim Luca (București, 1913 - Paris, 1994), omagiat la centenarul nașterii de către Valery Oișteanu, a fost un poet româno-francez, considerat un teoretician inovator al suprarealismului și unul dintre poeții importanți francezi ai timpului său. Întâlnindu-l la New York în 1984, Valery Oișteanu a devenit un prieten - admirator al acestuia. Valery
Seară de poezie și jazz la Clubul Ţăranului by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63484_a_64809]
-
cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Alexandru Borza (1887-1971), întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj, și a fost dăruită Mitropoliei blăjene cu ocazia recentei aniversări centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața de masă, pe „măsărița de la Blaj” am descoperit cu emoție semnăturile (brodate apoi) ale lui: Octavian Goga, Șt. O. Iosif , G. Ranetti, Onisifor Ghibu, Augustin Caliani, Iacob Mureșianu ș.a. Lipsesc „cugetările
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
Gabriel Dimisianu Am publicat nu demult în „Ramuri” un articol despre Centenarele discrete, pornind de la faptul că unor M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, George Ivașcu, toți născuți în 1911, nu prea li s-a dat atenție la împlinirea celor o sută de ani. Adaug acum numele lui Pericle Martinescu, și el din
Cazul George Ivașcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5022_a_6347]
-
Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, George Ivașcu, toți născuți în 1911, nu prea li s-a dat atenție la împlinirea celor o sută de ani. Adaug acum numele lui Pericle Martinescu, și el din același contingent, și el nebăgat în seamă la centenar. Îmi explicam trecerea în umbră a acestor aniversări prin dezinteresarea generală a societății actuale de literatură și de cei care o scriu. Spectacolul politic și de divertisment (deseori combinate !) atrage azi mai mult decât literatura și decât alte arte. Dar
Cazul George Ivașcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5022_a_6347]
-
semne, chipurile, atât ale firii, cât și ale vieții paupere pe care ar fi dus-o Eminescu. Ideea a circulat în mediile socialiste dintotdeauna, ca o ilustrare a dezinteresului burghezo-moșierimii față de condiția artistului, găsindu-și terenul cel mai rodnic la centenarul nașterii. Ar fi trebuit să-i pună capăt remarca lui Alexandru Paleologu din Bunul-simț ca paradox (cred că nu greșesc sursa): Eminescu s-a bucurat de respect și ca om, în timpul vieții, și e de neînchipuit că grijuliul și convenționalul
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
călătorie de o lună în SUA, de a nu fi fost obligat să transport cincisprezece kilograme de cărți, ci doar câteva sute de grame ale iPad-ului meu.” Optimist, domnul Umberto Eco! Doi romancieri uitați Presa culturală din Franța semnalează centenarul nașterii lui Lawrence Durrell (1912- 1990), romancierul englez născut în India și mort la Sommières (Gard) în Franța, și semicentenarul morții lui Pierre Benoit (1886- 1962), romancierul francez născut în Tunisia, socotiți, nu fără temei, cei mai mari „vagabonzi” dintre
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
Lucian Vasilescu publică un amplu grupaj de poeme, iar Emil Maladin, sub titlul „Partea vătămată”, publică un fragment de roman. Am reținut din sumarul revistei și articolele avându-i autori pe Radu Aldulescu, Ioan Groșan, Iolanda Malamen și Nicolae Stan. Centenar Ciorănescu În numărul din decembrie al revistei ACOLADA (director: Radu Ulmeanu, redactor-șef: Gheorghe Grigurcu), Barbu Cioculescu (în articolul Titani ai corespondenței) închină un inspirat medalion savantului Alexandru Ciorănescu, socotit cel mai strălucit discipol al lui Nicolae Iorga. Comentînd volumul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
Cioculescu (în articolul Titani ai corespondenței) închină un inspirat medalion savantului Alexandru Ciorănescu, socotit cel mai strălucit discipol al lui Nicolae Iorga. Comentînd volumul de corespondență dintre frații Ciorănescu (Alexandru și George), apărut la Editura Bibliotheca, Tîrgoviște, 2011, cu prilejul centenarului nașterii eruditului filolog, Barbu Cioculescu reușește o schiță biografică documentată și de bun-gust. Alexandru Ciorănescu și-a luat doctoratul la Sorbona în 1938 și a fost consilier cultural la Ambasada României din Paris pînă în 1946. Rechemat în țară de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
The Book of Fathers (Cartea taților), o saga caleidoscopică întinsă pe douăsprezece generații; apoi, Magda Szabó, cu romanul The Door (Ușa), intens metaforic și parțial autobiografic, care a beneficiat și de o apreciată ecranizare; în fine, István Örkény, al cărui centenar e sărbătorit anul acesta, cu volumul One minute stories (Povestiri de un minut), miniaturi de proză absurdă care „distilează esența umorului maghiar”. Titlurile recomandate se găsesc în traducere engleză.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
Cronicar O opțiune lăudabilă În Q MAGAZINE, sub semnătura lui Ionuț Vulpescu, putem citi, ca principal articol, de deschidere, al numărului 137 (din iulie-august), o evocare a lui N. Steinhardt, acum, la centenarul nașterii sale: „Una dintre marile cărți ale literaturii române din secolul XX, Jurnalul fericirii, începe, pentru cititorul obișnuit, prin a fi profund (și chiar șocant) paradoxală. Pentru că, târât în închisorile comuniste, în urma unui proces politic, tânărul intelectual declară a fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
Michel Houellebecq, ca invitați ai statului francez la București, spun încă ceva despre locul Franței culturale, în lume, astăzi: dacă primul trăiește la Paris - și reprezintă acea Franță care de fapt nu mai e, al doilea, lansat după 1990 de centenarul Maurice Nadeau (reprezentant deci al Franței de acum) nu mai locuiește de ani de zile în Hexagon. De aceea, ca să o recunoaștem, trebuie să acceptăm că bună parte din Franța de astăzi a plecat de acasă: ea stă bine merci
Nu vă supărați, caut Franța. Mai locuiește aici? by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4638_a_5963]
-
Cronicar Lenea minții Revista de literatură și artă ANTITEZE, care apare la Piatra Neamț sub conducerea redactorului-șef Raluca Naclad, conține în numărul din iulie un grupaj aniversar dedicat centenarului Celibidache, unde cronicarul a dat peste cîteva extrase din luările de cuvînt ale compozitorului. Unul dintre ele merită să ajungă sub ochii citorilor României literare, pînă într-atît de crud e în adevărul pe care îl surprinde: „Nu este o manifestare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4377_a_5702]
-
Ion Vartic Invitîndu-mă să particip la simpozionul dedicat centenarului lui Sebastian organizat de Universitatea Ebraică, Leon Volovici mi-a îndeplinit visul, pe care nu îl mai credeam realizabil, de a vedea Ierusalimul. Iar apoi Monica și Avi Finkenthal m-au dus într-o adevărată călătorie inițiatică prin locurile sfinte
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
conferințe extraordinare a partidului său pentru 11 aprilie, cu scopul de a consolida poziția noului lider al regimului înainte de marcarea a 100 de ani de la nașterea fondatorului țării și lansarea controversată a unei rachete. Coreea de Nord va marca pe 15 aprilie centenarul nașterii lui Kim Il-sung, cel care a fondat țara după al Doilea Război Mondial, tatăl și bunicul celor doi lideri care i-au succedat la putere. Phenianul a anunțat la jumătatea lui martie lansarea unei rachete cu rază lungă de
Conferinţă extraordinară a partidului unic din Coreea de Nord, înainte de lansarea unei rachete () [Corola-journal/Journalistic/58484_a_59809]
-
mai mult ca oricare altul, și drag și hain”. Pe urmele lui N. Iorga este reconstituită, în Schiță brăileană (alt text din Jurnal de lector), istoria orașului și drag și hain, care, în toamna lui 1929, își serbase cu fast centenarul eliberării de sub turci. Iorga fusese prezent la sărbătorire. Cu acel prilej a fost pusă chestiunea dezgropării vechii cetăți și a înălțării unei cruci comemorative, proiect nerealizat. Realizaseră însă altele, brăilenii, în decursul celor o sută de ani, mai întâi croiseră
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
starea Uniunii Europene. El a pledat la Bruxelles pentru o mai puternică centralizare la nivelul UE și i-a avertizat pe deputații eurosceptici că ostilitatea lor față de Uniune ar putea conduce la un nou război mondial. Anul viitor va fi centenarul Primului Război Mondial, iar asta ar trebuie să le aducă aminte euroscepticilor de rolul Uniunii în păstrarea păcii, a declarat Barroso, cu referire la premierul Marii Britanii, David Cameron, care vrea să renegocieze dependența insulei față de UE. ”Vreau doar să le spun tuturor
Barroso, dispută cu Farage: Euroscepticismul poate duce la un nou război mondial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55409_a_56734]
-
de Consiliu de la Uniunea Scriitorilor va fi din ce în ce mai critic față de linia oficială a politicii culturale, îngăduindu-și izbucniri care-i amuțeau uneori pe toți, adversari sau prieteni. Astfel, în 1981, într-o adunare în care era omagiat E. Lovinescu la centenar (alt centenar!), a spus că e o ticăloșie ce fac tot timpul cei de la „Săptămâna”, aruncând cu noroi în Monica Lovinescu, fiica marelui critic și ea însăși un important critic al literaturii noastre. Și adăugă ridicând vocea: mai bine s-
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]
-
de la Uniunea Scriitorilor va fi din ce în ce mai critic față de linia oficială a politicii culturale, îngăduindu-și izbucniri care-i amuțeau uneori pe toți, adversari sau prieteni. Astfel, în 1981, într-o adunare în care era omagiat E. Lovinescu la centenar (alt centenar!), a spus că e o ticăloșie ce fac tot timpul cei de la „Săptămâna”, aruncând cu noroi în Monica Lovinescu, fiica marelui critic și ea însăși un important critic al literaturii noastre. Și adăugă ridicând vocea: mai bine s-ar ține
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]
-
Centenarul venerabilei edituri Gallimard, sărbătorit în aprilie, n-a ocolit erorile comise de-a lungul sutei de ani de când Gaston, fondatorul, si urmașii săi s-au aflat în primul plan al vieții literare franceze. Erorile au fost pe masura meritelor. Își
Și erorile fac parte din istorie () [Corola-journal/Journalistic/5587_a_6912]