735 matches
-
într-o socializare juvenilă (încăierările) (ceea ce nu înseamnă că trebuie permise). Arată, de asemenea, existența actelor grave (incendiere, uz de armă, agresiune fizică asupra unui profesor). Aceste din urmă acte, cuprinzându-i pe 4,5 și 3,3% dintre băieții chestionați, cuprind așadar, dacă le raportăm la populația globală a gimnaziilor, între 200 000 și 300 000 de elevi francezi. Unele dintre aceste acte sunt specific școlare (agresiunea asupra unui dascăl). Altele sunt comise și în afara mediului școlar. Conform acestei anchete
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al guvernului chinez), Humanistic Education Fondation a realizat un studiu în toată insula. Acest studiu a scos la iveală că, în 93,5% dintre școlile vizitate, practica era curentă încă. Dintre cei 1 311 elevi de școală primară și gimnaziu chestionați repartizați în 159 de școli primare și 62 de gimnazii -, 70% s-au plâns de pedepsele corporale, bătaia la fund în public părând cea mai răspândită. Copiii au citat și alte umilințe, ca obligația de a sta în picioare, într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
teme suplimentare, contribuția la un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate din pedepsele corporale sunt măsuri luate cu titlu disciplinar, iar 35% sancționează rezultate școlare mediocre. Dar, la urma urmei, e un fapt atât de grav și oare nu privim problema din perspectiva
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
publicată de Academia de Științe Morale și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe portughezi [...] n-avem probleme [...]. Celula lor familială este mult mai puternică decât celula franceză. Diferența față de tinerii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
referitoare la elevii din ciclul 3, sunt așadar bune în ce privește climatul școlar în general, dar prezintă și o creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată din cauza conformismului copilăresc. Putem să respingem această obiecție. În realitate, după cum sunt în școala elementară sau în gimnaziu, copii de aceeași vârstă au opinii extrem de divergente, iar în spatele efectului legat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
chestionarea valorilor și instituțiilor tradiționale precum familia tradițională, normele sexuale, școala, universitatea și sistemul politic în general.29 Pentru anumiți gânditori radicali din generația veche și pentru mișcările politice ale generației tinere,30 fiecare fenomen social care era tradițional trebuia chestionat și, dacă era necesar, înlocuit cu ceva nou. Acesta a fost unul dintre factorii care au dus la ceea ce sociologul Alain Touraine a numit "noi mișcări sociale", precum feminismul, ecologismul și regionalismul.31 Aceste noi mișcări, legate de schimbările din
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
avea inițiative, dar de cele mai multe ori în absența fondurilor necesare pentru rezolvarea efectivă a problemelor. Revenind la Barometrul privind discriminarea, interesant este că familia se înscrie în categoria care discriminează între procentele mari. Eu consider că la întrebarea adresată participanților chestionați: „O persoană poate să aibă de suferit pentru că este femeie?”, răspunsurile care privesc situațiile de discriminare în familie sunt mult mai numeroase decât valoarea menționată: 8%. Aici funcționează o anume camuflare a diferențierilor nedrepte între cei care fac parte din
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mai bine afacerile decât femeile. • O soție care nu lucrează este tot atât de realizată ca și una care are o slujbă plătită. Studiile universitare sunt mai importante pentru un bărbat decât pentru o femeie (p. 5). Cum ar răspunde oare cei chestionați unui Barometru în care să fie întrebați dacă sunt de acord că: • În general, femeile sunt lideri politici mai buni decât bărbații. • Femeile conduc afacerile mai bine decât bărbații. • Un soț care nu lucrează este tot așa de realizat ca
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
artiști, oameni de afaceri, sportivi ș.a.m.d. ă reprezintă rezultatul unor sondaje de opinie efectuate pe un eșantion reprezentativ pentru publicul românesc. Dincolo de așteptări, confirmate sau nu, rezultatele unora dintre clasamentele respective, așa cum au fost ele decise de cei chestionați, sunt de natură să ridice câteva semne de întrebare importante pentru înțelegerea contextului în care se plasează studiul de față. Astfel, la categoria „cel mai bun jurnalist”, printre cei zece nominalizați s-a numărat o singură femeie ă jurnalista Gabriela
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
predare cu ajutorul manualelor elaborate pe baza algoritmului sau al unor texte și teste Înregistrate adecvat. În aceasta constă deosebita Însemnătate a Învățării programate. Pasii Învătării a b economice la care se pot realiza probleme specifice și chestionare-test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
globală, nivelul de satisfacție atins, într-un cuvânt, fericirea: „Luând în calcul toate aspectele, în ce măsură puteți spune că sunteți fericit în viață?” („Foarte mulțumit”, „mulțumit”, „nemulțumit”, „deloc mulțumit”). Cercetătorii au comparat răspunsurile date de fiecare dintre gemenii pereche. Firește, persoanele chestionate nu știau că cercetătorii studiau relațiile dintre anumite întrebări puse și nivelul de fericire atins. La cei cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani rezultatele au arătat că: nașterea primului copil duce la o creștere sensibilă a fericirii
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
aceste persoane declară că astfel de probleme nu le împiedică viața sexuală. Utilizarea prezervativului Utilizează tinerii prezervative când au primul contact sexual cu cineva? Răspuns: da pentru 90% dintre bărbații și femeile cu vârste între 18 și 24 de ani chestionați. Prezervativul nu mai este folosit în relațiile de peste un an. Tinerii fără studii și persoanele care au mai mulți parteneri îl folosesc mai puțin decât ceilalți. Totuși, aproape 20% dintre femeile și bărbații care au trei sau mai mulți parteneri
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
împotriva Marianei Codruț, a lui Gheorghe Grigurcu, Dorin Spineanu, Nichita Danilov ș.a. Ultimul în acest șir de nume este Mircea Mihăieș care este și el întrebat dacă a avut sau are mamă. E o întrebare retorică, menită să desființeze persoana chestionată - desigur „o căzătură nepatriotică, un instrument în slujba masoneriei, al KGB-lui, al Fundației Soros” etc. Alteori, vehemența „polemiștilor” de la Chișinău, care practică „lectura infidelă” și „citatul ritual” (o stratagemă decriptată de H.-R. Patapievici într-un articol în care comenta
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de vedere al respectării sărbătorilor tradiționale 31. În ceea ce privește primul aspect, rezultatele obținute arată că reprezentarea pe care o au persoanele de peste 35 de ani despre modul în care se raportează tinerii la sărbătorile tradiționale este "catastrofică"; aproximativ 80 % din cei chestionați apreciază că tinerii respectă sărbătorile tradiționale în măsură mai mică și mult mai mică decât ei (vezi Tabel 11). Tabel 11: Măsura în care persoanele depeste 35 ani apreciază că tinerii respectă sărbătorile tradiționale în raport cu ele în măsură mult mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început așa cum reiese din ghidul de interviu 38 am cerut persoanelor chestionate 39 să enumere câteva elemente care le reprezintă identitatea socioculturală, elemente prin care își afirmă identitatea de români. Răspunsurile obținute 40 au fost următoarele: S1: muzica, literatura, știința; S2: literatura, teatrul, muzica, arta; S3: tradiția, arta, modul de relaționare cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
majoritatea celor intervievați au precizat unul, maxim două din miturile fundamentale ale poporului român ne referim aici la: mitul Zburătorului, mitul transhumanței (Miorița), mitul creației (Mănăstirea Argeșului), mitul etnogenezei (Traian și Dochia) ș.a. Legendele cunoscute și precizate de toți tinerii chestionați sunt predominant cele istorice, de tipul: Legenda lui Baba Novac, Legenda lui Avram Iancu, Legenda Babei Dochia, Legenda lui Manole, nici unul dintre subiecți neprecizând legende legate de spațiul geografic / concret românesc (cum ar fi de exemplu Legenda Mureșului și a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
p = 0,1); iar Eminescu mai degrabă de tineri din rural decât din urban (p = 0,01) și mai degrabă de femei decât de bărbați (p = 0,05). Vezi Anexa II, Partea B, Tabel CC1. 44 88,4 % din cei chestionați menționează doi autori. 45 Datele reprezintă procente valide. "Non-răspunsurile" și răspunsurile "nu știu" în proporție de 8,8 % au fost eliminate din analize. Cei care nu oferă nici un răspuns sunt mai degrabă din rural decât din urban (p = 0,01
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
faptul că, acestea sunt conștiente de: influența benefică a gimnasticii aerobice pentru sănătate și modelarea morfoplastiei corporale, identificând și alte influențe ca: dezvoltarea capacității fizice, relaxare neuro-psihică, creșterea optimismului, a încrederii în sine etc. Conștiente de aceste efecte, majoritatea persoanelor chestionate, practică organizat aerobicul, procentul cel mai mare (68%) având chiar o frecvență zilnică. Cele care nu practică (14%), motivează lipsa de timp, programul încărcat la locul de muncă și comoditatea. Datele obținute relevă că gimnastica aerobică este un mijloc deosebit de
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
unui studiu declarând că nu cred în Dumnezeu. Foarte interesant este acest aspect, deoarece după aproape o jumătate de veac de comunism, odată cu valul puternic de libertate și de dorință înnoitoare la români, s-au declarat doar 6% dintre subiecții chestionați ca nefiind afiliați unei religii. Rusia, Ucraina, Estonia etc., spre exemplu, la Figura 1, vedem că la zece ani după căderea comunismului, în aceste țări, în privința apartenenței religioase, au rămas la procente destul de mari la nivel de individ: Rusia mai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
confruntarea de idei. Au fost descoperiți și manageri organizatori. Aceștia cred cu putere în organizare, încercând să creeze reguli care să ajute funcționarea eficientă. Aceste reguli se referă la gestiunea timpului, delegare și control. Unitățile școlare din care provin subiecții chestionați prezintă stiluri de management eficiente. Angajații se comportă ca o echipă și ating obiectivele stabilite, desfășurând o muncă eficientă. Colaborarea cu managerii este considerată bună. Desigur rezultatele obținute trebuie privite cu o oarecare rezervă ținând cont de limitele cercetării. Una
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
dorește acest lucru pentru că așa se poate lucra cu oameni agreați și competenți, iar interesul managerului este de a asigura reușita și recunoașterea organizației pe care o conduce. Prestigiul instituției este dat de competența și profesionalismul resursei umane. Cadrele didactice chestionate au fost de acord cu necesitatea existenței calității în procesul instructiv-educativ, acest lucru neputându-se realiza decât prin formare, perfecționare. autoperfecționare și activități de mentorat pentru debutanți însă au amintit și nevoia de a avea satisfacție atât spirituală, sufletească cât
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
calitatea și nivelul de competențe al tinerei generații. În problemele cercetate, interviul cu domnul director, unul dintre cei mai longevivi și experimentați directori din zonă, Durchi Jenică de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad a concretizat și concentrat părerile majorității colegilor chestionați. Conținutul interviului se găsește în anexa 3. La nivelul unității de învățământ toate cadrele didactice, cu excepția celor care sunt în prag de pensie sunt interesați să participe la cursuri de formare și dezvoltare profesională. Activitatea de formare, perfecționare și dezvoltare
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
confruntarea de idei. Au fost descoperiți și manageri organizatori. Aceștia cred cu putere în organizare, încercând să creeze reguli care să ajute funcționarea eficientă. Aceste reguli se referă la gestiunea timpului, delegare și control. Unitățile școlare din care provin subiecții chestionați prezintă stiluri de management eficiente. Angajații se comportă ca o echipă și ating obiectivele stabilite, desfășurând o muncă eficientă. Colaborarea cu managerii este considerată bună. Desigur rezultatele obținute trebuie privite cu o oarecare rezervă ținând cont de limitele cercetării. Una
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]