3,942 matches
-
din anul 982-sfârșitul sec. a IX-lea. După Legenda Sancti Gerardi, la Cenad, ar fi existat o școală în incinta mănăstirii, în secolul al X-lea.25 Documentele arheologice și cele scrise pun în evidență manifestări artistice: decorația de pe vasele ceramice, obiectele de os și metal, apoi baladele cântăreților ("joculatores"), cântecele populare-toate aceste mărturii arată gustul pentru frumosul artistic de ancestrală tradiție. Ceramica românească aflată în așezările și cimitirele din secolele VII-X coexistă cu cea slavă (lucrată cu mâna), care aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Buzău), București-Militari, Dulceanca și Radovanu (jud. Teleorman), Șirna (jud. Prahova) și Băleni (jud. Dâmbovița), în Muntenia.5 Urmele slave sunt reduse numeric și asociate cu cele autohtone, majoritare, și cu importuri bizantine. Cele mai caracteristice materiale arheologioce slave sunt cele ceramice. Civilizația slavă a secolelor VI-VII este destul de eterogenă în regiunile extra-carpatice, în unele obiective predomină elementele autohtone, în altele cele slave. În ciuda cercetărilor efectuate în spațiul carpato-danubiano-pontic, până acum nu s-au descoperit obiective slave pure, necontaminate de elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în evidență tipul de locuință folosit de ei sub formă de bordeie parțial adâncite în pământ sau construite la suprafață sub formă de colibe. Locuințele slave erau simple, destinate unei folosiri de scurtă durată. În interiorul lor au fost descoperite fragmente ceramice, unelte și piese vestimentare și de podoabă. Uneltele sunt, în general, rare, modeste, fiind destinate agriculturii, creșterii vitelor și meșteșugurilor casnice. Agricultura (la slavi) era puțin dezvoltată, principala unealtă era plugul de lemn cu brăzdar de fier, cu o rentabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul și cornul din care se obțineau piepteni, străpungătoare, cârlige. Alte meșteșuguri erau: torsul, țesutul, cojocăritul, cusutul, prelucrarea țesăturilor, a blănurilor și a pieilor-meșteșuguri casnice pentru îmbrăcămintea oamenilor. Producția obiectelor ceramice, prin folosirea roții olarului cu turație rapidă, era prezentă în Dobrogea și Transilvania, în localitățile: Dridu, Hansca, Șirna, ateliere de olărit la Garvăn-Dinogetia, ceramică smălțuită la Bucov, Chirnogi, Biharea și în Dobrogea.8 Circulația mărfurilor și moneda În ceea ce privește influența externă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vlahuță, cultivându-se „claritatea” și forma impecabilă tehnic. Dar autorul face parte din generația de după Arghezi și Blaga. De aceea, poezia sa de factură clasică este traversată de întrebări asupra existenței, a morții și a dumnezeirii. Într-un poem antologic, Ceramică, elaborat înaintea plecării din țară, S. dă expresie unui sentiment neliniștitor al încarcerării, simbolizat de o „pasăre de smalț”. În emigrație versurile în limba franceză adaugă o nouă coardă, cea a dorului de acasă, poetul încercând, doar exterior, fără vibrație
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Cucuteni A1-A3, mileniile V-IV î.e.n.) a generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate urmele mai multor locuințe de suprafață, gropi, vetre, alte complexe și care au livrat un bogat inventar compus din: vase ceramice pictate întregi și fragmentare; numeroase statuete ceramice antropomorfe și zoomorfe, piese metalice (cupru), utilaj litic cioplit și șlefuit, artefacte din materii dure animale etc. (D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005 - cu bibliografia). Artefactul care face obiectul prezentei lucrări a fost descoperit
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate urmele mai multor locuințe de suprafață, gropi, vetre, alte complexe și care au livrat un bogat inventar compus din: vase ceramice pictate întregi și fragmentare; numeroase statuete ceramice antropomorfe și zoomorfe, piese metalice (cupru), utilaj litic cioplit și șlefuit, artefacte din materii dure animale etc. (D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005 - cu bibliografia). Artefactul care face obiectul prezentei lucrări a fost descoperit în cursul campaniei de săpături a anului
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
a se vedea Ch. Éluère, 1989, p. 49-56; V. Voinea, 2008b, p. 76-82. De asemenea, cunoaștem reprezentări în relief ale unor piese de tipul pandantivelor circulare, suspendate prin intermediul unui fir/fibră/bandă la nivelul gâtului sau al pieptului unor statuete ceramice feminine sau siluete feminine pictate - D. Monah 1997, p. 138-142. Aceste situații furnizează argumente semnificative și pertinente pentru o asemenea interpretare. Idolul/pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
statuete feminine sau siluete feminine în relief: ceramică: Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - fig. 7-8 (D. Monah, 1997, p. 135144). 9.4. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor siluete feminine pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor (fig. 8/8) - D. Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
și Bodrogkeresztúr de pe teritoriul României și Ungariei (H. Dumitrescu, 1961; Vl. Dumitrescu, 1974; 1979; S. A. Luca, 1998; D. Monah, 1997; C. Cioancă, 2000; V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Un alt aspect important al discuției privește pandantivele/plăcile rombice și circulare ceramice, de aur sau cupru, având 1-4 perforații sau proeminențe circulare pe fața superioară (motive în ronde-bosse). Probabil ele sunt, de asemenea, reprezentări antropomorfe feminine, plate, de schematizare extremă (între altele, descoperiri la: Ariușd, Bălțați, Brad, Cărbuna, Hăbășești, Malnaș, Poduri etc.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
no. 226; p. 198, nos. 225-226; S. J. Sztáncsuj, 2005, p. 88, fig. 4/36; V. Cavruc, 1998, p. 21-22, 52, pl. XX/3; M. Dinu, T. Marin, 2003, p. 7879, 90, fig. 4. A se vedea și cazul statuetei ceramice de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin coasere
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sau asociate în coliere cu alte elemente de anfilaj; se poate, însă, avea în vedere și ipoteza fixării pieselor respective, prin coasere, pe suporturi textile sau de piele - Varna, M2 și M3 (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia); ● figurarea pe statuete ceramice a podoabelor de tipul idolilor plați circulari sau ovali purtate la gât sau pe piept (Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
descoperirile semnalate în ariile culturilor eneolitice Precucuteni și Cucuteni (fazele A și A-B) mai ales de pe teritoriul României și, excepțional, de pe cel al R. Moldova și al Ucrainei. Lista cuprinde 29 situri și peste 97 piese, dintre care 38 ceramice, 29 de os, 1 din corn de cerb, 1 de gresie, 26 de cupru, 1 de aur și 1 de argint.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
nu lasă posibilități de interpretare a dualității; în această situație, rămâne de acceptat caracterul hermafrodit al zeității feminine, în calitatea sa de auto procreere, atribut al Marii Mame . Trecând la pictura cucuteniană, observăm, mai întâi, faptul că, pe câteva fragmente ceramice de la Ruginoasa-Iași este redată, extrem de stilizat, imaginea orantei (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 44-45) (fig.8/1 3), iar aceste imagini picturale se asociază, după opinia noastră, cu recent descoperita statuetă de la Rădeni. În cadrul ceramicii pictate, credem că
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Admitem faptul că prin însăși natura sa, arta picturii cucuteniene are trăsături de spiritualitate, dar încercăm să nu confundăm spiritualitatea cu religia, chiar și în preistoria epocii noi a pietrei; aceasta cu atât mai mult cu cât majoritatea materialelor arheologice ceramice ne-a parvenit în stare fragmentară, uneori atât de accentuată, încât nu se pot distinge motivele decorative pentru a avea o imagine adecvată asupra naturii artistice a creației și compoziției acesteia. Mai adăugăm faptul că prea adesea s-a căutat
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
se continue orizontal, delimitând, în felul acesta, registrul decorului de pe umărul vasului, de acela de pe gâtul acestuia. Acest motiv complex se continuă, spre dreapta, cu partea dreaptă a unei ove, cu un element pictural în centru, distrus de ruptura fragmentului ceramic. În interpretarea decorului desfășurat, realizat de noi (fig. 8/3b), aici ar fi putut să fie reprezentat un alt motiv al orantei, cu patru „brațe” verticale, dar nu putem avea certitudinea acestei reprezentări picturale. O precizare suplimentară credem că este
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
linii, tot roșii, puțin distanțate, care au fost trasate peste albul aproape uniformizat, sub brațul mâinii stângi. Nu avem certitudinea că peste roșul benzilor au fost trasate linii sau dungi de culoare mai închisă (neagră sau șocolatie). Al treilea fragment ceramic provine de la un vas de mari dimensiuni, rupt la nivelul liniei care delimitează gâtul. Probabil că partea superioară a vasului era foarte largă și evazată, căci pe partea interioară a gâtului se mai observă câteva benzi și dungi de culoare
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și cuptoare; 5, ceramica, cu mai multe componente de artă și spiritualitate: reprezentări feminine, reprezentări masculine, reprezentări animaliere, păsările și oul, simboluri solare etc. Unii
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
felul acesta credem că se poate explica identitatea unor elemente decorative, de factură geometrică, în Gravettianul Europei de Est și Occidentale, și în neoliticul aceluiași spațiu geografic, indiferent de suportul pe care este realizat (ivoriu de mamut, respectiv plastică sau ceramică din lut ars). Ne referim la decorul cu romburi sau triunghiuri (transmiterea putând fi identificată pe cunoscuta falangă de cal, cu decor rombic, de la Cuina Turcului-Dubova, aparținând Epigravettianului din zona Porților de Fier), dar luăm în considerație și decorul spiralic
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
unor elemente clar definite, așa cum au recunoscut majoritatea exegeților religiilor cucuteniene. Dar acestea au existat și, indiferent de modalitățile de practicare a riturilor și ritualurilor, a semnificațiilor lor, trebuie să acceptăm existența divinității, reprezentată, uneori, chiar și prin semnificația formelor ceramice (vasele antropomorfe sau cu tub de scurgere, de exemplu). Asocierea divinității feminine cu altele, tot feminine, dar de proporții mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
brațele înălțate, care are ca prototip creațiile artistice ale paleoliticului superior (fig. 9/1 3) (H. Delporte, 1991, fig. 231/1-3), iar în neo eneolitic, începând cu culturile carpato-balcanice Starcevo-Criș, Vinča-Turdaș și liniară, ca figurări în relief pe unele produse ceramice (A. Nițu, 1970, p. 82). Excepții de la aceste norme canonice, unde divinitatea feminină este redată „din față”, pot fi socotite, pe ceramica precucuteniană, modelările de la Traian (fig. 6/5) și Bîrlălești (fig. 6/4). Eneoliticul, mai ales cel de factură
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Iuliu Pascu, consilier la Consiliul Legislativ din București, „se înscrie ca primul mare donator al Muzeului Etnografic al Moldovei. ș...ț A donat muzeului o întreagă colecție de obiecte etnogafice: aproximativ 400 de piese de muzeu, în mare parte textile, ceramică, port popular. ș...ț De îndată ce colecția a intrat în patrimoniul Muzeului, s-a procedat la inventariere cu ajutorul unei părți din studenții și studentele ce urmau cursurile de etnogafice” (Chelcea, 1978, p. 57). Constatăm că în A.d.p. timpul se dilată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
București, str. Luceafărului 2. 2788. Falcoianu R. Elenă, 7 apartamente, București, str. Floreasca 112. 2789. Fischer Ferdinand, 12 apartamente, București, str. Clucerului 4, str. Sf. Voevozi 17. 2790. Flachs David, 3 apartamente, București, str. Izvor 34. 2791. Fabr. de Teracota "Ceramică", 5 apartamente, București, str. Gen. Stalin 41. 2792. Foisoreanu Florin, 5 apartamente, București, str. Dr. Koch 3, Ploiești, str. Lapusani 23, Odobești, str. 23 August 131. 2793. Frunzeanu Georgeta, 2 apartamente, București, str. Paris 59. 2794. Florea Marin, 3 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
în optică electronilor și pentru inventarea primului microscop de electroni”. Gerd Binnig, RFG, Heinrich Rohrer, Elveția, „Pentru proiectarea microscopului de scanare și canalizare”. 1987 Johannes Georg Bednorz, RFG, Karl Alexander Müller, Elveția, „Pentru importantă breșă în descoperirea supraconductivității în materialele ceramice”. 1988 Leon Max Lederman, Melvin Schwartz, Jack Steinberger Statele Unite ale Americii „Pentru metodă radiației neutrino și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinoului scurtat”. 1989 Norman Foster Ramsey, Statele Unite ale Americii, „Pentru inventarea metodei domeniilor oscilatoare separate și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la foc mic 10 minute. Înmuiați o batistă curată în acest lichid și folosiți-o ca o compresă până se răcește. Repetați, păstrând lichidul fierbinte, timp de 15 minute. Pori astupați Puneți un pumn de pătrunjel tocat într-un vas ceramic. Turnați o cană de apă clocotită peste pătrunjel. Acoperiți și lăsați să se infuzeze până ajunge la temperatura camerei. Strecurați și aplicați lichidul pe față sub formă de comprese timp de 15 minute. Folosiți zilnic. Tenul chiar vi se va
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]