745 matches
-
din Tesalia, cu mănăstirile pe ei, Strada Zlatnei în Alba Iulia, scăpările în imobile fantezist înzestrate sînt manelele. Ora 19,25, în acceleratul Timișoara Iași, după Alba Iulia, Simeria, toți îs în lume, Turnu Severin, eu Hunedoara, acum la Beclean, cerșetoria cu fata de mînă, smucește-o să plece, absentă, INTERVENȚIE ÎN TEXT Notația destramă fraza grafică în ideograme. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Alba Iulia răsfirare urbanizată, oglinda satelor din munte, berea, apă nu era decît de vînzare, țîșnitoarea din gară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
credincioși. Începînd cu 1210, Papa Inocențiu III încuviințează regula de sărăcie pe care Francisc Bernadone (l 182-1226) fiu al unui bogat postăvar din Assisi, care renunță la toate bunurile sale pentru a trăi ca sihastru o viață de rugăciune și cerșetorie -o transmite cîtorva dintre discipolii săi: Frații Minori. Conștient de forța curentului care, în sînul populației creștine, înclină către întoarcerea la puritatea și simplitatea primelor timpuri ale creștinismului, și conștient și de pericolul prin care trece Biserica de a-și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
supun toți "frații predicatori" și cu un capitul general care, reunit anual, elaborează regulile ordinului și controlează aplicarea lor. Această regulă este cea a canonicilor Sf. Augustin: ea acordă un loc larg rugăciunii și impune călugărilor obligația sărăciei și a cerșetoriei. Folosiți în lupta împotriva ereziei cathare, mai întîi ca predicatori care, altfel decît franciscanii, caută mai mult să convingă dccît să emoționeze, apoi ca instrumente privilegiate ale Inchiziției, dominicanii nu întîrzie, și ei, să se împrăștie în întreaga Europă. Se
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
final aterioscleroza, nu văd unde țintești cu artera de circulație, strada. - Păi, Moti, acolo fiecare se prelinge În direcția lui, căutând să scape la lărgimea casei ori serviciului. Dar se Împiedică de „depuneri“, de unii care stau, nefiresc, În șuvoi: cerșetorii. Pe marginea ori În mijlocul trotuarului, nu contează unde, te silesc a-i ocoli ori a-i blestema când ți-ai pierdut firul gândurilor la lamentațiile căzute din senin. - Credeai, Cristi, că dacă plătești taxe locale pentru Întreținerea străzii ai scăpat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un liliac de prin America, care se hrănește la fel ca țânțarul de pe la voi; și, cât de dragon, confundat cu dracul n’ar fi fost, n’a Înfipt pe nimeni În țeapă... Acest Dracula Park Îmi pare un fel de cerșetorie: Ca și cerșetorul care excelează În afișarea mizeriei chiar dacă are mai mulți bani decât trecătorul care se Încăpățânează, chiar vizitând second hand-urile să-și păstreze demnitatea, vă Însușiți Întrutotul orice păcat imaginat de acel romancier. Acest Dracula Park Îmi pare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o utilizează statul și prin care realizează o relativă egalitate a cetățenilor de rând, dar, în același timp și un complex și eficient sistem de ocrotire a celor vârstnici, bolnavi, handicapați și, totodată, un mijloc de eradicare a sărăciei și cerșetoriei este modul de impozitare a veniturilor salariale și profiturilor patronale. Într-adevăr, sunt uluit să văd, să constat, să mă conving eu însumi că în Suedia nu există nici în așezările rurale, nici în cele urbane contraste sociale și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute: prelucrarea osului și cornului, prelucrarea pieilor și părului de animale, coșarii, văcsuitorii, ursăritul și vărării..................2 ore XII. Curiozități
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute: prelucrarea osului și cornului, prelucrarea pieilor și părului de animale, coșarii, văcsuitorii, ursăritul și vărării..................2 ore XII. Curiozități istorice despre rromii din România...........................1 oră XIII. Lecturi suplimentare și facultative XIV. Recapitulare. Evaluare finală................................................2 ore
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sau floarea de colț În zona alpină (Cheile Bicazului, Cheile Turzii) etc. Încă din trecutul lor rromii au considerat pădurea drept o sursă de hrană și de venit alternativ care să le asigure un minim existențial. X. GHICITUL sau GÂCITUL. CERȘETORIA 1. Ghicitul, Datu' În ghioc sau În cărți! Este o activitate tradițională care, se pare, vine tot din trecutul istoric al rromilor. Ghicitul este specific femeilor de căldărari, În special, fiind o activitate care are destui exponenți În România dar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În parapsihologie cum sunt: cristalul de stâncă, ametistul, malachitul, azuritul etc. Mineralele au și o mare importanță În astrologie, unele fiind considerate ”roci ale nașterii„ În funcție de zodie asociată cu elementele naturale: apă, foc, pământ caracterizează oamenii (tabel nr. 5). 3. Cerșetoria reprezintă o veche Îndeletnicire a diferitelor neamuri de rromi. Pe fondul tradițiilor lor seculare și a marginalizării sociale, cerșetoria a devenit o activitate aducătoare de venituri foarte mari În aproape toate statele europene unde au ajuns rromiicăldărari, gaborii, rromii-vătrași sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unele fiind considerate ”roci ale nașterii„ În funcție de zodie asociată cu elementele naturale: apă, foc, pământ caracterizează oamenii (tabel nr. 5). 3. Cerșetoria reprezintă o veche Îndeletnicire a diferitelor neamuri de rromi. Pe fondul tradițiilor lor seculare și a marginalizării sociale, cerșetoria a devenit o activitate aducătoare de venituri foarte mari În aproape toate statele europene unde au ajuns rromiicăldărari, gaborii, rromii-vătrași sau ursarii. Din păcate aceștia au creat diverse forme de exploatare a minorilor prin cerșit, și-au creat tabere proprii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
exploatare a minorilor prin cerșit, și-au creat tabere proprii În locuri publice și, evident, au intrat În atenția oficialităților locale și naționale. Multe dintre emisiunile din media occidentală se referă la rromii din România și la diferitele rețele de cerșetorie pe care aceștia le controlează precum și la ”investițiile” de capital ale ”capilor” acestora din România. Știați că... Ghiocul = o scoică de sidef care are diferite forme și dimensiuni, este considerată a avea puteri magice În opinia populației rrome Lectură. Profeții
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
materială extrem de grea. Există cartiere mărginașe ale orașelor unde locuiesc și ursari care duc o viață sub limita sărăciei. În familiile acestor rromi nici nu se mai poate vorbi de practicarea meseriilor tradiționale. Îndeletnicirile de bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc Împreună diferite categorii de rromi și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
statutul juridic - legal constituită - disociată - copil abandonat - alte situații b. persoane handicapate, psihopate sau cu boli grave în familia de origine a tatălui c. relațiile actuale ale tatălui cu familia de origine d. persoane din familia tatălui cui probleme sociale: - cerșetorie - delincvență - furtprostituție STAREA SĂNĂTĂȚII TATĂLUI a.boli cronice b. boli psihice c. alcoolism d. tabagism e. alte tulburări de comportament Căsătorii sau concubinaj în ultimii 3 ani - căsătorit - concubinaj Atitudinea față de copilul instituționalizat și față de personalul leagănului 3. DATE PRIVIND
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
zona aglomerată din jur, frică de atentate, toate posibilele motive ale acestei stări de fapt îmi vin în minte, dar nu izbutesc să alunge senzația de fortăreață, de închidere către potențialul pelerin. Cu toată această im presionantă desfășurare de forțe, cerșetoria este tolerată, iar numărul celor ce imploră mila publicului este mult mai ridicat decât ceea ce am putut vedea la Iași. Să fie oare vorba de tradiția „balcanică” a Bucureș tiului în acest domeniu ? Doi lucrători de la Apă-Canal mă surprind în timp ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
model 1980, pe care se găsea o pancartă pe care scria „Agricultura României, încotro ?”. Multe dintre vestele de ploaie, șepci, umbrele etc., inscripționate cu numele centrelor sindicale, au fost abandonate înainte de urcarea în autobuze. Obiectele au fost imediat preluate de către cerșetorii ce abundă în zonă și de vânzătorii ambulanți, ca o veritabilă pradă de război. Efect vizual special, un amestec de veste albastre, galben fosforescent, violet versus culorile neutre din garderoba pelerinilor, un metisaj urban neprevăzut. Peste circa trei ore, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Grassmayr ale vechii Catedrale Patriarhale. Aerul bubuie, sentimentul este paralizant, bucurie și agonie, moarte și viață. Clopotul mare domină totul, plenar, cei prezenți sunt vizibil emoționați, toți ascultă cu delectare jocul acesta muzical fără egal, atât de rar. Pelerinii, jandarmii, cerșetorii, gură-cască, copiii, reporterii, cameramanii, hoții de buzunare, vânzătorii de lumânări, preoții, absolut toată lumea este cu ochii în văzduh, aștept să cadă peste ei notele divine. În acest moment de maximă tensiune intră în scenă ÎPS Calinic de la Curtea de Argeș, însoțit de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a microcosmosului său. Ies agale din interiorul întunecos, am avut încă o dată confirmarea faptului că „pelerinul” actual are gândul doar la rând și așteptare, nu și la odihnă în afara acestuia. Pe gardul de incintă al edificiului sunt așezați în șir cerșetorii obișnuiți, „de-ai casei”, aflați acolo permanent, nu doar în zilele de pelerinaj. Cerșesc cu demnitate și metodă, aș putea spune, la fel ca într-o zi de duminică sau ca la săvârșirea unui botez, fluxul pelerin de pe bulevard fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cum este cazul la Iași). Un mare interes este legat de dimensiunile economice ale pelerinajului. Există o anumită obsesie a imaginii de ansamblu : trebuie ca totul să „iasă bine”, se vorbește deschis despre „pete pe sărbătoarea Sfintei Parascheva”, referință la cerșetorie, hoții de buzunare sau zgomotoase distracții populare. Presa centrală acordă mai multă importanță „faptului divers” și senzaționalului, precum și, in extenso, rolului Bisericii în ansamblul societății românești contemporane. Sunt vehiculate diverse imagini și stereotipuri ale „poporului credincios” : ignorant, superstițios, care își
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și-au adus covorul din sufragerie la sfințit” (ProTV, 27 oct. 2012). - Mii de pelerini au luat cu asalt Iașul” (Evenimentul, 11 oct. 2010). - „Se dă startul la haos pe străzile orașului (Adevărul, ediția de seară, Iași, 9 oct. 2010). - „Cerșetorii din alte județe au fost trimiși acasă !” (BZI, 14 oct. 2011). - „Iași : femeia posedată de la Mitropolie a fost târâtă la racla sfântă” (Adevărul, ediția online, 14 oct. 2009). i) Pelerinajul, frecventat de lumea mondenă : superstiții și credințe de consum curent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
excepție, inclusiv la „micropelerinajele” de dată recentă (Sf. Nicolae de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din capitală). Cerșitul se practică individual sau în grup, cerșetorii sunt originari din localitate sau sunt aduși acolo de la o distanță oarecare, fiind vorba deci de cerșetorie organizată, metodică. O parte dintre cei pe care-i putem califica generic drept „cerșetori” erau persoane supuse unei sărăcii extreme („ocazionalii” de la Prislop, de exemplu), iar zilele de pelerinaj (sau de hram ale unor biserici, după caz) reprezintă o bună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și zilelor de hram ale bisericilor din marile orașe și nu numai. Rămâne de analizat modul în care mass-media reflectă mila și cari tatea, „multe dintre aceste acțiuni prezentate de televiziuni în stil strident aducând a campanie publicitară” (Manolescu, 2012). Cerșetoria și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a scenelor de cerșetorie : plăgile și infirmitățile sunt exhibate deschis, puse în spectacol, pentru a aduce (și produce !) milă. Cerșetorii nu sunt însă oameni ai străzii, fiecare dintre ei are o familie sau aparține unui grup organizat cu care împarte beneficiile. Cu ochiul observatorului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am avut impresia), ea mai observă și „lipsa de compasiune față de acești cerșetori, deoarece societatea egipteană în ansamblul său este oricum prea dură pentru a mai lăsa loc pentru milă și sensibilitate. Egiptenii nu au oricum prea multă milă pentru cerșetorii care prezintă mutilări «profesioniste» și oricum tipul acesta de activitate lucrativă dispare încetul cu încetul, semn de schimbare a vremurilor” (MayeurJaouen, 2005 : 281). Dimensiunea transnațională a pelerinajelor : pelerini români la Mešugorje Din 1981 până astăzi, se estimează că 40 de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar le era frică. - Erați slabi... - Eram slabi, dar mulți. Intram, Într-o gospodărie, 10-20 de oameni. De regulă erau femei și bătrâni, și le era frică de noi. De obicei nu ieșeam fără nimic, ceva tot primeam. Și, din cerșetorie, am supraviețuit o zi-două, până au venit forțele americane. Apoi ne-au strâns iar. Ne-au spus: „V-am preluat, vă ducem pentru refacere”. - V-au preluat de la Crucea Roșie Internațională? - Un fel de a spune (râde), că elvețianul era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]