596 matches
-
cultură orezului inundat în Asia de Sud-Est, ce avea avantajul unei productivități crescute numai în zonele joase, pe văile râurilor. Sistemul de cultivare a orezului inundat a fost perfecționat în China, acestea raspandindu-se în câmpiile din sudul și centrul țării. Culturile cerealiere încă mai predominau însă în regiunile nordice și în zonele înalte. În sud, unde se cultivă orezu, populația se dublase. Populația chinezilor crescuse de la 50 de milioane de locuitori în mileniul I la 100 de milioane spre secolul XIII. Productivitatea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
000 kmp, ce reprezintă circa 7% din terenurile arabile din întreaga lume. Ele se găsesc în principal în câmpiile și depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estică a Chinei. Culturile vegetale reprezintă un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grâul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide, rapiță, trestie-de-zahăr și sfeclă-de-zahăr. După aplicarea politicii de reformă la sate în 1978, agricultura chineză a cunoscut o dezvoltare rapidă. Timp de peste 20 de ani, pe baza
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
nou model de dezvoltare a economiei colective în condițiile unei economii de piață. Reforma a adus țăranilor beneficii reale, a emancipat și dezvoltat forțele de producție rurale, a condus la creșterea rapidă a producției agricole, și în special a celei cerealiere și la optimizarea structurală a agriculturii. Astfel, China a obținut performanțe remarcabile în agricultură. In momentul de față, China se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește producția de cereale, bumbac, rapiță, tutun, carne, fructe de mare și legume. China
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
a României (la granița cu Republica Moldova); și zonele limitrofe acestuia (bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști). Adesea, aici vin pescari și arheologi (în zona Ripiceni). Situl dispune de trei clase de habitate de tip: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) și "Pajiști ameliorate"; ce adăpostesc și asigură condiții prielnice de cuibărire și hrană mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic. Livezile de pomi fructiferi ocupă de asemenea o suprafață importantă : 26,2 %, din suprafața terenului agricol. Terenul arabil (223 ha), care deține aproximativ 11,5 % din terenul agricol, nu este foarte fertil, împiedicând cultura plantelor cerealiere. Totuși, pe areale restrânse și în special în gospodăriile individuale (exploatații agricole foarte reduse). Ramuri dezvoltate în special în ultimii ani, comerțul și serviciile numără cele mai multe unități, iar personalul ce activează în domeniu este de circa 68 persoane. Numărul total
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Biserica Sfânta Treime este de cult protestant, și Biserica Creștină După Evanghelie Elim este de cult neoprotestant. În afara clădirilor de cult creștin, și comunitatea evraică este prezentă cu o sinagogă. Construită în anul 1880, clădirea cunoscută sub numele de "Templul Cerealierilor", face parte din patrimoniul regional și este singura sinagogă care a mai ramas din cele 24 care au existat la începutul secolului trecut în Bacău. În Bacău se mai pot găsi și următoarele biserici: Filarmonica "Mihail Jora" înființată la 16
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
decursul anilor ‘80, agricultura a continuat să aibă același rol important în economia țării. Acordând scutiri de taxe și facilități la obținerea creditelor, guvernul federal a promovat o mai mare eficiență în sectorul agricol. În ultimii 20 de ani, producția cerealieră s-a dublat, datorită creșterii productivității. Ritmul mediu anual de creștere înregistrat în sectorul agricol, agriculturii, conform Institutului Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE), a fost de 3,4%, față de numai 1,7% în sectorul industrial. În 1996, rata de
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri în tranziție, păduri caducifoliate, coaste calcaroase cu vegetație submediteraneană, canarele, pajiști uscate, stepe și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacent . În domeniul floriculturii activează două întreprinderi S.A. „Codru
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
-lea, terenurile viticole se înmulțesc și ocupă suprafețe din ce in ce mai mari.În epoca fanariota, mai precis prin 1792 - se scrie în Anaforeaua Divanului - că locuitorilor Segarcei și Garcenilor li se acordă dreptul să organizeze târguri și bâlciuri, unde puteau comercializa produsele cerealiere, viticole precum și produsele animaliere.La 1794, domnitorul Moruzzi acorda și Mănăstirii Segarcea dreptul de a ține bâlci pe moșia mănăstirii, în satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
cm. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Olt au fost amenajate hidrografic în vederea construirii Hidrocentralei Electrice Racovița. De asemenea pe terenul de la "Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol se distinge cultura plantelor cerealiere ( grâu secară, porumb, orz, ovăz), tehnice și textile ( sfecla de zahăr (în perioada comunistă), cânepa) și cultura cartofului. În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
cu active evaluate la 150 milioane de euro.[4]. Acestea activează cu succes în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale, ș.a. Cifra de afaceri a Companiei în anul 2013 a depășit 100 mil. de euro, numărul locurilor de muncă create: circa 2000.[5] În perioada anilor 2013-2015 a făcut parte din top zece cei
Vasili Chirtoca () [Corola-website/Science/329127_a_330456]
-
își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
Silvaniei. Perioada comunistă și-a lăsat amprenta prin colectivizarea satelui, iar tot în acest timp s-a pus în continuare bazele centrului administartiv-cultural al comunei în satul Sâg. Satul Sâg are o economie preponderent agricolă unde culturile de cartof și cerealiere sunt predominante, iar creșterea animalelor, în special a bovinelor, este susținută de ponderea mare a pășunilor din totalul terenului agricol de la nivelul comunei. Ramurile importante în gospodăriile individuale sunt zootehnia și pomicultura. Datorită condițiilor prielnice oferite de relieful existent aici
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
acestea fiind nevoite să își restrângă activitatea, să apeleze la măsuri precum șomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
metodelor și inovațiilor americane introduse și publicității. Fiscalitatea devenise însă împovărătoare-mai mult de 10% din vânzarea produselor, tarifele vamale crescute ce protejau industria franceză, dar anihilau spiritul de inițiativa, iar proprietatea agricolă era puțin rentabilă datorită dimensiunilor mici chiar dacă regiunile cerealiere vor avea producții record. Partidul Socialist Francez (SFIO) a reprezentat unul din pilonii de baza a Internaționalei a ÎI-a. După ce a fost discreditată datorită războiului, a aderat la Internațională a III-a. SFIO a trimis la al doilea congres
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
producția de lapte este industrializată în vederea exportului, Olanda situându-se pe primul loc în exportul mondial de brânzeturi și de lapte condensat. Aceeași atenție este acordată creșterii păsărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piața mondială. Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafață redusă (circa 3/5 din suprafața terenurilor agricole) și nu acoperă consumul intern. În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern (care atinge cifra de 50 kg de zahăr
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căușeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca solurile să fie variate,oferind bune condiții de dezvoltare tuturor culturilor.Solul este variat:de la brun roșcat de pădure până la cernoziom. Vegetația
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
restaurante, 77 întreprinderi de alimentație publică, etc. Suprafața terenurilor agricole constituie 2.009 ha, inclusiv terenuri arabile 1.142 ha, plantații multianuale (viță de vie) 673 ha. Ramura principală a agriculturii este creșterea producției vegetale, cele mai răspândite fiind culturile cerealiere, floarea soarelui, strugurii și legumele. Ponderea majoră în producția agricolă este deținută de satul Cotihana, care intră în orașul Cahul. Orașul Cahul datorită întreprinderilor din teritoriu care funcționează și vieții economice relativ stabile are o pondere destul de semnificativă a veniturilor
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
așezare pescărească și se va forma și celebra sa atmosferă provincială de tip oriental. Aflat între cetățile Varna și Kavarna (vechea "Karvuna"), Balcic se va dezvolta în cele aproape 5 secole de stăpânire otomană mai mult ca centru de comerț cerealier în tranzit, datorită poziției strategice și micului său port. A ajuns astfel să depășească vechea capitală a Țării Cărvunei, fiind chiar centru al unui district, însă în zorii epocii moderne avea încă un aspect rural. Liberalizarea comerțului cu grâne după
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
toată lumea creștină ocupată de otomani au început să se așeze în micul port (greci, armeni, evrei) și să întemeieze chiar primele manufacturi. Mai ales după Războiul Crimeei (1853-1856), orașul și-a accelerat dezvoltarea și a devenit un mare centru comercial cerealier, în special pentru porumb. De asemenea, au apărut fabrici de vin, de piele, de prelucrare a hameiului sau a tutunului, cele două mori sistematice. Tot în prima jumatate a secolului al XIX-lea, Balcicul este și el martor al mișcării
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima oară în era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arată că erau folosite pentru tăierea tulpinilor cerealiere și este o dovadă indirectă pentru agricultura incipientă. Mânere din piatră îndreptate arată că deja se practica trasul cu arcul. S-au găsit vase din piatră ce au fost folosite drept mojar pentru măcinarea semințelor. Se foloseau obiecte confecționate din
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]