626 matches
-
abordeze o gamă variată de texte și cu preferințe pentru anumite genuri literare. În unele cazuri, chiar și simpla reușită de a-l transforma în cititor e suficientă, asta dacă luăm în considerare că în liceele tehnice lectura este o Cenușăreasă și de multe ori „bobocii” se laudă cu dezinvoltură că până la 15 ani nu au citit niciun roman! Aici intervine abilitatea profesorului de a-l atrage pe elev în lumea ficțiunii, de a-i deschide apetitul pentru lectură și de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv șase limbi străine, (?), că a fost cândva falnic sergent dragon în slujba împăratului de la Wiena? Moșul a rămas o mărturie în timp. Câte comori avem noi aruncare în pulbere? Câte cenușărese sunt printre oropsiții fii ai neamului nostru (!), la care nu ne uităm, pe care nu le luăm în seamă, ci alergăm bolnavi după himere, după mere frumoase la vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate ? Cum sacrificăm
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de spus. Cum poate fi privită sărmana poezie de o societate tot mai avidă de bunuri materiale, cu indivizi ce calcă și pe cadavre pentru a aduna averi pe pământ, nu în ceruri. Indiscutabil, poezia e fata săracă din casă, cenușăreasa. Dar asta nu-i scade nimic din noblețe. Să nu uităm că însuși Mântuitorul s-a născut într-un staul cu dobitoace. Pe de altă parte, să nu ne imaginăm că poezia a fost vreodată o artă populară sau că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prostie, din preocupări meschine, din lasă-mă să te las, mai direct, din nepăsare față de țara ta și oamenii ei. Ce cred ai noștri, cu guvernarea legată de gât? Ei cred, nici mai mult, nici mai puțin, că România este Cenușăreasa Europei, numai până când se va ivi un prinț care s-o încalțe în pantofi de aur. Ca și cum n-ar fi de ajuns ce se întâmplă în Italia cu români de-ai noștri, evenimentele nefericite i-au dat apă la moară
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mult picturile lui Edward Hopper, Motherwell, Claude Monet. De când mi s-au născut copiii (trei în doi ani, dintre care doi sunt gemeni - un băiat și o fată), viața mea a început să semene tot mai mult cu cea a Cenușăresei (în prima parte); cu toate acestea, am continuat să desenez, mă gândesc chiar să ilustrez o carte. Am și o mare admirație pentru artele apropiate, cum sunt muzica și cinemaul (aici nu e nevoie de nici o explicație). - Pe parcursul călătoriei, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al celor două gospodării. Stătea chircită, privind țintă printre scânduri. Muzica o învăluia, provocându-i nesfârșite păreri de rău. Rochiile lungi, sclipitoare, alunecau prin fața ochilor ei, ca într-o poveste cu zâne, făcând-o să se simtă mai năpăstuită decât Cenușăreasa. O văzu pe Sanda stând singură într-un colț, superbă în costumașul pe care îl îmbrăcase, siluetă de păpușă de porțelan cu plete lungi, ireal de negre. De ce nu o invită nimeni la dans? șopti fetița cu nasul în scânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ea imaginea ideală a ceea ce căuta. Când o invită să se așeze, ea își arcui un picior peste celălalt, fusta i se ridică puțin deasupra genunchiului iar Cristian Bariu îi admiră picioarele frumoase și pantoful mic, ca un condur al Cenușăresei. Acum înțelegea de ce-o iubea, într-atât, Ștefan. Deși nu era cu mult mai frumoasă decât alte femei, avea ceva unic, o dulceață copleșitoare și-un sex-apeal dezarmant. O simți emoționată și încercă s-o ajute să depășească momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de catifea. — Nu pot să împrumut pantofii tăi! exclamă Darcey. —Ai bătături? întrebă Gill. —Ăă... nu. —Și porți ciorapi, nu? Darcey dădu din cap. —Păi, atunci, nici o problemă. —Ăă... bine... mersi. Își puse pantofii, care îi veneau perfect. —Acum, dragă Cenușăreaso, ai să te duci la bal, chicoti Helena. Darcey râse și le făcu cu mâna, după care se porni la petrecere. Hotelul era deja ticsit când ajunse ea. Se bucură că cedase până la urmă și stătuse atâta la salonul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în timp ce cărbunele meu aleargă grăbit pe coala de hârtie și mă încearcă sfâșietor sentimentul unei pierderi definitive, mi-a interzis s-o ating și fac un efort suprem de a mă concentra numai asupra desenului, nopțile ea dispare ca o cenușăreasă speriată, părăsindu-mă într-o totală descumpănire și, pentru că ziua nu pot ieși, ea pozându-mi neîncetat în toate stările trupului ei neliniștit, obligându-mă s-o desenez, fascinat eu peste măsură de degetele ei lungi delicate, schimbând întruna colile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
interesează atâta vreme cât nici el nu atentează la intimitatea mea, Lena trece des pe la el, e o fată de șaisprezece ani, așa spune ea, culeasă de el de pe stradă, ea vine în atelier, se uită curioasă la această casă neobișnuită, o cenușăreasă în palatul unui prinț și zâmbește tot timpul, el o trimite la baie și ea stă acolo ore întregi, între timp noi sporovăim, bem bere, fata iese apoi din baie înfășurată în uriașul lui halat alb, cu părul ud pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Era o fată de vreo cincisprezece, șaisprezece ani, asta e? mi se vâră sub nas o fotografie prost făcută a Lenei, față, profil, habar n-are poliția de artă, abia o recunosc, Da, în fotografiile lui Thomas se vedea că cenușăreasa asta va ajunge, Continuați! O fotografia pur și simplu, ca pe orice model, o plătea, așa se întâmplă de obicei în lumea artistică bună, la noi însă, cum artiștii nu prea au bani, apelează la cunoștințe pentru modele, Cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu el pe Lena, Cum?! Nu știați că e plecat?! Nu! Mi-a spus numai că intenționează să plece, ca să-și pregătească expoziția, dar nu știa precis când, a dus-o pe Lena cu el, îmi spun în sinea mea, cenușăreasa devine, Vă rog să ne spuneți tot ce știți și dacă sunteți de acord să dați o declarație, Da, 13 mai, povestea cu Thomas mă intrigă, îl culeg de pe stradă pe Viorel, cel ce vinde umerașe și mai ales cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
propria țară o corabie ce se scufundă, un „pământ sleit pe care nu mai cresc decât bălăriile”. Metaforele nihiliste și formulările memorabile, șfichiuitoare asemenea unui bici de profet („Românii respiră eșecul prin toți porii”; „România trece prin istorie ca o Cenușăreasă”), se cheamă una pe alta și se succed într-un ritm aproape sufocant, reușind să creeze o senzație de vertij, de rău existențial dincolo de care nu mai poate urma decât Apocalipsa purificatoare. Revărsare de umoare neagră și furie autodistructivă, România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
sistem închis fără a fi și suficientă -, respectiv excesul tehnologic. Excesul protectiv înseamnă/determină apariția unei lumi sălbăticite prin voința umană, iar acela tehnologic tot astfel, dar prin voința naturii, foulingul biologic; ambele cu același aspect. Și astfel, cele două „cenușărese“ în care se dorește controlul cu o investiție simbolică, protecția anticorosivă și protecția mediului, ajung să se confunde prin aparență. Iar aceasta înseamnă, în contextul subiectului de față, imposibilitatea controlului total al foulingului biologic și căutarea unui compromis cu viața
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de animație. Transpunerea pe ecran a poveștilor pentru copii nu este o noutate a sfârșitului de secol XX. Studiourile Disney au creat și promovat astfel de filme încă din prima jumătate a secolului trecut. Adaptări clasice precum Albă ca zăpada, Cenușăreasa și altele de pe același palier au devenit adevărate repere. Însă astăzi suntem martorii unui fenomen nou: filmele de animație (și aici ne referim la cele din intervalul 1995-2013) pleacă de la premisa adresabilității lor la publicul de vârstă mică și medie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
3); final fericit (3); ireal (3); de iubire (3); iubire (3); liniște (3); nuvelă (3); om (3); plictiseală (3); povață (3); seară (3); știre (3); timp (3); de vis (3); zicere (3); Alba-ca-Zăpada (2); ascultare (2); baladă (2); bunic (2); Cenușăreasă (2); cuvinte (2); eroi (2); fascinație (2); fericire (2); fericită (2); idilă (2); imaginar (2); imposibil (2); interes (2); ireală (2); învățătură (2); lectură (2); miracol (2); narațiune (2); născocire (2); de noapte (2); poezii (2); povestire (2); realitate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitismă; tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut familial de cenușăreasă, bun de pus la treburi și munci, fizice obositoare; lipsă de interes pentru creșterea și educarea copilului; maltratări; dorința de a trimite copilul la instituții. COPILUL 1. Statutul și rolul copilului în familie Familia oferă copilului un anumit climat, anumite
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
Măcar atât să se acorde: scriitorii, artiștii, compozitorii să devină un fel de rezervă naturală a spiritului. [...] Să existe, dacă nu se poate altfel, umanismul revoluționar la tribună și defilare, cu cohorta lui de militanți. Dar alături, discretă la nevoie, cenușăreasă, să fie tolerată și cultura, așteptând zile mai bune"287. Există convingerea că această soluție este aplicată în timp, nu de către partid, ci de scriitorii tineri care susțin sărbătoarea și defilarea prin producțiile lor, în paralel cu alcătuirea unei opere
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
O întâmplare cu haz“ de C. Goldoni, 9. 05, ora 18; „Minunea Sf. Valantios“ de D. Psathas, 15. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: Concert simfonic, dirijor: Petre Sbârcea, 13. 05, ora 19, sala Palatului Cultural. Teatrul de marionete: „Cenușăreasa“, 9. 05, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expoziție de șerpi (et. II); Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria - Rodica Banciu Regep
Agenda2004-19-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282405_a_283734]
-
umanității, peiorativ numit de unii superstiție, magie sau maladii ale spiritului, rămâne sora vitregă a filosofiei instituționalizate (să-i spunem cultă, ca o reamintire a celei oculte), cele două discipline având același tată, pe filosoful Aristotel. Numai că una este Cenușăreasa, iar cealaltă fiica mereu prezentă la baluri și dezbateri televizate. Una figurează civilizația, progresul și se adresează rațiunii, cealaltă a fost considerată apanajul „omului primitiv” și se adresează imaginației, numită cândva, în vremea lui Paracelsus, „șefa și conducătoarea celorlalți”5
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
penitență, sacrificiu, luptă și mai ales dragoste. Este regretabil, însă, că regizorul nu a rămas la nivelul unor metafore discrete, păstrând esența mitului, fără exagerări și distorsiuni care nu slujesc cu nimic lucrarea. Am avut imensa șansă de a vedea Cenușăreasa lui Prokofiev cu celebra companie a baletului regal la Covent Garden. A fost, într-un cuvânt, un spectacol splendid, un adevărat basm oferit publicului de sărbători. Baletul a fost realizat în cunoscuta viziune coregrafică a lui Frederick Ashton, îmbinând armonios
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
Angelo Mitchievici Când te cheamă Angela și ești de o bunătate remarcabilă, infailibilă, singurul lucru care ți se poate întâmpla în afară de happy end-ul Cenușăreselor de provincie este o martirizare urmată de sanctificare. Regizorul italian alege prima variantă, unde Angela (Dorotheea Petre) este îngerul poposit în Italia în casa unde se află o bătrână și stimabilă doamnă croită din frustrări, cocleli și prejudecăți prăfuite. Tânăra
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
se învecinează cu burlescul, pateticul cu ironicul și zeflemeaua). Joaca și dezinvoltura se regăsesc și în juxtapunerea a două sau mai multe “moralitați” (învățăminte), care, opunîndu-se una alteia, invită la o lectură ne-univocă a poveștii; astfel prima “Moralitate” la Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le propune ca model de urmat, în timp ce “Altă moralitate” a aceleiași povești laudă avantajul de a avea o nașă bună care înlocuiește cu prisosință orice talent. Jocul se manifestă și la nivelul narării
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
regele este rareori la Perrault autoritatea militară, juridică și magică, așa cum vrea tradiția culturală; el bea bucuros două-trei pahare în plus și acordă mîna fiicei sale unui necunoscut în Motanul Încălțat, privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele plăcute cu prințul așteptat ale frumoasei adormite sînt dezvăluite, întărind astfel încărcătura erotică a somnului. Dar la fel de bine
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
povestea lui Barbă-Albastră “ne obsedează, ne întră în ficțiuni”, și, am adăuga noi în cărți, modelînd narativul și imaginarul de orice tip de trei secole încoace. Să nu-l răsfățăm însă prea mult pe Barbă Albastră, neglijînd sau ignorînd numeroasele Cenușărese, inspirate de Perrault, între care și continuarea-fantezie, propusă de Apollinaire despre soarta echipajului feeric, cules de prin grădina de zarzavat și capcanele de șoareci, deveniți acum oameni de artă și litere, sau mai brutal moderna versiune a lui Vincent Ravalec
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]