799 matches
-
că împăratul moare și, vorbind de sine însuși ca și cum n-ar mai trăi, el adause: "Împăratul zice adio Moscuei ". Împăratul mai trăi câteva ore, păstrîndu-și mintea întreagă, prescriind oarecari demersuri și încurajînd pe ai săi. Pe când, după invitația sa, preotul cetea rugăciunile de agonie, împăratul îl ascultă cu o mare atențiune. El făcu adeseori semnul crucii și în fine își apăsă buzele pe crucea din mâna preotului. Nemaiavând forțe de a se exprima prin cuvinte, el arată preotului, printr-o ultimă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când ramura bătută de unde a ilustrului poet va prinde adânci rădăcini și la umbra ei s-o adăposti numai suflarea senină a țării legale, atunci generația timpului, deschizând cronica neamului la pagina veștejită consacrată individualităților politice de neagră memorie, va ceti c-un sentiment amestecat de indignare și amărăciune cam cele ce urmează: În primăvara anului de la Hristos 1881 se păru că și elementele naturii pactizară cu silințele ce-și dădeau puținii bărbați cu simțimente naționale care reușiseră ca reprezintanți ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
slave, care ar compromite pe țar. Asupra bazelor întrevederii s-au stabilit deja înțelegere și, din acest punct de vedere, întîlnirea va avea o însemnătate aproape tot atât de nemăsurată ca și cea de la Danzig. [1 octombrie 1881] ["DIN FRANȚA SE POT CETI... Din Franța se pot ceti pururea lucruri interesante. Mai mulți deputați au plecat în Africa să vadă de aproape starea lucrurilor de acolo și să-și adune material spre a combate guvernul. O foaie medicală, "Gazette hebdomadaire ", publică un articol
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țar. Asupra bazelor întrevederii s-au stabilit deja înțelegere și, din acest punct de vedere, întîlnirea va avea o însemnătate aproape tot atât de nemăsurată ca și cea de la Danzig. [1 octombrie 1881] ["DIN FRANȚA SE POT CETI... Din Franța se pot ceti pururea lucruri interesante. Mai mulți deputați au plecat în Africa să vadă de aproape starea lucrurilor de acolo și să-și adune material spre a combate guvernul. O foaie medicală, "Gazette hebdomadaire ", publică un articol care arată mizeriele sanitare ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Popescu, Ion Manolescu și Geoge Storin), mai târziu și ecranizat. Alt poem, tragicomic, tot în versuri, Apollonius din Tyane, s-a reprezentat și tipărit în 1932. În anul următor i-a apărut piesa Delfinii din Vaikiki, purtând supratitlul Teatru de cetit. Sub pseudonimul I. Pârvu (Ciuin) compune în 1915 o continuare a dramei Manasse de Ronetti-Roman, intitulată După moartea lui Manasse. A scos și un volum de poezii, Iașii. Icoanele. Visătorii (1917), ilustrat cu desene proprii, inspirate după monografia Orașul Iași
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
-i cadă victimă. SCRIERI: „Să nu-ți faci idoli!...”, București, [1914]; După moartea lui Manasse. O urmare la drama „Manasse” a lui Ronetti-Roman, București, 1915; Iașii. Icoanele. Visătorii, cu desenele autorului, București, 1917; Apollonius din Tyane, București, [1932]; Teatru de cetit, vol. I: Delfinii din Vaikiki, București, 1933. Repere bibliografice: S. G. Tăutu, „Iașii. Icoanele. Visătorii”, „Gazeta Bucureștilor”, 1918, 385; I. B. [I. Brucăr], „Iașii. Icoanele. Visătorii”, „Lumea evree”, 1919, 5; Emil D. Fagure, „Să nu-ți faci idoli!...”, ADV, 1920
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
unei edituri naționale sau în analiza activității Societății Scriitorilor Români. În cadrul rubricilor „Cartea” și „Cronică literară” sunt grupate numeroase recenzii, sub semnătură lui Ioan I. Cantacuzino (la Bal mascat de Ionel Teodoreanu, Calea Victoriei de Cezar Petrescu, Crăișorul de Liviu Rebreanu, Cetiți-le noaptea de Ion Minulescu, Joc secund de Ion Barbu, Isabel și apele diavolului de Mircea Eliade) și cea a lui Grigore Tăușan (la Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Mihail Sadoveanu). A
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
există figuri ascunse sau fețe compuse din punt-te și linii întrerupte : ele au fost acolo tot timpul, dar nu le-am văzut ca un întreg, ca desene, în Intentions (Intenții), Wilde citează descoperirea de către Whistler a valorii estetice a cetii, descoperirea, de către prerafaeliți, a frumuseții anumitor tipuri de femei care până atunci nu fuseseră considerate nici frumoase, nici "tipice". Constituie oare acestea exemple de "cunoaștere" sau de "adevăr" ? Ezităm. Sunt, spunem noi, descoperiri ale unor noi "valori perceptibile", ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
lucrurilor. Numai că oricine citește Cuvînt Înainte din Dicționar..., aparținînd colegiului redacțional, constată că textul este scris Într-o frumoasă limbă românească literară. Ba chiar și Expunere de motive, pusă sub Însemnul unui motto extras din Șerban Coresi (Fraților rumăni, cetiți și nu judecareți necetind Înainte), este scrisă În general cu respectarea normelor limbii române literare. Adică sînt selectate, de regulă, cuvinte aparținînd acestui registru al limbii române. Construcția enunțurilor este Însă deficitară adesea din cauza confuziei din planul ideatic. Iată: . Cuvintele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lucrurilor. Numai că oricine citește Cuvînt înainte din Dicționar..., aparținînd colegiului redacțional, constată că textul este scris într-o frumoasă limbă românească literară. Ba chiar și Expunere de motive, pusă sub însemnul unui motto extras din Șerban Coresi (Fraților rumăni, cetiți și nu judecareți necetind înainte <footnote Acest motto descumpănește: a) pare a fi scris în limba română, mai ales că vine de la un autor originar din Transilvania; b) îndemnul este adresat românilor sau moldovenilor? pe cine vrea autorul să convingă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu, Elena, [1861]: 455) Era un dans pe care-l dansam la club (Pro TV, 3.01
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vede astăzi, și din nou s-au înzestrat cu toate argintăriile și vestmintele și alte odoare, pe care păzește-o Tu Doamne și o întărește în veci neclătită. Iar către bunii și drept slăvitorii Hristiani, care vor avea dragoste a ceti pe aceste slove, cu umilință vă rog, să ertați orice greșală veți afla și se ziceți cuvântul <<Milostiv fii Doamne păcătosului acestuia>> ca și voi aseminea să aflați milă înaintea Domnului. S-a început zidirea bisericii la anul 1836 și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
până astăzi, data fundărei sau a refacerei din nou a bisericii Sf.Spiridon se crede a fi 1704, care ar rezulta din inscripția pusă pe ambele frontispicii ale zidirei, unde sub o icoană sapată a lui Sf. Spiridon, se poate ceti următoarele în limba românească: „La 1704, 1758 și 1807 s-au zidit din nou în locul altei mai vechi mănăstire, iar acum în zilele prea Inălțatului Domn Mihail Grigorie Sturza voievod s-au tocmit cu turn și cu frontoane, sub Epitropia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Epitropia boierilor Alecu Sturza Vist...,Spătariul Iacovachi Veisa și Vornicul Grigore Crupenschi. Leat 1847.” Si spune mai departe N.A.Bogdan: „...pe o icoană de argint foarte veche a S-tului Spiridon, ce este pusă pe unul din stâlpii interiori, s-ar ceti veleatul 1704.” Apoi, la 24 iunie 1758 (7260), Scarlat Grigorie Ghica voievod a confirmat hrisovul de danie și scutiri dat de Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod (20 aug. 1749 - martie 1753 și martie 1756 - martie 1757) pentru spitalul din curtea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
grupului socio-uman dominant economic, al proprietarilor de pământ, că scopul școlii "nu este să fie copiii de țărani învățați să sue în cele mai mari și înalte școale pre sine", ci, "copiii cei de țară au să învețe numai a ceti spre împlinire și a scrie și numărul hambacului mic"125. În comparație cu marea deschidere a perioadei iosefiniste, "Instruction"-ul consemna faptul că "nu este voința ca prin orașe și târguri și sate să fie toți cu înalte învățături", ceea ce reliefează nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
inceput buchiile școlii și câțiva ani mai tarziu fie că ei erau gospodari din satele Bucovinei sau slujbași care ramaneu fără salarii din orașele ei. Am tremurat din nou, împreună cu cei mari, după trei ani, cănd știam a scrie și ceti am auzit pe cei mari spunad cu spaimă “vin rușii!” A venit și cumplită veste prin februarie-martie ‘44, că rușii sunt la fruntariile țării, iar sacrificiul feciorilor, părinților și prietenilor noștri au fost zadarnice. Spaimă de armată roșie, de bolșevici
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude pompoase, nu s-a gândit nimenea să se îngrijească de casa părintească a poetului. În Franța sau în Germania nu s-ar fi întâmplat așa ceva. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fi zicând", palamarul răspundea categoric: "Tăceți, măi, nu vedeți că părintele cântă grecește?" Asta impunea. Foarte frumos îi ședea potcapul părintelui Ermolachie, cam pe ceafă, pentru că era larg, da-i ședea, nu glumă. Gândeai că-i rus cu coadă. Când cetea, potcapu-i cădea peste ochi și popa suduia urât. În biserică, ne-n biserică, puțin îi păsa..." Dăă! Mi cădea!... potcapul dracului!" Cu totul deosebit în felul său, om cu duh și cu multă cunoștință de ale lumei, era dascălul Pintilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
hrana zilnică 21. În ceea ce privește afacerea Franck, lămuritoare este declarația luată preotului Vasile Hudișteanu în anul 1858, ghenari 2022. Problema constă în faptul că Franck n-a fost luminat cu sfântul botez, ci s-a făcut hârtie formală, deși trebuia să cetească dumisale Franco deasupra capului și moliftile cununiei, fiind față lângă el atât tânăra soție, cât și nunii cununiei 23. Protopopiatul Botoșani dispune să se desăvârșească botezul după toate regulele religiei noastre 24. Urmare a acestui fapt, în 1858, aprilie 18
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
județ. Secretarul cu propaganda, "omul negru" supranumit, s-a învârtit, s-a tot codit, s-a răsucit și abia într-un târziu a convenit. Adică i-a impus altfel spus o condiție majoră care să țină "sus". După ce-a cetit întreg proiectul expoziției cu piesele ce urmau să fie prezentate și amplasate, sală după sală, i-a cerut ca pe stâlpii din capătul scării monumentale, sus, la intrare în holul de la etajul II, să creeze ad-hoc, să amplaseze și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mă șindilească Cu șindilă trasă. Dar ei că m-au pus În mijloc de câmp, La cap de voinic, Câinii să-i aud A lătra pustiu, Și-a urla muțiu; Și să mai aud Cocoșii cântând, Muieri mimăind Și preoți cetind; Ploaia să mă ploaie Cetina să-mi moaie; Vântul să mă bată, Cetina să-mi cadă; Ninsoarea să ningă, Cetina să-mi frângă. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe lîngă o adresă a sa, parohului, dirigintelui școalei și notarului comunei situațiunei imobilului. Notarul o va afișa de îndată la ușă primăriei, constatând această prin dresare de proces-verbal, pe care îl va trimite judelui de ocol. Preotul o va ceti în biserică în primă Duminică dela primire și va trimite îndată judelui de ocol adeverință de primire, în care va menționa și ziua cînd a cetit-o în biserică. Învățătorul va trimite de-asemenea adeverință de primire și va căuta
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
dresare de proces-verbal, pe care îl va trimite judelui de ocol. Preotul o va ceti în biserică în primă Duminică dela primire și va trimite îndată judelui de ocol adeverință de primire, în care va menționa și ziua cînd a cetit-o în biserică. Învățătorul va trimite de-asemenea adeverință de primire și va căuta să raspandeasca printre moșneni această încunoștiințare. Dacă imobilul face parte din diferite comune, trimiterea citației la notarul, parohul și dirigintelui școalei uneia din comune este de
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
000. De 13 Membrii - 15,000 pînă 30,000. De 15 Membrii - 30,000 pînă 50,000. De 17 Membrii - 50,000 pînă în susu. Articolul 20 Nu potu fi Consiliari în comunele urbane cei ce nu sciu scrie și ceti. Capitolul 4 DESPRE ALEGĂTORII COMUNALI Articolul 21 Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei. Articolul 22 Sînt alegetori în comuna: a) Românii ce se află în condițiunile stipulate prin legea de fatia. ... b) Străinii carii voru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Walachische Zeitung fur den Landmann", adică "Foaie românească pentru sătean" (1789, Sibiu). În esență, programul său este rezumat în acest fel: "Națiunea română, pe seama căreia se va pomi acest ziar, nu este la acel nivel cultural ca întreagă să știe ceti. Deci ziarul este destinat mai ales pentru preoți, cari vor avea să comunice conținutul cu poporul în fiecare săptămână" . Programul este serios chibzuit și deosebit de incitant. In fața atâtor probe de onestitate și de bune intenții morale și economice, Curtea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]