733 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului vine primăvara, iubito vine primăvara, iubito, cum vine aminul prin psalmi, ce miere-i veninul când sorb lumina din ochii tăi calmi, senină ni-i ziua și clipa ferice, visând un alt rai la umbră de cetini, covoare de iarbă și chipu-ți bălai; miroase a floare, a dorul de noi, trecând ca o boare prin aprige ploi, urcând către astre în lumile-albastre, străine de noi. sâmbătă, 28 februarie 2015 Referință Bibliografică: vine primăvara, iubito / Ion Ionescu
VINE PRIMĂVARA, IUBITO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374702_a_376031]
-
sfântă zi, când se născuse și ea. Tocmai se îndreptase ca să mai arunce în vatră ceva lemnișoare, când zări apropiindu-se de casă făptura salvată în pădure. Venea îndemnând, parcă zorit de-o chemare. Aducea pe după grumaz o cunună de cetină. Niște lumini jucăușe aidoma unor licurici-stele împodobeau coronița, străluminând preajma mai abitir ca niște făclii. Un fior o străfulgeră pe față. Ieși pe prispă, bucuroasă și de lumini, și de oaspete. Nici nu prinse podoaba, că pe dată întunecatul Silvan
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
și Pământ, Cântarea îngerilor, ce vestesc Lumina Lumii, se răsfrânge în colind ca o revărsare de har ce inundă întreg Universul. Freamătul din preajma Crăciunului, vremea colindelor, pregătirea bradului, animația de pe ulițele satului, glasurile vesele ale copiilor, mirosul cozonacilor și a cetinei de brad oferă inimii cele mai deosebite emoții ce-i înalță trăirile până la Cer. Uneori ningea feeric, neaua cu scânteieri argintii sporind atmosfera de sărbătoare întru iubire divină. Valoarea spirituală a Crăciunului este singura care contează în aceste zile. Crăciunul
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
despică reci cătușe. Se prăbușesc prăpăstii peste înalte creste, râuri învolburate se-ntorc către izvor. Din negura de timp răzbate o poveste când fulgerele oarbe gâlceava iscă-n nor. Cuprinsă-i inserarea de-o-nfiorare mută, ning stelele cu raze ascunse printre cetini. Pe-acoperișul lumii, amurgul se sărută cu zvăpăiată luna, și-n cer se nasc lumini. Nisipul din clepsidră măsoară pasul zilei, cu pulberea de stele își cerne amintirea. Nemărginirea se-alintă pe marginile clipei convinsă că-n secunde trăiește nemurirea
IN SECUNDE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375768_a_377097]
-
smirnă și de bucurie. Dincolo de crestele munților, cerul începe să se înroșească de emoție, iar luna ca o sferă de aur abia trezită din culcușul ei sidefiu începe să clipească și ridicându-se își aruncă faldurile de borangic peste mirificele cetini de brad, ce împăștie peste peșteri și schituri, peste păduri și câmpii, peste dealuri și lunci, peste bordeie și palate mireasma dumnezeiască a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos și odată cu ea arvuna Învierii Neamului nostru dacoromân. În misiunea dumnezeiască a
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
E IARNĂ-N MUNȚI... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului E iarnă-n munți, s-au pus troiene, pe piscuri, văi și pe poteci, Cad fulgi pufoși și cad alene, pe cetinile de brazi reci. E iarnă-n munți și lopătarii își scutur' coarnele de stânci, Iar urșii hibernează-alene prin scorburile lor adânci. Ies lupi-n haită să vâneze câte un cerb mai slăbănog, Iar căprioarele mănâncă otava moale prinsă-n stog
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
fondurilor de care poate dispune, la un nivel favorabil al dobânzilor, adică, procurarea de fonduri de pe piața financiar-monetară la costuri normale. În general, la nivelul instituțiilor financiar-bancare, lichiditatea și administrarea resurselor și plasamentelor sunt evaluate În funcție de următorii parametri<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>: • trendul și stabilitatea depozitelor; • gradul și trendul utilizărilor pe termen scurt; • sursele volatile de fonduri; • finanțarea activelor pe termen lung; • accesul la piețele financiar-monetare și alte surse de finanțare; • adecvarea surselor de lichiditate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și considerat părintele marketingului modern, făcând referire la marketingul financiar-bancar, la una dintre instituțiile europene, Într-o conferință pe teme de marketing, desfășurată la Geneva, considera că În evoluția sa, marketingul financiar-bancar a parcurs cinci faze succesive, respectiv<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>: • Marketingul financiar-bancar, bazat pe reclamă, promovarea vânzărilor și publicitate, respectiv faza În care accentul și aplicațiile marketingului vizau, Îndeosebi, activitățile patrimoniale și mai puțin domeniul financiar-bancar. Conform profesorului Philip Kotler, la Începutul anului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
reprezintă un deziderat important al oricărei instituții financiar-monetare, ca o garanție a menținerii competitivității pe piețele financiar monetare. În funcție de nivelul sau gradul de introducere a noilor servicii (produse) pe piața financiar-monetară, instituțiile financiar-monetare se grupează În două categorii<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>, respectiv: • instituții financiar-monetare proactive, care, În general, sunt mari instituții sau companii ce activează În domeniul financiar-monetar și au capacitatea financiară și de marketing de a iniția și produce schimbări, relativ majore, pe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Că pe min-m-or pune/ Zână la fântână,/ Călători să vină,/ Jos să hodinească,/ Să se răcorească/ Și să-mi mulțumească./ Și pă min-m-or pus/ La mijloc de câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fântână,/ Călători să vină,/ Jos să hodinească,/ Să se răcorească/ Și să-mi mulțumească./ Și pă min-m-or pus/ La mijloc de câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de jele. Cântecul bradului se cântă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
miroir qui développent, dans des métaphores inédites, l'idée du temps apatride : Timp fără patrie : rău fără ape, secetă-n albie și sub pleoape. Timp fără patrie : inimi învinse, vârste nerodnice : cugete stinse. Timp fără patrie: sura poveste, vuiet de cetina neagră pe creste. (Timp fără patrie) (Blaga, 2010 : 281) Temps apatride : rivière sans eau, galets secs, et larmes aussi. Temps apatride : cœurs défaits, âges stériles, consciences éteintes. Temps apatride : conte en grisaille, rumeur de sapins noirs sur la crête. (Temps
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et de hauts faits rêvés. (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Le vers source joue sur la répétition de la consonne constrictive [v]. Leș traducteurs récupèrent l'allitération par la simple traduction littérale. Tu adormiseși pătrunsa de soare mie alături, în șuier de cetini. În șuier venind din adâncuri arar că un val de răcoare. (Văzduhul semințe mișcă) (Blaga, 2010 : 363) [...] pénétrée par le soleil tu t'endormis à côté de moi, dans le sifflement des branches. Sifflement venant des profondeurs comme une vague
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pentru opere literare în versuri (V. Alecsandri, Înșiră-te mărgărite, M. Eminescu, Călin Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de aur, rămas în manuscris și transformat apoi în marele poem filosofic Luceafărul, G. Coșbuc, Fata craiului din cetini, Izvor de apă vie, Tulnic și Lioara) sau chiar dramatice (V. Alecsandri, Sânziana și Pepelea, Victor Eftimiu, Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru). Elaborate și comunicate prin intermediul scrisului, destinate, dintru început, cititului, b. de autor poartă mai pregnant decât cele populare
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ești măsura vremii, ce pe pași-ți se măsoară, Pietre de mormânt sânt toate-ale-istoriei hotară. Tu, a munților stăpână, [tu], stăpână pe pustiuri, Ce măsori a tale pasuri după curgerea de râuri, După curgerea eternă. Tu în codrii cei de cetini Din pustiu fără de margini îți alegi ai tăi prietini. 2282 În pustiuri fără margini, străbătute de nisipuri Se nasc lupi, se nasc hiene, leoparzi cari ia chipuri Omenești, ce[---] neamuri * cu străine porturi, {EminescuOpVIII 204} Ce, mișcând din țară-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să termin cu purtările lor, ca liniștea să fie refăcută, să putem dormi” (1, p. 16). De regulă, când iese din starea de letargie (de nonmanifestare), monstrul produce un cataclism, ca în această colindă românească : Sus, în vârful muntelui, Sub cetina bradului, Unde-și doarme boul negru, Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară, Rupse malul, rupse dealul, Rupse brazi și păltinași (61, p. 86 ; vezi și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
neconciliat între credințele proprii și orientarea publicației îl obligă să renunțe, fiind înlocuit de Ovidiu Papadima. A mai colaborat la „Arhivele Olteniei”, „Provincia” din Turnu Severin, „Calendarul”, „Societatea de mâine”, „Secolul”, „Revista învățătorimii gorjene” ș.a., semnând și cu psedonimul I. Cetină. Proza din volumul Prin Munții Mehedinților (1937), aflându-și îndemnul în monografia închinată zonei de Ion Ionescu de la Brad, se înscrie într-o tradiție ilustrată mai ales de Calistrat Hogaș. Călătorul este atras în egală măsură de priveliștile montane, de
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
varianta lui Al. Ț. Stamatiad). V. Grădinaru intervine cu un surprinzător articol despre futurism: Apelul lui Marinetti (1544/1935). Nuvelistica promovată nu depășește un nivel eclectic, evidențiat și de numele celor care o produc: Al. Ț. Stamatiad, M.G. Samarineanu, E. Cetina, dar și Victor Eftimiu, Gh. Brăescu, Gh. Tulbure. Sunt recenzate române de Liviu Rebreanu, tot despre Rebreanu scriu Ion Isaiu și Lascăr Tuduciuc, după cum este consemnata, într-o notă, conferința ținută de autor, la Oradea, despre geneză Pădurii spânzuraților (477
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
în spaniolă, franceză, germană, fie invers. Râul e o cântare a Dunării, cu inserții confesive, cu incursiuni istorice și mai cu seamă mitologice, cu menționarea și a „râului frate”, Rinul: „La Zähringen pe dealul bătrân/ mai dăinuie în ceață de cetini / un turn cenușiu cu un singur ochi / Din el se vede ca din altă lume / albia Rinului în aburi albăstrui. / Nu departe în inima Pădurii Negre/ picură izvorul Dunării. Râul frate / Coboară pe rotund pământul către /Miază Noapte”. În încheiere
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
-i încălzească focul cel din vatră. Si coborând la noi - de-atâtea ori! -, Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a născut Hristos, în dalbe flori, Spre a ne fi trăirea luminată Și în lumina presărată de culori, Și-n cetina-ți anume tămâiată, Ni-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. *** Refren: Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul Și-ntâmpini primul pe Hristos, Înfruntă muntelui azi gerul Și adă-n slavă Pruncul
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
anchetă în rândul scriitorilor și câteva articole succesive intitulate La ce lucrează scriitorii. Pe parcursul existenței sale, publicația pune accent pe „puterile creatoare ale locului”, în spiritul unui regionalism menit să contribuie prin valorile proprii la „marele element al românismului” (I. Cetină, Rostul periodicelor provinciale). Rubricile obișnuite sunt „Știri - Fapte - Comentarii”, „Cronica”, „Epigramă și humor”, „Școala și biserica”, „Tribuna liberă”, „Diverse”, „Anchetele noastre”. Sunt găzduite versuri de Ion Pillat (Singur și Vechime), Verona Brateș, Petru Homoceanul, Emil Vora, Grigore Bugarin, Emil Zegreanu
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum ar fi Clementina Voinescu, Maria Cetină, Mălina Cajal, Petre Luscalov, Mihail Filip). Vasile Iosif (Ă) scrie versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Titina 13, 26 Căprariu, Al. 301-304 Câmpeanu, N. 66 Cârlova, Vasile 115, 116, 230 Ceaușu, G. 221 Cehov, A. P. 236 Celine, Louis Ferdinand 115, 238 Cernâșevski. N. G. 101, 230, 338 Cernescu, Lazăr 56, 98 Cervantes, Miguel de 106, 113 Cetină, Maria 50 Chetlinskaia, V. 322 Chiper, Tita 222 Chiriță Constantin 77, 78 Ciopraga, Constantin 335 Ciornei 20 Ciotloș, Gh. 217 Ciupea, Ioan 323 Ciurunga, A. 192 Cleja, Aurel 15 Colin, Vladimir 30, 32, 59, 65 Comamescu, Petru 67 Constantinescu, Paul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a procesului de modernizare și dezvoltare, se vor înmulți formele ofertelor de servicii, nu numai prin caracterul lor, ci și prin surse care pot fi de la societăți comerciale, regii ale statului, organizații ale societății civile sau organizații nonprofit.<footnote I. Cetină, Marketing competitiv în sectorul serviciilor, Editura Teora, București, 2001. footnote> Din punct de vedere al rezultatelor economice, neîndoielnic serviciile constituie cel mai important sector economic și ca atare trebuie să ocupe un loc de același rang în politica economică a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și se încheie cu consumul serviciului. Serviciul devine operant numai după ce a fost cumpărat. Modul de afirmare și consum al serviciilor în relațiile de piață prezintă și alte caracteristici specifice, cum ar fi: intangibilitatea, inseparabilitatea, eterogenitatea și perisabilitatea.<footnote I. Cetină, Marketing competitiv în sectorul serviciilor, Editura Teora, București, 2001. footnote> Caracterul intangibil este generat de natura serviciilor, care nu pot fi vizualizate, gustate, simțite sau mirosite, adică percepute senzitiv, căci senzațiile se produc numai în momentul consumului, iar imaginea lor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]