7,540 matches
-
Este un local modern, elegant, în care vor avea loc concerte în fiecare zi“. (Temesvarer Zeitung din 27 noiembrie 1903). 75 ani „Nu mai este cenzură. Prefectura județului Timiș-Torontal a primit azi un ordin, în care guvernul comunică faptul că cenzura ziarelor a fost desființată. Începând de azi toate ziarele apar fără a fi cenzurate prealabil“. (Temesvári Hírlap din 23 noiembrie 1928). „Numire. Dl. Aurel Crenian, prefectul de poliție cu delegație al Timișoarei a fost numit cu titlu definitiv în același
Agenda2003-47-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281733_a_283062]
-
Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional în care jurnaliștii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent și pluralist. Atunci a fost adoptată ' Declarația pentru promovarea unei prese africane independente și pluraliste', manifest al jurnaliștilor, potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului și prin care s-a cerut tuturor țărilor să ofere garanții constituționale pentru libertatea presei.
3 mai - Ziua mondială a libertăţii presei () [Corola-journal/Journalistic/22967_a_24292]
-
o numea „ Lupta cu inerția”... Dar și cu ...inepția. După ce l-am citit în anii cenaclului căruia i-a fost mentor, primum movens, Numele poetului, apoi, după 1989, l-am întâlnit și am conlucrat cultural, am avut revelația fără surdina cenzurii d’antan și a oribilei „ autocenzuri” sinteziste dirijiste de la Casa Scânteii - mausoleul sinistru amintind de sovLomonosovul „ tătucului popoarelor”, am avut bucuria rară de a-l aduce în Hunedoara, Deva și Zărand, la Vata de Sus și Roșcani, prin poeta editor
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
afectat nordul Europei, cel mai greu lovită fiind Scandinavia. l Un post de televiziune israelian a difuzat pentru prima dată imagini ale centralei nucleare de la Dimona, în sudul Israelului, una din locațiile cele mai secrete, aflată sub supravegherea strictă a cenzurii militare israeliene. l Forțele ONU de menținere a păcii din Congo au fost acuzate de comiterea de abuzuri sexuale și de încurajarea prostituției chiar de către organizația internațională, care a desfășurat o anchetă internă. l Vicepreședintele sudanez Ali Osman Taha și
Agenda2005-03-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283284_a_284613]
-
distanța pe măsură ce publicațiile care fuseseră dispăruseră sau dispăreau - «Vestul», «Fruncea», «Revista Institutului Social Banat-Crișana», de «Luceafărul» nici urmă, «Voința Banatului», «Înnoirea» fuseseră ca luate de vânt. Însă nu dispăreau doar ziarele, ci și editurile particulare. Brusc s-a ivit și cenzura. Virgil Birou și-a văzut romanul „Lume fără cer”, abia apărut la la Editura Fundației regale Mi-hai I, dat la topit. „A tras ponoase și Petru Sfetca, fostul meu coleg de clasă în liceu, tipărind la 1 februarie un
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
creierului, spre a suporta terror mentis... Germanii bănățeni îmi erau colegi la Filiala USR Timișoara, iar între ei mi-a fost apropiat jurnalistul și poetul Nicolaus Berwanger, din generația mea, care mă încurajase „din patru inimi”, în conflictele mele cu cenzura d-lui Anghel Dumbrăveanu de la „Orizont”, și cu o parte din cei de la editura „Facla”, unde debutasem editorial prin concurs. Sigur că ei, șvabii bănățeni, erau hărțuiți de securitatea gen. Mortoiu și de activiștii fostului șef cu „propanda”, tov. N.
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Katacombia. Unii combatanți - idolatrieni, alții Măști, cum dixit Nicolae Breban „Eu sunt masca”! (?). Eu? Care eu? Cel ...colectiv? Rămâne de văzut? De nevăzut? Ca să se adeverească CE? Și DE CE? Glumind, un soi de Ce Ce al UTC, cadrele de nădejdie ale ...cenzurii ne transcedentale... Dar să nu se „parie gândul”, cum cobi hronicariul moldav... Curaj, tot ce a fost, va mai fi, prin aceea că spațiultim, Continuumul-ul ACUM, este da fapt, parafrazându-l pe Florentin Smarandache, un ceva paradoxist. Ceva, cineva
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
la București. Pe 5 august 1957, spune profesorul Stan, Nicolae Ursu adresează o scrisoare redactorului-șef al revistei „Scrisul bănățean“, în care își exprimă protestul, în numele părintelui Sever Șepețian, pentru acțiunile de plagiat ale lui Virgil Birou și imixtiunile reprezentanților cenzurii în textul manuscrisului „Corul din Chizătău“. În 1967, Corul participă la emisiunea televizată „Dialog la distanță“. În 1982 se vor sărbători 125 de ani de existență a acestuia. Va apărea volumul „Chizătău, leagănul corurilor bănățene, la 125 de ani de
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
pînă în 1989, nu s-a pomenit în bibliografia autorului, iar după 1990, nici atît, într-o lume grăbită să-și uite trecutul și să înghită lacom un viitor incert: chiar dacă unul din protejații puterii de atunci, "mîna lungă" a cenzurii - care citea în acest roman "într-o doară" parabole deloc convenabile - l-a atins, e drept, discret, și pe Marin Sorescu. Roman în două părți, cu un număr suficient (și simbolic) de capitole (33), fiecare cu un motto "întîmplător", se
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
vizitat fiul. l Canada este a doua mare zonă a lumii unde pneumonia acută face ravagii, două spitale fiind deja închise și sute de persoane în carantină. Luni, 31 martie l După șase ore de dezbateri în Parlament, moțiunea de cenzură „Mafia sufocă România“, inițiată de partidele de opoziție în urma asumării răspunderii Guvernului pentru pachetul legislativ anticorupție, a fost respinsă. l Ambasadorul Marii Britanii la București, Quinton Quayle, a declarat că, în România, corupția este o problemă majoră. l Operațiunea „Concordia“, prima
Agenda2003-14-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280859_a_282188]
-
pentru idealismul concepției estetice, argument pentru îndepărtarea să de la Universitate. Mai tarziu redobândește favorurile oficialilor, primește demnități și i se tolerează unele răsfățuri, mici capricii și insurgente benigne, fără a fi fost însă scutit, in ce a scris, de intervențiile cenzurii. Românele îi sunt mutilate iar opera să capitala, Istoria, nu-i va fi retipărita în timpul vieții, cum zadarnic sperase. Vianu va putea fi profesor la Filologie dar i se schimbă obiectul cursului, nemaiîngăduindu-i-se să predea estetică. Are câteva
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
repeta că exegezele se realizează, mai ales, la cârciuma, autorii prezentându-si opera pe cale orală și colportând păreri umorale despre confrați. Dacă, pe vremuri, unii critici se scuzau că n-au publicat capitolul despre un anume autor, dând vină pe cenzură, azi fie că se culpabilizează difuzarea defectuoasă (chiar dacă autorul a avut grijă să trimită personal volumul, fie că se răspunde ofensat că fiecare colectiv redacțional își face propriul program de recenzare. (Ceea ce, în treacăt fie spus, nu numai că este
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
refuz doctrinei dreptul de a justifica crimele săvîrșite în numele ei". În aceste țări aservite prin ocupație, unde dispozițiile vin de la Centru (URSS) scriitorul trebuie să se supună, scriind numai "ceea ce trebuie", numai în acest fel cărțile sale trecînd de arcanele cenzurii. Presiunea mașinii de stat organizate este, de la un moment dat, mai mică decît cea a argumentelor, altfel zicînd, a autocenzurii. Poezia, dacă e de-a dreptul politică, trebuie să fie senina și inteligibila ( La noi, cine nu-și aduce aminte
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
demnă de admirație în comparație nu numai cu lungă noapte a comunismului, ci și cu democrația improvizată de dupa 1989. Reconstituind viața politică românească "de altădată", istoricul literar se lansează la un moment dat în exclamații: "E adevărat că moțiuni de cenzură nu s-au prea introdus pentru bunul motiv că guvernele lucrau cu majorități confortabile în Parlament. Dar ce dezbateri consistente - în dueluri oratorice memorabile - au avut loc în Parlamentele României! Și ce mari oratori s-au perindat la tribuna Parlamentului
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
a meritelor cărții. Responsabilitatea îi revine însă în întregime. De aceea, nici nu mă opresc la severele admonestări ale d-lui Schenk. Redactorii revistei veghează exclusiv la respectarea normelor de civilitate. N-au a se amestecă în opinii sau a cenzură judecați. Dl Schenk, în schimb, tocmai aceste norme le încalcă. D-sa nu numai îl pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată urîțenia. D-lui
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
Cristian Teodorescu Plăcerea generalizărilor frapante nu ocolește literatura română din perioada ^48-^89 despre care unii autori afirmă că e de o valoare îndoielnică sau lipsită de orice valoare, fiindcă a fost scrisă sub cenzură. Acest raționament, nu lipsit de temei, are cîteva defecte. Dar pînă la ele, să ne oprim la simplă lui afirmare publică. El pornește de la un efect, cenzurarea, pentru a da notă obiectului care a suferit acest efect, literatura. Pentru că, totuși
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
de temei, are cîteva defecte. Dar pînă la ele, să ne oprim la simplă lui afirmare publică. El pornește de la un efect, cenzurarea, pentru a da notă obiectului care a suferit acest efect, literatura. Pentru că, totuși, nu literatura e efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
cenzurarea, pentru a da notă obiectului care a suferit acest efect, literatura. Pentru că, totuși, nu literatura e efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50, alta e cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și ea, propriile ei trăsături
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50, alta e cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și ea, propriile ei trăsături. Autorii raționamentului despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate în România în acest interval
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și ea, propriile ei trăsături. Autorii raționamentului despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate în România în acest interval. Dacă a trecut de cenzură, inseamna ca literatura s-a supus normelor acestei instituții, cu alte cuvinte nu conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
Dacă a trecut de cenzură, inseamna ca literatura s-a supus normelor acestei instituții, cu alte cuvinte nu conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd literatura era judecată după criteriul unei ideologii prostești, al cărei bilanț era că literatura scrisă înainte de venirea la
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
inseamna ca literatura s-a supus normelor acestei instituții, cu alte cuvinte nu conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd literatura era judecată după criteriul unei ideologii prostești, al cărei bilanț era că literatura scrisă înainte de venirea la putere a noului regim era
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd literatura era judecată după criteriul unei ideologii prostești, al cărei bilanț era că literatura scrisă înainte de venirea la putere a noului regim era una "falsă", "burgheza". Unei ritosenii extremiste din acea perioadă, îi răspunde o ritosenie
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
taie capul unei întregi literaturi. Căci, altfel, nu înțeleg de ce acest raționament care se agață de un efect nu merge pînă la capăt cum ar fi corect. Iar acest capăt ar trebui să constea într-o întrebare - Întrucît a falsificat cenzură literatura care a trecut de ea? Aceasta e marea întrebare, iar răspunsul nu poate fi găsit decît luînd la prefirat literatura acelor ani, daca nu din interes, atunci măcar dintr-o minimă corectitudine justițiara. Însă dacă faci dreptate în mintea
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
în judecată pentru calomnie. Meschina liniștire, tristă inconștiență. P.S. Dacă tot facem asemenea generalizări, n-ar trebui oare să ne precizam și gîndirea pe care ne bizuim pentru a le formulă? Adică, mai precis, să spunem și ce înțelegem prin cenzură și prin micul fapt divers al întîlnirii dintre literatura și instituția sus-amintită. Fiindcă dacă privim cenzură că pe o institutie imuabila, atunci, paradoxal, literatura, care e o formă schimbătoare de manifestare a artei, pare mai curînd de așteptat ca la
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]