29,232 matches
-
nici trup parcă n-avea,un abur doar simțeam, fără contur,săltând în dreapta sau în stânga mea.Părea ca rătăcit dintr-o povestecu feți-frumoși și menestreli stângaci;uimită îl priveam, dar făr’ de vesteîmi zise: nu-ntreba, mai bine...taciși prin cetăți de vis, de bunăvoie,ca trilul mierlei suspendat în aer,tu lasă-ți sufletul să salte-n voiesub oglindiri de lună, ca-ntr-un straer.Cât încă-i poți deschide larg ferestrespre timpul ne-’ntâmplat, atunci când trecifrumosul clipelor să-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând vestigii culturale cu 30 de mii de ani în urmă, cu ruinele cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
care este doar un epitet geografic care provine din numele etnic al arimilor. Aici se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a se bucura de o viață veșnică și fericită. Sub forma erimnos apare și în Argonautica lui Orpheu: aici puternica cetate a lui Aietes este numită „teichos erminon (v. 764), râul Phasis (Buzăul de azi conform N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 161) este numit Phasis erimnos (v. 82) și Phasis eyrimenas (v. 1052). La Dionysius Periegetul râul Phasis izvorăște din
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
cam așa de lung cum este de la Paris la Orleans...în fine în ajunul sărbătorii Tuturor Sfinților am părăsit drumul spre răsărit și am călătorit timp de 8 zile spre sud, trecând prin niște munți înalți. Aici am întrebat de cetatea numită Thalas, în care locuiau și germani... Când am ajuns însă la cetatea lui Mangu Cham, am aflat că Mangu îi transferase pe aceștia de la Thalas spre răsărit la un sat numit Bolac, cam la o lună de mers de
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
ajunul sărbătorii Tuturor Sfinților am părăsit drumul spre răsărit și am călătorit timp de 8 zile spre sud, trecând prin niște munți înalți. Aici am întrebat de cetatea numită Thalas, în care locuiau și germani... Când am ajuns însă la cetatea lui Mangu Cham, am aflat că Mangu îi transferase pe aceștia de la Thalas spre răsărit la un sat numit Bolac, cam la o lună de mers de aici, unde ei lucrează la minele de aur”. Pliniu (lib. VII. 3. 3
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
a rezistat, sau nu, prin cultură? În ceea ce mă privește, am combătut întotdeauna această teză, am spus că nu neg rezistența prin cultură împotriva totalitarismului lui Ceaușescu, însă am învățat de la scriitorii cehi, polonezi și unguri că rolul intelectualului în cetate este un rol care depășește limitele culturii și ale esteticii. Nici un scriitor din România n-a luat exemplul extraordinar pe care l-au dat intelectualilor europeni scriitorii cehi care după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în august '68, au acceptat
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
etc. În schimb, în vremea aceea nu exista nici un scriitor român (cu câteva excepții de rezistență și dizidență, dacă n-ar fi să pomenim decât de Paul Goma și de Dorin Tudoran) care să fi acceptat să se comporte în cetatea asediată așa cum s-au comportat scriitorii cehi. Cam atât în legătură cu punctul al doilea al întrebării dv. - despre samizdat sau, mai exact, despre lipsa lui în România. Nici în ceea ce privește al treilea punct - literatura de exil - ce se întâmpla ieri la dv.
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
de legătură a culturii românești și a intelectualității ei actuale cu scriitorii din celelalte țări foste comuniste. Ma gândesc întâi la Praga fiindcă - spre deosebire de celelalte capitale unde există totuși zvârcoliri politice, schimbări nu seismice, dar care încețoșează oarecum relațiile în cetate - în Praga, faimoasa lumină a acestui oraș e astăzi în deplinătatea ei. Eu cred că scriitorii români sunt vinovați tocmai pentru că privesc prea mult spre centrele clasice ale privirii, spre capitalele occidentale. Or, urgența cea mare este aceea de a
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
stilul unui romancier interbelic experiența muncii silnice la Canal, într-un lagăr cu valențe sud-americane: căldură sufocantă, mlaștini, boli infecțioase etc. Torționarii închisorii de la Făgăraș aplică torturi demne de un donjon medieval: deținuții sunt zidiți în nișele din pereții fostei cetăți. O secțiune consistentă este dedicată "fenomenului Pitești"; din păcate, paginile respective nu aduc informații noi sau comentarii relevante despre acest episod, ele conținând doar comentarii previzibile ale unor studenți. Câteva articole aduc în atenția publicului mișcarea de rezistență anticomunistă. Aceste
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
definiție pe care un poet spaniol, Magi Morero i Galicia, o dă utopiei: "Tot ce n-a avut loc în istoria poporului roman". De aceea Bainville consideră că o bună cunoaștere a istoriei romane este de mare folos oamenilor politici. Cetatea eternă a experimentat toate formele constituționale pe care le cunoaștem și oferă toată gama de reacții umane, atât individuale, cât și ale masei în fața provocărilor, spre a utiliza un termen la modă, politice; studiind-o, asistăm la crize majore mai
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
oprite din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Ceva Îmi răscolise amintirile, spectacolul de afara mă dusese precis la „Iarna pe uliță” a lui George Coșbuc și la cartea unui scriitor care cândva făcea parte din lectura școlară obligatorie, lucrarea numindu-se «Comandantul cetății de zăpadă...» Gerul aspru de afara ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ființei umane răspunde într-un ethos. Impactul său cu mediul social e în măsură a genera un simțământ de culpă. Egoismul nu e totuna cu egolatria. De unde salutara deschidere a poetei, captivă, până la un punct, unei singurătăți structurale, către viața cetății. O deschidere cu atât mai demnă de stimă cu cât Ana Blandiana nu aparține câtuși de puțin speciei de poeți mesianici, purtători ai unei cauze publice, ci, indiscutabil, introvertiților, celor ce se regăsesc în spațiul lor lăuntric ca într-o
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
Ovidiu Papadima e de părere că un măr al discordiei l-a putut reprezenta atracția comună a celor doi scriitori față de Domnița Gherghinescu-Vania, cea care pentru Blaga era "Domnița din țara bîrsană", iar pentru Arghezi "Domnița cu cinci turle la cetate", ba, poate, chiar cu ani buni înainte, Domnița "întinsă leneșă pe canapea", suferind în Cuvinte potrivite. Arghezi absentează ostentativ, după o promisiune formală de participare, de la o conferință pe care Blaga a susținut-o la Ateneu, la 5 decembrie 1942
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
Eric Lacascade în Les Barbares... Ca să reziști, trebuie să fii bun prieten cu ordinea și rigoarea, să-ți fixezi prioritățile, să-ți marchezi conferințele și dezbaterile care te interesează, expozițiile, muzeele, spectacolele, spectacolele-lectură, orarul curselor spre locurile de joc din afara cetății, întîlnirile ș.a.m.d. Mirajul teatrului se amestecă cu aburii căldurii din sudul Franței, cu farmecul îmbătător al Provence-ului, cu zbieretul neîncetat al greierilor, cu locurile extraordinare care alimentează bugetul turismului, cu mirosurile lavandei, cu freamătul Rhonului, cu amețitorul mistral
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
din țările baltice, pentru care festivalul este o trambulină, care sînt vocile clasice sau avangardiste din teatru-dans, din dans. Cu alte cuvinte, la Avignon, de șaizeci de ediții, se ia, an de an, pulsul unui fenomen bine instalat în zidurile cetății primei așezări papale și în spiritul ei: teatrul. Aici este o onoare să fii invitat ca artist, să ți se joace un spectacol în inn, aici poți să simți mărirea și decăderea, răsfățul sau antipatia, aici poți să visezi cît
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
probabil unul dintre cele mai puternice, emoțional, stări provocate de o creație. Am plecat de la Avignon cu sunetul lutului muncit și al copitelor cailor care dau ocol lumii întregi ca să spună una dintre cele mai frumoase povești de pe pămîntul acestei cetăți, cea în care teatrul este rege.
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care o numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul bagaj de bunuri simbolice ale unei comunități pe care le canalizează
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi oferă în dar Să vină-n cetatea cu porți de cleștar recifi de corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa spune sabia care cerea să nu pătrundă nici-un străin prin peretele de lumină ce înconjura cetatea nu există nimic nu există nimic din cele existente. nu există nici primul nu există nici ultimul unicul e cauza tuturor dumnezeu se află în fiecare om. înainte și după înainte și după se urmăresc umplerea vidului nu poate fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
capitală, să spunem, excepțional ca reacție, în fața reprezentațiilor de aici, un public de nopți mari, care a umplut sălile pînă la refuz. De aceea, cred că ediția asta, poate cea mai consistentă, mai rotundă, s-a înnobilat cu cele două cetăți pe care le-a înscris, în același timp, în circuitul teatral al unui interval. Nu mi se pare deloc de neglijat senzația unei rezonanțe comune, actuale în jurul montărilor pe texte Shakespeare. Să urmărești mișcarea teatrală din lume din această perspectivă
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
abordării politice din această perspectivă a terțului inclus. Conceptul central al studiului elaborat de profesorul american de origine română este cel de înțelepciune practică. El se opune rigidității dogmatice a politicienilor, dar și exclusivismului moral al filozofilor implicați în treburile cetății sau comentatori ai fenomenului politic. Pe urmele lui Aristotel, Aurelian Crăiuțu face un portret al politicianului moderat, pătruns de spiritul înțelepciunii practice: "El calculează în mod judicios, surprinde și cuprinde totul, înaintînd cu precauție și pornind de la ceea ce îi este
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
se ridică la nivel instituțional și constituțional (Montesquieu) sau chiar își propun să tempereze unele excese ale democrației (Tocqueville). Toți gîndesc însă cu mintea lor, văd dincolo de locurile comune ale epocii în care au trăit, caută soluții pragmatice pentru problemele cetății. Lumea este atrasă de excentricitate și, de aceea, promotorii moderației nu au fost printre rasfățații istoriei. "C'est mieux d'avoir tort avec Sartre que d'avoir raison avec Aron" era o butadă la modă în anii '60 care, dincolo de
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
totul ŕ la légčre, nedramatic, într-o zeflemea exasperantă pentru spiritele sistematizatoare. Nu e întâmplător că și lui Andrei Pleșu i se aduc, de multă vreme, cam aceleași reproșuri: iresponsabilitate civică, neseriozitate intelectuală, neimplicare morală. Dar iată că așa-numita Cetate, cum gongoric era denumit spațiul public în primii ani după Revoluție, se regăsește cu toată arborescența ei, în întreaga sa polifonie în tabletele acestui eseist "indiferent" la destinul colectiv. Cultură și politică, economie, finanțe și diplomație, diferite instituții, de la cea
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
stilul cavaleresc, cu autoimpunerea amorului platonic (,Dragostea noastră-ncepe-abia acum?/ Desfă lin sufletul în vântul moale/ Ca pe un crin. Eu am sosit agale,/ Blând pelerin pe-ntortocheatul drum,// Să-i rup tulpina și să-l port în mână/ Prin forfota cetății și-n pustie/ Spre-a-i povesti parfumul fraged până/ Și oamenii și cerul o să-l știe." - Cântec pentru Absurdica), se alătură unuia cu totul pământesc, aproape naiv în declararea impulsurilor și poftelor sexuale. Nu că Don Quijote și Sancho Panza
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi oferă în dar Să vină-n cetatea cu porți de cleștar recifi de corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]