7,208 matches
-
nu poate abdica de la psihologia sa. E ceea ce Occidentul știe de mai bine de 60 de ani, asociind criticii sociale o componentă psihanalitică. 7. Nimic nu exprimă mai contradictoriu fuga de realitate decât clasificarea observației psihologice ca fugă de realitate. Cheful de viață 8. Individualistul naiv care se afirmă de la o vreme nu cunoaște relaxarea și odihna care i-ar permite alianțe mai largi și mai suple de interese. El este permanent frustrat, infantil și, contrar pozei, se dovedește supusul temător
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Dar cui îi pasă? Parcă aud vocea imperativă care îmi ordonă să consum delicioasa ciocolată ,,Poiana". E ,,ciocolata ta preferată", strigă la mine cineva nevăzut-necunoscut, nelăsându-mi nici o șansă de opțiune în materie de mărci de ciocolată. N-am nici un chef de ciocolată ,,Poiana", n-o recunosc drept ,,a mea", dar și mai puțin chef am să-mi spună oricine tu. La fel procedează cu noi și dezinvoltele domnișoare de la buletinele ,,Meteo". Parcă le aud: ,,Ești bucureștean, să-ți iei azi
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
ciocolată ,,Poiana". E ,,ciocolata ta preferată", strigă la mine cineva nevăzut-necunoscut, nelăsându-mi nici o șansă de opțiune în materie de mărci de ciocolată. N-am nici un chef de ciocolată ,,Poiana", n-o recunosc drept ,,a mea", dar și mai puțin chef am să-mi spună oricine tu. La fel procedează cu noi și dezinvoltele domnișoare de la buletinele ,,Meteo". Parcă le aud: ,,Ești bucureștean, să-ți iei azi umbrela, dacă vrei să nu te plouă". Mulțumesc pentru sfatul util, dar întreb: pe
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
și cît mai transparent al Justiției. Grav mi se pare că în lumea politică problema CVTudor e luată în discuție ca și cum instituțiile statului ar fi un soi de popice pe care el le poate dărîma ori de cîte ori are chef, fiindcă aceste instituții dispun, ca și popicele, de mecanisme de autoridicare. Cu alte cuvinte, lumea politică îi acordă lui CVTudor dreptul de a spune tot ce-i trece prin cap, deoarece el a devenit o problemă. De fapt, de fiecare
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
abatorul, așa cum sugerează unii comentatori nervoși de la București sau legați de București!) ar duce la concluzia că-i datorăm lui Tony Judt mulțumiri pentru precizia diagnosticelor și pentru dezvăluirea unor informații din culisele vieții internaționale - precum aceea a lipsei de chef a "eurocraților" de a primi România în UE. Imprudenții floretiști au făcut, însă, un transfer (psihanalizabil în cel mai înalt grad!) între informația furnizată de comentator și concluzia articolului său! Cine-o fi de vină?! Un lucru a scăpat, însă
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
urale de zeci de mii de streliți, înalți slujbași, clerul și paraliticul său frate vitreg, Ivan. Petru se afla chiar căsătorit cu o tînără pe care nu o putea suferi. Primii ani ai domniei sale o tot duse, după tradiție, în chefuri prelungite. Se smulse răului și începu să mediteze, responsabil, la destinul său și al țării sale. Rusia nu conta, atunci, ca o putere europeană, pustiită, cum era, periodic, de hoardele tătărești, rîvnită de polonezi și suedezi. Rusia avea nevoie, înainte de
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
după ce citești o astfel de "istorie literară", realizezi că lipsește esențialul - argumentul, justificarea alegerii. Pe de altă parte, este destul de ușor să faci astfel de liste, în timpuri care și-au pierdut răbdarea - după '90 nimeni n-a mai avut chef de critică, ci doar de surogate (și de critică, și de politică). Altfel spus, făceau și critică și politică, alcătuind antologii. Din tipul "istoriilor literare" amintesc antologiile lui Marin Mincu (Poezia română actuală) și Constantin Abăluță, în care este cuprinsă
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
simplu, direct: Lui Țoiu, cu dragoste. Executat în tuș, mă făcuse cu pipă, nărav la care am renunțat demult. Desenul lui Nichita e doar o copie după originalul rătăcit. Nici o dedicație, nimic scris; țin minte că portretul îl făcuse la chef. Mai profesionist este portretul lui Ciobanu. Executat în creion și foarte șters, după atîta timp. E ca o pată umbroasă, aproape lipsită de contur, ceea ce îi sporește misterul, cît se mai vede. Dedicația, caligrafiată, este și ea estompată: Cu aproximație
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
răspunde. Experiența ultimilor ani ne mai arată un lucru, că opinia publică reprezentată de cei care răspund sondajelor de opinie nu mai acoperă decît parțial realitatea opiniei publice. Altfel spus, există tot mai mulți cetățeni ai României care n-au chef să răspundă acestor sondaje. Or, și proporția acestora ar trebui să intre în calcul, înainte de alcătuirea rezultatelor finale ale unui sondaj de opinie. Oricum, dl Năstase e premierul preferat de alegători care speră din partea lui că le va aduce oarece
Popularitatea lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16167_a_17492]
-
și băieții sînt executați în masă, în vreme ce femeile și fetele rămîn în lagăr timp de aproape un an. S. însăși nu este musulmană decît după tată, mama fiind sîrboaică, dar asemenea detalii se dovedesc insignifiante, căci soldații au ordine (sau chef) să distrugă întreg satul, indiferent cine sînt unii dintre locuitori. În lagăr, S. ajunge să facă parte, alături de alte prizoniere, dintr-un fel de harem sinistru, cunoscut sub numele de "Încăperea femeilor". Cele care ajung aici nu mai au propriu-zis
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
plin de viață decît pentru alții. Are vocea declamatoare a lui Ion Manolescu, la "teatru la microfon", în copilărie, are întruchiparea lui Alexei Batalov din filmul lui Vengherov, din tinerețe, cu cîntece rusești pe care le cîntam și noi, la chefuri (Pei do dna, Feodor Vasilievici!), are bibliografia "omului de prisos". Cu atît mai mare mi-a fost deci curiozitatea să văd cum învie Gelu Colceag Cadavrul... pentru publicul 2001. Mă temeam că, pentru cei de azi, suferința și cauza decăderii
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
un județ cu problemele infracționale cunoscute - mai complicate decît cele ale Bucureștiului, fiindcă județul Timiș e și unul de graniță - e un simptom că poliția nu e pregătită pentru a reacționa în situații de criză previzibile. Sau că n-are chef să reacționeze. Oricum ar fi, cineva ar fi trebuit destituit după dovada de neputință a poliției din județ de a-și face datoria cu rapiditate într-un caz în care polițistul care a fost ucis a luat urma unor infractori
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
fericită tendința de a lua în serios folosirile ironice și de a le transforma în definiții (metoda ar duce la apariția la aproape orice adjectiv a cîte un sens secundar contrar sensului de bază). În acest volum, la cuvîntul zaiafet "chef mare" e înregistrat un sens secundar "bătaie", pe baza unui citat din Neculce: "Slugile lui Fliondor îi da palme și-i dzicè: "Dzi, grece, bine; nu dzice așè". Acest fel de zeefet frumos i-au făcut". În contextul respectiv s-
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
puțin două motive. Pe de o parte faptul că omul contemporan uzează în permanență de superstiții ca de niște clișee, în virtutea unei inerții: să calci mereu cu dreptul; strănuți de trei ori și răspunsul vine de unde nu te aștepți: faci chef; numerele și zilele aduc noroc sau ghinion. Pe de altă parte, nevoia de a justifica chiar și astăzi necunoscutul, lucrurile care scapă rațiunii sau logicii, care țin de o ordine misterioasă se concretizează nu de puține ori într-o superstiție
Citește și nu mînca by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16370_a_17695]
-
în picioare, își dezleagă centurile, își iau cupele și îngenunchează la loc.) GENERALUL: Să dăinuiești veșnic, Împărate! MARELE PREOT: Amin! MAJESTATEA SA: Împărăția mea este lumea aceasta! (Dă cupa peste cap.) Să curgă sângele și vinul! Beți! MĂSCĂRICIUL: Să înceapă cheful! (Către CURTENI.) Și legați-vă izmenele că vă scapă fundurile blege pe-afară! (Toată lumea bea, iar Sala Tronului se umple de gălăgie. MAJESTATEA SA își admiră coroana, sceptrul și cupa.) MAJESTATEA SA (către SFETNIC): Ți-a ieșit binișor. Dar putea
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
sfîntul! În fiecare seară răsună aceeași muzică, în fiecare seară freamătă aceeași mulțime pestrița, din care uneori se desprind grupuri ce se pierd șoptind în parcul întunecat și nemărginit. intrarea nu se plătește, muzica este, și ea, pe gratis. Ai chef să aluneci pe apă? Acolo șunt bărci, dacă știi să vîslești, urcă-te într-una din ele. Pe drum ai să vezi peisaje încîntătoare, căci un parc mai frumos rareori găsești. Dar unde ne aflăm oare?" Și cineva răspunde din
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
care m-a impresionat și care mi-a creat o stare specială timp de aproape două ore a fost performanța actoricească. Rar se întîmplă în ultimul timp ca toată distribuția să fie atît de motivată, atît de prezentă și cu chef de a juca cu motoarele la maximum. Profesionalismul este în drepturile lui pe scena de la Brașov. Și nu este un accident. Este remarcabilă orice apariție, fiecare personaj devine într-un moment un real protagonist, are o tușă individuală, o cheie
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
picurat cu ceară, în capacitatea tineretului român de-a acționa responsabil, după ce am văzut prostia, nesimțirea și cinismul cu care, în proporție înfricoșătoare, a arătat că pentru el țara e un amestec de hârdău în care borăsc după întoarcerea de la chef și o trambulină spre pădurile canadiene sau spre marsupiul cangurului australian. Credulitatea bolnăvicioasă a prea multura dintre români a ieșit la suprafață, astfel încât trebuie să încercăm să ne eliberăm, cu orice chip, din ghearele fiarei bolșevice care a înșfăcat țara
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
amicul Dumitrașcu doar că nu l-a rugat să-l pună pe liste! CV Tudor e cel care nu vrea să aibă un partid cu o structură solidă, ci o liotă de adulatori pe care să-i poată manevra, după chef. El s-a trezit cu mult mai mulți parlamentari decât poate ține sub control. Și e mai mult decât probabil că unii dintre ei, doctrinarii vor încerca să facă o politică personală în care vor încerca să atragă și alți
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
dacă s-ar fi rezumat doar la capitolul cu exterminarea pe stadioane, fără să-l menționeze și pe cel cu "cina creștină". Pentru alegătorii săi, "autoritarism" și "extremism" înseamnă un singur lucru: că ei își vor vedea de discoteci, de chefuri, de micile infracțiuni, iar Vadim le va da vilele confiscate de la țigani și îi va hrăni cu caviar la polonic. El se adresează unui electorat pierdut în reverii fascisto-naziste, dar cu așteptări infantil-comuniste! Oricât ar părea el de rupt de
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
mi trebuia un măgar care să meargă cu mine! Dar, pace!" Două săptămîni mai tîrziu - sindrofie în casa Coșbuc, cu o grămadă de doamne și domnișoare din familiile Sfetea, Hodoș, Bacalbașa, Nasta. Jocuri de societate, gustări, băuturi și tîrziu, cînd cheful se încinge, declamări și cîntece. Dacă e să ne luăm după aceste două luni - ianuarie și februarie 1918, Bucureștiul avea o viață mondenă intensă. Leca Morariu nu scăpa nici o premieră teatrală (la "Comedia" asistă la spectacolul cu O noapte furtunoasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
a Europei, ci și poporul înfricoșător de care orice popor civilizat se ferește ca de Satan. Să facem un exercițiu de imaginație: cine dorește, în clipa de față, să aibă de-a face cu regimurile extremiste din America de Sud? Cine are chef să stabilească relații - de la cele politice la cele economice și comerciale - cu o țară dominată de indivizi a căror singură calificare politică e instigarea la ură iar suprema viziune economică - amenințarea cu etatizarea? Resentimentari blocați în utopia anilor cincizeci își
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
încurca ideea că Laurențiu devenise senator și avea o funcție importantă în partidul său. Or, n-aș fi vrut să discut cu el împiedicîndu-mă în titlurile lui recent dobîndite. Cu Laurențiu Ulici, cel cu care înfiripasem o anumită prietenie, aveam chef de taclale literare și de o călătorie, cu trenul, ca pe vremuri, cînd, după ce ne instalam în cușetă, Laurențiu scotea un pachet de cărți și îmi propunea să jucăm ce joc știam eu mai bine.
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
marele Vadim, ireproșabilul, îi furniza fete lui Eugen Barbu, băieții din filiale au început să se revolte. Așa-zisa moralitate a partidului e otrăvită de imoralitatea liderului. În declarația de retragere, CVTudor a scăpat și amănuntul că nu mai are chef să se ocupe de problemele filialelor. Dar, ca să nu aibă aerul că nu se mai înțelege cu filialele, Vadim a produs o explicație "superioară" pentru decizia lui de a nu mai conduce direct partidul. Își dă doctoratul în teologie și
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
i s-a întâmplat Hollywoodului - în timp ce-l învață să spună "carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului: începe cu o tentativă de psihologizare, dar nu perseverează în acest demers, astfel lăsând "găuri negre" în structura personajului. Aceasta e o mișcare riscantă într-un film biografic
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]