710 matches
-
din cauză că regimul comunist i-a obligat pe cetățeni la diverse forme de colaborare, dar, poate cea mai importantă explicație, spune ea, este legată de puterea și prestigiul celor care conduc astăzi nu numai Rusia, dar și majoritatea fostelor state sovietice. Cercetătoarea americană formulează mai multe răspunsuri la întrebările privind rostul cunoașterii istoriei Gulagului și, implicit, al cunoașterii literaturii concentraționare, cu avantajul pe care i-l dă perspectiva câștigată în timp asupra acestui fenomen: Cu cât vom înțelege mai bine în ce
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
familiilor lor", creat de el. 30 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 19. 31 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 137. 32 Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 69. 33 Cercetătoarea Lucie Bertrand utilizează termenul "proză de idei", referindu-se la cartea lui Robert Antelme, L'espèce humaine. Ea alege termenul respectiv ca urmare a observației că nu experiența detenției ca atare constituie esențialul, ci reflecția asupra condiției umane. Această reflecție
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
neașteptat și fulgerător, întrun tragic accident rutier, în ziua de 23 august 2007. A fost înmormântat în Cimitirul „Sfinții Petru și Pavel“ din Iași. NOUR, SMARANDA, DOINA (1942-2009) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOARĂ Cadru didactic de înaltă ținută academică, profesională, pasionată cercetătoare, prof. univ. dr. ing. Doina Smaranda Nour și-a pus amprenta în formarea a peste 40 serii de specialiști în construcții. S-a născut la 30 iunie 1942 în orașul Roman, județul Neamț, unde a urmat studiile secundare. În 1965
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
starea de excitație, entuziasmul occidentalilor, căci puțini dintre ei pot ști când, de ce și cum îi induce în eroare autoarea „blindată de o documentare beton”. Performanța aiuritoare declanșată (voluntar ori nu, doar dna Laignel știe) de ieftioarele exerciții psihanalitice ale cercetătoarei pariziene este semnalată de dl Alain Paruit: Gil Jouanard, autor al unei cărți despre Maramureș, exclamând la Paris: „Știți, Ionesco era antisemit”. Ce ne facem, însă, cu victimele autohtone ale „corectitudinii politice” ori expatriații loviți de această cruntă encefalită de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Pentru a ajunge la înțelegerea exactă, justă, a concepției despre cultură și civilizație a lui Eminescu, pe care îl consideră a nu depăși, cel puțin în acest domeniu, "limitele roman tismului" (romantismul ca "dimensiune caracte ristică a spiritului său poetic"), cercetătoarea e de părere că trebuie făcute mai întâi câteva precizări în ceea ce privește "teoria despre societate" a acestuia, în critica pe care el o aduce "relațiilor social-politice" din România sfârșitului de secol al XIX-lea și, nu mai puțin, în privința teoriei "despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
faptul că lipsește, de fapt, o industrie națională proprie și că "țăranul muncește pentru toți", prima cauză a disfuncționalităților românești constând în "introducerea instituțiilor și legilor străine în contradicție cu economia și problemele sociale ale țării". Demersul analitic întreprins de cercetătoare, în cele ce urmează, conduce la concluzia că gândirea filosofică a lui Eminescu este "bazată pe cunoașterea profundă a realităților sociale românești". Într-un al doilea capitol, Geta Deleanu își propune să puncteze teoria despre stat și națiune a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de insecte, care se pare au fost considerate drept o creație din perioada anilor 500 î.Ch.-500 era noastră. Desenele ating dimensiuni între 15 și 300 de metri fiecare și au o profunzime de aproximativ 30 de centimetri. O cercetătoare peruană, care a studiat timp de mai multe decenii practic aproape jumătate din viața ei a fost consacrată acestor gravuri a ajuns la concluzia că acestea ar fi, de fapt, cel mai mare calendar astronomic din lume. Descoperirile arheologice dovedesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mitologie populară (1998). Primul studiu înfățișează „câteva noțiuni fundamentale ce caracterizează sistemul de reprezentări propriu modului de gândire tradițional, și anume pe acelea legate de personajele demonice”. E o abordare comparatistă, în care au pondere mitologia română și cea slavă, cercetătoarea fiind preocupată să releve similitudini între anumite componente ale unor culturi. Examenul critic este restrâns la mitologia inferioară, adică la demonologie, mai precis la imaginile legate de personajele demonice. Autoarea nu caută neapărat specificități, pentru că, preluând o opinie a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
în personaj doar rezultatul unui accident, el face posibilă ca multe alte personaje caragialești o reflecție asupra firii românilor sau asupra a ceea ce în eseul ei, „Ființa morală românească între pasiuni și rațiune”, Mihaela Czobor-Lupp numește „firea‑potență a românilor”. Cercetătoarea consideră că un anumit reflex mentalitar deturnează atenția românului generic de la realitate către un scenariu care pune în joc imaginarul, posibilitatea, o ficțiune alternativă. „Realitatea nu este ceeea ce a devenit, ceea ce a a căpătat formă, ceea ce s-a actualizat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ani de zile, al doamnei cercetător VALENTINA PELIN, de la Academia Republicii Moldova. Ca rezultat al acestui studiu, au apărut două volume de scrisori și cuvinte de învățătură ale Sfântului Paisie, în selecția, alcătuirea și traducerea din slavonă în română a distinsei cercetătoare. Prima ediție a apărut în 1998, vol. I și 1999, vol.II, pe teritoriul Republicii Moldova, la Tipografia Centrală din Chișinău. Editurii Doxologia din Iași îi datorăm o a doua ediție, tot în două volume din 2010. Este vorba în fapt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lor de specialiști, oameni și cetățeni dacă tratează femeile drept competitoare și partenere. În același timp, multe dintre procesele petrecute în relațiile de gen în comunismxe "„comunism" și postcomunism sunt încă insuficient teoretizate din această perspectivă. Am încercat, alături de alte cercetătoare și cercetători, să suplinesc o parte din această lipsă. Dacă aș fi scris textul de față în urmă cu doi-trei ani, i-ar fi lipsit multe dintre ideile și dezvoltările teoretice actuale. Fără munca extraordinară de reconstituire și restituire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
românească, ar fi fost incomparabil mai greu să dezvolt componentele legate de patriarhatele tranziției și politicile salariale în România. O astfel de lucrare nu ar fi putut să fie scrisă fără stimularea intelectuală și morală reprezentată de un grup de cercetătoare și prietene care împreună creează o școală românească de Studii de Gen și politici publice: Laura Grünbergxe "„Grunberg,Laura", Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Renate Weberxe "„Weber,Renate", Doina Ștefănescuxe "„Ștefănescu,Doina", Daniela Rovența-Frumușani, Liliana Popescu, Roxana Teșiu, Otilia Dragomirxe "„Dragomir
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
nu poată fi cu nimic tulburat în România, și ca relațiile de gen, dincolo de cele oficiale, formale, tovărășești, să rămână foarte tradiționale. Emanciparea a „zgâriat doar suprafața”, așa cum remarcă Krassimira Daskalovaxe "„Daskalova,Krassimira" (2000) și pentru cazul Bulgariei, precum și alte cercetătoare ale condiției femeilor în comunismxe "„comunism". Organizațiile de femei erau socotite drept reprezentantele legitime ale intereselor și nevoilor femeilor. Organizația-cadru era Consiliul Național al Femeilor, menit să promoveze politica partidului în rândul femeilor și politica pentru femei în cadrul celei generale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându-se încă de pe atunci
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N. I. Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916 în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcânduse încă de pe atunci, printr-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lectură. Totodată sunt aduse în discuție valorile perene ale literaturii române din veacul trecut în ceea ce constituie tipologia lor specifică. Monografia Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret (1989) prezintă noi aspecte ale preocupărilor savantului, de mare utilitate fiindu-i cercetătoarei explorarea manuscriselor lui Gr. G. Tocilescu, un predecesor al studierii arhivelor cantemirene din Cabinetul lui Petru I (Moscova, Sankt Petersburg), pe urmele cărora a mers și Ț., predând Bibliotecii Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
unul alert, cu o topică a frazei remarcabilă, cu un umor subtil și ironie de calitate. Opțiunea metodologică joacă rolul intrigii: pentru a studia etica muncii în diferite tipuri de organizații ofertante de servicii (sectorul din economie ales pentru analiză), cercetătoarea se integrează în trei astfel de entități, angajându-se efectiv în două dintre ele. Studiile de caz reflectă o experiență de observare participativă îndelungată. Primul studiu îl face la o companie privată, localizată în București. Obiectul activității este oferirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
organizației în cauză. Monica Heintz folosește cele trei organizații pentru a studia etica muncii. Pe de o parte, este vorba de regulile de comportament de la locul de muncă, iar pe de alta, de valorile atașate lor. În contrast cu uniformitatea din comunism, cercetătoarea descoperă acum o Românie variată, cu o ideologie a muncii diferită de la o organizație la alta. Ideologiile muncii se constituie ca mixturi specifice între filoane diferite: etica muncii promovată în socialism; reprezentările actorilor implicați (în principal, angajați și manageri, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
total. Repetiția verbului predicativ are menirea de a spulbera orice îndoială asupra celor ce urmează, contemplarea peisajului astral adus pe pământ și, mai mult, pe un pământean, fiind accentuată de sentimentul că sferele sacre au devenit accesibile prin puterea flăcăului. Cercetătoarea Silvia Ciubotaru face trimitere în acest context la cultul mithraic, la cel al zeiței Isis și în creștinism unde „un veșmânt al splendoarei” de lumină este hărăzit inițiatului. Îmbrăcă¬mintea uimitoare păstrează cromatica inițiatică: „Cam din brâu până-n pământ/ E
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prost”, mai degrabă „arierat” social și, după expresia unei inteligente și influente scriitoare din acea vreme, Georgeta Horodincă, „retardat”. (Azi, buna mea prietenă trăiește la Paris, este soția profesorului de folozofie N. Tertulian, este o foarte bună prozatoare, traducătoare și cercetătoarea a operei marelui prozator care a fost Ștefan Bănulescu, colegul D-sale În anii ’50 la Gazeta literară.Ă Mica scenă pe care o relatez a avut loc Într-o iarnă, cam pe la Începutul deceniului șapte, Într-un troleibuz bucureștean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
grotesc, cum o spuneam, cu realitățile politice din țările vecine ce suportau un regim, În mare, identic. Iar „ședințele de demascare” ale psihologilor și cercetătorilor atingeau, cu adevărat, caricatura unui Ev Mediu agresiv, plantat În mijlocul Europei secolului XX; și cazul cercetătoarei Irina Holdevici, astăzi autoare și profesoară universitară stimată, nu e singular, când era atacată În ședință publică pentru faptul că Își ocupă nopțile „pelegrinând, Învelită În cearceafuri, cu o lumânare În mână, pe acoperișuri etc.”! Presiunea publică, imediată, concentrată, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și prin simpla prezență a lor aduceau o discretă afirmare: Pr. P. Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, C. A. Munteanu, Gh. Bezviconi, Andrei Ciurunga, Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și Învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută Într un fel
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
El a descoperit și publicat un imens material documentar referitor la istoria românilor de pretutindeni. A publicat peste 350 studii În vreo 40 periodice din țară și străinătate. În prodigioasa sa activitate a colaborat cu fiica sa Zamfira Mihail valoroasă cercetătoare care și astăzi continuă opera ilustrului ei tată. Din scrisorile primite: 1970 Gh. Lupașcu, fost prefect la Soroca. Am aflat de Întâlnirea sorocenilor la București dar din păcate eu nu am să pot participa. Este cea mai Îmbucurătoare veste de când
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un interviu imaginar cu prozatorul, sistematizând mărturisirile și interviurile, la sugestia și sub controlul lui Niculae Gheran, în volumul Liviu Rebreanu văzut de el însuși, în curs de apariție, estimată la începutul lui 2008. Dana Hiticaș Moldovan, de asemenea o cercetătoare locală, tânără absolventă a Literelor clujene, pregătește (cred că e gata pregătit) volumul de corespondență familială Liviu Rebreanu - Intime, care va restitui scrisori inedite dintre Liviu și Fanny, ascunse de soție sau poate și de fiică și, prin urmare, scăpând
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile câtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]