430 matches
-
spuse Golea. Mergem noi să-i luăm. — Cum vreți... Poștașul se opri în prag. Unde-i Coltuc ? întrebă. — Dincolo, răspunse iute Golea. Da’ ce treabă ai tu ? — E bine așa, mai spuse poștașul, ieșind. Să nu-l mai trimiteți la cerșit... Poți fi sigur de asta ! strigă Golea în urma lui, trântind ușa. Privi pe fereastră, până se încredință că poștașul ieșise pe poartă. Numără banii pe îndelete. — Uite unde era tolba... râse, îndesând banii în buzunar. Apoi se răzgândi și aruncă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stiliști sunt, din punct de vedere religios, în completă neorânduială: poartă uniforme călugărești, fără să aibă drept; totală ignoranță chiar și din punct de vedere religios; neechilibrați sufletește; dispuși la certuri și scandaluri și în continuu vagabondaj prin țară pentru cerșit și prozelitism; unii dintre ei sunt și vicioși (homosexuali), iar alții au fost și deținuți politici. 4. Dată fiind starea de spirit a acestor agitatori, Ministerul Cultelor a ajuns la concluzia că nu poate fi dată pe mâna lor o
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din diferite motive, să-l evităm. În acest sens, amintim: salutul (la origini reprezenta scoaterea coifului/pălăriei, deci o micșorare a staturii, ca atare, o invitație la o întâlnire pașnică); coborârea privirii (ca gest opus privirii directe, amenințătoare); implorarea sau cerșitul milei prin întinderea mâinii, transformate ulterior în gesturi de salut, cel mai cunoscut fiind strângerea amicală a mâinii; comportamente de remotivare, ceea ce presupune utilizarea de către adulți a gesturilor și limbajului utilizate de copii, printre care și oferirea de hrană: "[...] am
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de poezioare deocheate la adresa ei. După moartea primului soț, pentru a-și continua traiul pe picior mare, cu slugi, mașina și trăsura la scară, s-a căsătorit cu generalul Dumitrescu pe care, după ce au început să scapete, îl trimitea la cerșit, pentru a putea lua cina la restaurantul de la Athenee Palace. Acesta, îmbrăcat sărăcăcios, cerea trecătorilor bani lângă un magazin de pe str. Mendeleev. După ce strângea destul, se îmbrăcau elegant și mergeau să cineze în oraș. Vorbea tuturor de sus, numai în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă anti-aeriană3. 1 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 204; 2 Marcel-Dumitru Ciuca, Op. cit., vol. II
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă antiaeriană. Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau cele de ordine publică și cele sociale
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
program redus. Deficitul de educație se reflectă într-un deficit de socializare, în nivelul redus de cunoștințe, dar și în dificultățile în acceptarea regulilor, a autorității ori a unui program. ● Surse de venit Principalele surse de venit sunt reprezentate de cerșit (56,3%) și munci diverse (de la munca cu ziua la spălat mașini, colectat deșeuri, încărcat/descărcat marfă, vânzare de diverse bunuri), dar și furturi sau prostituție. 22,2% dintre ei nu răspund la această întrebare referitoare la activitățile din care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vânzare de diverse bunuri), dar și furturi sau prostituție. 22,2% dintre ei nu răspund la această întrebare referitoare la activitățile din care realizează venituri. ● Petrecerea timpului liber Cea mai mare parte a timpului, copiii străzii și-l petrec muncind. Cerșitul este inclus aici, reprezentând cea mai frecventă formă de muncă. Alte munci în care sunt implicați sunt: colectarea de deșeuri, încărcat/descărcat marfă, parcarea de mașini și spălat de parbrize. Despre activitățile recreative, 11,9% dintre răspunsuri se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori, vagabonzi etc. Manifestările lor comportamentale și acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite de refugiu: cerșitul, prostituția, vagabondajul, fugile, migrațiile, alcoolul sau drogurile. 8) Experiența violenței Acest model psiho-biografic patologic este opus celui de mai sus. Persoanele dependente inspiră milă din partea societății, pe când persoanele violente inspiră teamă, teroare și ură. Modul de viață dominat de violență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au locuințe, condițiile de trai sunt extrem de severe; pentru aceste familii, ajutorul financiar este insuficient; - copiii neglijați sistematic și grav de către părinți (inclusiv copiii străzii, dintre care unii au familie); - copiii exploatați economic, în mod special prin forme extreme precum cerșitul și punerea lor la munci grele; deși este vorba despre un număr limitat de cazuri, categoria devine importantă prin gravitatea situației lor de a fi excluși în viitor de la o viață normală. Suportul financiar pentru familiile cu copii a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aceștia fiind integrați perfect în comunitate, iar ei nu-și mai asumă etnia lor, afirmând că sunt români. Și există pe de altă parte țiganii cortorari, care refuză strategiile de viață general acceptate (munca, educația) și preferă să trăiască din cerșit. Față de aceștia, comunitatea reacționează prin marginalizare și ignorare: "Oamenii nu-și fac de lucru cu țiganii cortorari." (T.I., 35 de ani, director școală, Ludoș) În Tălmăcel, situația țiganilor este oarecum asemănătoare, deși datele cantitative nu dezvăluie respingerea acestora. Totuși, pentru că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
desemnat de curând cardinal-episcop de Frascati (1228), propune din nou fraților această valoare, atât de importantă la originile mișcării franciscane, care, tocmai în acei ani, era pe cale de a fi abandonată. Această atitudine subliniază mai degrabă radicalitatea sa. Considerat furt, cerșitul depășește prescrierile Testamentului lui Francisc, unde pomana este acceptată doar în cazul în care pentru muncă nu se primește răsplată. Mărturia lui Iacob din Vitry este importantă mai ales pentru faptul că nu apare doar într-o singură operă, ci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
el acum», și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui caracteristică este peregrinarea și cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin «neputința mea și a altora care, ca și mine, au fost trimiși în Germania». Fratele Giordano, în timp ce se arată fericit de realizările sale și ale însoțitorilor săi, este convins
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Acestea sunt trei domenii ce aveau o putere foarte mare în societatea creștină a secolului al XIII-lea. Toma identifică cu precizie liniile principale care au dus la o rapidă răspândire și afirmare a noului ordin în Anglia, și anume: cerșitul, adică absoluta sărăcie și dependență de bunăvoința credincioșilor; simplitatea și puritatea împreună cu bucuria explozivă a dragostei fraterne, adică faptul de a sta împreună împărțind mâncarea, îmbrăcămintea și adăposturile sărace într-un mod absolut egal, chiar dacă frații proveneau din medii atât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
intrat în Ordin. 15. Primul dintre cei care au fost primiți a fost fratele Solomon, un tânăr cu caracter bun, vestit pentru frumusețea sa. Obișnuia să-mi povestească că, atunci când era novice, a fost numit responsabil cu chetele conventului [din cerșit] și a mers la casa surorii sale pentru a-i cere de pomană. Dar aceea, dându-i o pâine, și-a întors fața în altă parte spunând: «Blestemat să fie ceasul în care te-am văzut»; iar el, cu bucurie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
York, condusă de fratele Martin de Barton, a domnit zelul pentru sărăcie; el nu a permis ca în convente numărul fraților să fie mai mare decât cantitatea de alimente ce s-ar fi putut aduna printr-o singură chetă de cerșit, fără a se face datorii. 45. În Custodia de Salisbury, condusă de fratele Ștefan, s-a dezvoltat în mod deosebit dragostea pentru caritatea reciprocă. Însuși custodele era de o atât de mare blândețe și veselie, și de o așa extraordinară
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a povestit că, pe când episcopul de Lincoln, de sfântă amintire, preda la școala fraților minori la Oxford, într-o zi, a predicat în capitulul conventual despre sărăcie, afirmând că pe scara sărăciei treapta cea mai aproape de cer este cea a cerșitului; dar apoi a adăugat în mod confidențial fratelui William că exista o treaptă și mai înaltă: aceea de a trăi din munca proprie. De aceea, afirma că beghinele sunt un ordin foarte sfânt și absolut perfect, fiindcă trăiesc din munca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
treaptă și mai înaltă: aceea de a trăi din munca proprie. De aceea, afirma că beghinele sunt un ordin foarte sfânt și absolut perfect, fiindcă trăiesc din munca lor și nu sunt o povară pentru societate, deoarece nu merg la cerșit. 128. Același părinte a relatat și despre un novice care, voind să respecte abstinența, i-a mărturisit maestrului său că își propusese să măsoare puțin câte puțin la ce punct putea să ajungă. Maestrul i-a îngăduit cu bucurie. Novicele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai perplex cantonați între fosta glorie și actuala umilință statală. Această mînă întinsă poate fi săturată, iar bogații lumii au cu ce. Odată umplută, mîna nu mai poate fi atît de hrăpăreață, ci doar în poftă intermitentă de a repeta cerșitul. Ei bine, cu o astfel de "putere mondială" parcă ne vine și nouă să respirăm mai în voie. Dacă reuniunea din iulie, de la Madrid, fie din presiunile confuze și perfide ale Moscovei, fie, și mai nefericit, din însăși "reținerea" țărilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
planetei. Oricum, trăiască diferența! Ne-am închipuit că rufoșii ce năpădiseră străzile după 1989 erau doar o defulare (de altfel și erau) după căderea comunismului, atît de grijuliu să-și ascundă, pudibond, furunculele, o defulare ținînd cît o modă: moda cerșitului la vedere, fără teamă. Ne-am zis că rufosul cerșind pe trotuar, în poziție patmasana, și mișcîndu-se ore întregi ca un metronom dereglat era doar o sordidă modă. O găselniță cerșetorească pentru sensibilizarea trecătorului. N-a fost așa. Mai la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
metri statuia lui Descartes restabilește, de pe soclu, ordinea: Cogito, ergo sum! Și aici, da, cerșetori. Dar nu cu prunc într-o mînă și cu ziarul perimat în cealaltă. Exemplarele, deloc famelice, au la picioare superbe exemplare husky, cîte două, trei, cerșitul consumîndu-se în notă colocvială, radioasă, reciproc profitabilă. Vizită la École Supérieure des Beaux Arts. Local generos-modern. Sîntem conduși în cîteva... clase, iar nerăbdarea-mi, tot amînată în a descoperi măcar un... studiu de atelier, rămîne doar nerăbdare, pentru că așa ceva nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care, la rându-i, își procura banii din cerșitul prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolnavilor mintali în Moldova se confundă, până la un punct, cu istoria penitenciarelor. Într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]