804 matches
-
έφηβος, -ου s.m. "tânăr, adolescent"); elast(o)- "elasticitate" (cf. gr. έλαύω, - ειν vb. "a ghida, a împinge"): med. ro. elastomer (cf. fr. élastomère; en. elastomer); electro-/ electri- "electricitate" (cf. gr. ήλερον, -ου s.n. "aur verde, electron; lat. electrum, -i s.n. "chihlimbar; aliaj de aur și de argint"): med. ro. electrocardiogramă, s.f. (cf. fr. électrocardiogramme s.m.; en. electrocardiogram); embol(o)- "embolia" (cf. gr. έμβολος, - ου s. m. "pană, zăvor, dop"); empirio- "experiență" (cf. gr. έμπειρία, - ας s.f. "experiență, abilitate"); eo- "de început
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ascendentă a progresului biomedical. 7) Spira bioelectricității Luigi Aloisio Galvani (1737-1798), medic și fizician italian din Bologna, este descoperitorul bioelectricității. Cu un secol înainte, William Gilbert descoperise existența electricității statice (sau a magnetismului) prin modul în care atrăgea fragmentele de chihlimbar prin frecarea unei bucăți mici de una mai mare. Oamenii de știință Otto von Guericke 34, Robert Boyle, Stephen Gray103 și C. F. du Fay104 aduc contribuții importante în cunoașterea electricității, pentru ca în 1752 Benjamin Franklin 105 să demonstreze, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pentru cel ce regretă acum, în anii '90, regimul autoritar. Iată o probă de stil al lui Lobo Antunes ce echivalează o stare sufletească a personajului cu o viziune funestă asupra lumii: "lumina din Setubal printre storuri la fel cu chihlimbarul de la morgă unde un Christos cu față de furnizor de droguri, mort de o supradoză, aștepta autopsia pe perete, perdelele semănând cu giulgiurile mortuare, marmura de pe comodă cu oase din cutii și perii aliniate pentru examenul medicului legist, nevastă-mea liniștindu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
umane să recepteze, să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental debutează cu simțurile externe. De exemplu, atunci cand un subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci simțuri externe ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele. În acest moment, subiectul cunoscător poate vedea culoarea galbenă a pietrei semiprețioase, dacă o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și sensibile comune, obiecte proprii și obiecte comune ale simțurilor. După ce sim turile externe au primit formele obiectelor (informo), simțurile interne a simțul comun, memoria, imaginația și pu terea cogitativa a aduna toate informațiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sim turile externe au primit formele obiectelor (informo), simțurile interne a simțul comun, memoria, imaginația și pu terea cogitativa a aduna toate informațiile primite și formează o imagine a obiectului extramental. Abia acum subiectul poate „vedea“ această bucată particulară de chihlimbar, cu o anumită nuanță de galben, cu o anumită textura, plasată într-un anumit moment din timp și într-un anumit loc din spațiu. Din imaginile asupra cărora intelectul va trebui să se întoarcă pentru a percepe particularul care instantiaza
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi natural și material al unei specii în obiectul extramental și modul de a fi intențional și imaterial al speciei în minte. Pentru a putea înțelege mai bine dublă existența a unei forme, voi recurge la un exemplu: chihlimbarul este rășina fosilizata a cărei formulă chimică este C12H20O. Atunci cand ne uităm la o bucată de chihlimbar nu vedem carbonul, hidrogenul sau oxigenul, ci produsul final, piatra prețioasă în care aceste elemente sunt într-un mod natural și material. Pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intențional și imaterial al speciei în minte. Pentru a putea înțelege mai bine dublă existența a unei forme, voi recurge la un exemplu: chihlimbarul este rășina fosilizata a cărei formulă chimică este C12H20O. Atunci cand ne uităm la o bucată de chihlimbar nu vedem carbonul, hidrogenul sau oxigenul, ci produsul final, piatra prețioasă în care aceste elemente sunt într-un mod natural și material. Pentru a afla din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Atunci cand ne uităm la o bucată de chihlimbar nu vedem carbonul, hidrogenul sau oxigenul, ci produsul final, piatra prețioasă în care aceste elemente sunt într-un mod natural și material. Pentru a afla din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
piatra prețioasă în care aceste elemente sunt într-un mod natural și material. Pentru a afla din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură, intelectul ar fi o bucată de chihlimbar. Dacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură, intelectul ar fi o bucată de chihlimbar. Dacă luăm în calcul dublă existența a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți, primul argument (A) al lui Panaccio împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe, Toma din Aquino afirmă faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
același obiect. Voi lua un exemplu mai la îndemână. Să presupunem că mințile a doi subiecți cunoscători sunt asemenea unor foi de hârtie. Pe una din foi este imprimata, cu cerneală roșie și cu caractere de 20, structura chimică a chihlimbarului, iar pe o altă este imprimata aceeași formulă, dar de data aceasta cu cerneală verde și cu caractere de 15. Deși ambele formule stau pentru același obiect, au un conținut identic, prin aceea că trimit către chihlimbar, cele două foi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
structura chimică a chihlimbarului, iar pe o altă este imprimata aceeași formulă, dar de data aceasta cu cerneală verde și cu caractere de 15. Deși ambele formule stau pentru același obiect, au un conținut identic, prin aceea că trimit către chihlimbar, cele două foi de hârtie și înscrisurile de pe ele diferă. În același fel, indiferent cât de multe foi ar fi, cu ce fel de cerneală sau cu ce caractere ar fi imprimat C12H20O, tot la chihlimbar vor trimite. Așadar, se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceea că trimit către chihlimbar, cele două foi de hârtie și înscrisurile de pe ele diferă. În același fel, indiferent cât de multe foi ar fi, cu ce fel de cerneală sau cu ce caractere ar fi imprimat C12H20O, tot la chihlimbar vor trimite. Așadar, se poate observa cum nici acest al doilea contraargument înaintat de Claude Panaccio împotriva identității formale nu se susține. Eroarea fundamentală din spatele acestui al doilea argument stă în tratarea identității nu că identitate formală, ci că identitate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asemenea din limba română, ci cu sensul de acord formal sau împărtășire a unei forme, ceea ce contrazice manieră în care Claude Panaccio îl folo seste, ca reprezentare, ca imagine sau copie a obiectului ex tramental. Ca să folosesc același exemplu cu chihlimbarul, relația de asemănare (similitudo) se bazează pe acordul for mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
manieră în care Claude Panaccio îl folo seste, ca reprezentare, ca imagine sau copie a obiectului ex tramental. Ca să folosesc același exemplu cu chihlimbarul, relația de asemănare (similitudo) se bazează pe acordul for mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care este în mintea unui cu nos câtor în mod imaterial, făcând astfel posibilă cunoașterea obiectului extramental. De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exemplu cu chihlimbarul, relația de asemănare (similitudo) se bazează pe acordul for mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care este în mintea unui cu nos câtor în mod imaterial, făcând astfel posibilă cunoașterea obiectului extramental. De aceea este preferabil a se utiliza similitudo în cazul procesului de cunoaștere și nu identitas, deoarece formă, în exemplul de față
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care formă îl are în obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional, pe care formă îl are în mintea subiectului cunoscător. Voi oferi un exemplu pentru cele spuse mai sus. Cand X cunoaște o bucată de chihlimbar, are în minte formă chihlimbarului, aceeași formă care este și în obiectul extramental. Totuși, formulată astfel, afirmația poate părea contraintuitiva și poate da naștere unei întregi serii de întrebări, unele dintre ele cu totul enigmatice și ciudate. De exemplu, daca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional, pe care formă îl are în mintea subiectului cunoscător. Voi oferi un exemplu pentru cele spuse mai sus. Cand X cunoaște o bucată de chihlimbar, are în minte formă chihlimbarului, aceeași formă care este și în obiectul extramental. Totuși, formulată astfel, afirmația poate părea contraintuitiva și poate da naștere unei întregi serii de întrebări, unele dintre ele cu totul enigmatice și ciudate. De exemplu, daca X se gândește la o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este și în obiectul extramental. Totuși, formulată astfel, afirmația poate părea contraintuitiva și poate da naștere unei întregi serii de întrebări, unele dintre ele cu totul enigmatice și ciudate. De exemplu, daca X se gândește la o bucată de chihlimbar și intellectus în actu est intelligibile în actu înseamnă că X devine o bucată de chihlimbar? Dar ce se întâmplă când X se gândește la un asteroid sau, mai dramatic, la un animal, la o vacă? Dacă X devine o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naștere unei întregi serii de întrebări, unele dintre ele cu totul enigmatice și ciudate. De exemplu, daca X se gândește la o bucată de chihlimbar și intellectus în actu est intelligibile în actu înseamnă că X devine o bucată de chihlimbar? Dar ce se întâmplă când X se gândește la un asteroid sau, mai dramatic, la un animal, la o vacă? Dacă X devine o bucată de chihlimbar, acest lucru înseamnă că și bu câtă de chihlimbar devine X, sau relația
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în actu est intelligibile în actu înseamnă că X devine o bucată de chihlimbar? Dar ce se întâmplă când X se gândește la un asteroid sau, mai dramatic, la un animal, la o vacă? Dacă X devine o bucată de chihlimbar, acest lucru înseamnă că și bu câtă de chihlimbar devine X, sau relația este unidirecționala? Întrebări precum acestea pot fi ușor evitate luând în calcul faptul că o formă poate fi în mai multe tipuri de receptori în mai multe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
devine o bucată de chihlimbar? Dar ce se întâmplă când X se gândește la un asteroid sau, mai dramatic, la un animal, la o vacă? Dacă X devine o bucată de chihlimbar, acest lucru înseamnă că și bu câtă de chihlimbar devine X, sau relația este unidirecționala? Întrebări precum acestea pot fi ușor evitate luând în calcul faptul că o formă poate fi în mai multe tipuri de receptori în mai multe moduri: poate fi în mod material sau imaterial a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]