KorAP: Find »[drukola/base=chinezesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...177 >

4,424 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

evitat, iar pentru a pune capăt unui conflict deja declanșat, se pot găsi întotdeauna metode nonviolente. Războiul nu este decât un mijloc de a proceda altfel, idee care reprezintă punctul milenar de vedere al națiunii chineze în privința conflictelor militare. Semnul chinezesc Wu (probleme militare) este compus din două caractere: Zhi (a împiedica) și Ji (halebardă). Caracterul ilustrează perfect faptul că anticii chinezi doreau să prevină războiul și să mențină pacea. Ei împărțeau problemele de stat în două mari categorii: sociale și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
construit un imens palat imperial, numit de populație, care nu avea acces aici, ,,Orașul Interzis''. În zorii secolului al XVII-lea, au ajuns la putere împărații manciurieni, care, după ce au răsturnat dinastia Ming, au adoptat modul de viață și tradițiile chinezești și au fondat dinastia Qing. La fel de buni soldați ca și mongolii, manciurienii au extins dominația imperiului Qing. Timp de mai bine de 200 de ani, dinastia Qing a condus liberă imperiul, dar în secolul al XIX-lea a fost nevoită

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Orientală, așadar putem spune că "Drumului mătăsii" a impulsionat schimburile dintre cele patru mari civilizații ale antichității. Prin intermediul "Drumului mătăsii" ajungeau atât în Est cât și în Vest, noutăți nemaivăzute. Astfel, potrivit documentelor istorice, mai multe plante (care în scrierea chinezească includ caracterul "Hu"), cum sunt nucul, morcovul și piperul au fost aduse din Vest. Secolele VII-IX e.n (Dinastia Tang) a fost perioada de maximă dezvoltare a schimburilor de mărfuri între China și țările din vest pe celebrul "Drum al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cele culturale au avut un dinamism puternic mijlocite de existența "Drumului mătăsii". Budismul, una dintre cele trei religii majore ale lumii, a pătruns în China pe la sfârșitul dinastiei Han de Vest (206-220 î.e.n.), prin pelerinii care intrau în marile târguri chinezești împreună cu caravanele de negustori. În grota de la Kizil din Regiunea Autonomă Xingjiang-Uigură, săpată în secolul al III-lea e.n, se află în jur de 10.000 de fresce, ce ilustrează momentele pătrunderii budismului din India în China. Istoricii consideră

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
emis tot felul de ipoteze privind rolul acestora, dar secretul din spatele lor nu a fost deocamdată dezlegat. Tot aici a fost descoperită și o figurină din bronz a cărei fizionomie seamănă cu cea a măștilor. Este îmbrăcată într-un halat chinezesc, terminat în formă de rândunică, în picioarele goale și așezată pe un suport. Ține o mână ridicată, iar cealaltă este poziționată în jos. Figurina are o înălțime de 170 cm, fiind cea mai înaltă de acest gen din lume. În afară de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
datorează unui conținut redus de fier în compoziție. Procesul de dezvoltare a porțelanului a fost marcat de trecerea de la porțelanul alb la lărgirea paletei cromatice a acestuia. În perioada dinastiilor Tang și Song, secolele X-XIII, tehnica de fabricare a porțelanurilor chinezești s-a dezvoltat continuu. Porțelanul în trei culori din dinastia Tang reprezintă specificul artizanal al acelei perioade. Ceva mai târziu s-a descoperit că obiectele din ceramică pot fi smălțuite cu email, care în timpul arderii, prin reacție chimică, duce la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
al acelei perioade. Ceva mai târziu s-a descoperit că obiectele din ceramică pot fi smălțuite cu email, care în timpul arderii, prin reacție chimică, duce la obținerea unei culori plăcute. Porțelanul Tang în trei culori a contopit trăsăturile picturilor tradiționale chinezești, culorile folosite fiind roșu, verde și alb. În urma arderii la temperaturi ridicate, cele trei culori se întrepătrund, multiplicându-se și realizând o multitudine de nuanțe. Dinastiile Ming (1368-1644) și Qing (1644-1911) reprezintă epocile apogeu în producția de porțelanuri chinezești, atât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
tradiționale chinezești, culorile folosite fiind roșu, verde și alb. În urma arderii la temperaturi ridicate, cele trei culori se întrepătrund, multiplicându-se și realizând o multitudine de nuanțe. Dinastiile Ming (1368-1644) și Qing (1644-1911) reprezintă epocile apogeu în producția de porțelanuri chinezești, atât cantitativ, cât și calitativ. Orașul Jingdezhen din sudul țării a dominat timp de sute de ani acest domeniu, căpătând denumirea de "Capitala porțelanurilor chinezești". Cele mai frumoase porțelanuri au fost și continuă să fie produse aici. Exporturile de porțelanuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de nuanțe. Dinastiile Ming (1368-1644) și Qing (1644-1911) reprezintă epocile apogeu în producția de porțelanuri chinezești, atât cantitativ, cât și calitativ. Orașul Jingdezhen din sudul țării a dominat timp de sute de ani acest domeniu, căpătând denumirea de "Capitala porțelanurilor chinezești". Cele mai frumoase porțelanuri au fost și continuă să fie produse aici. Exporturile de porțelanuri chinezești au început în secolul al VIII-lea. Anterior însă, celebrul "Drum al mătăsii" a contribuit, prin materialul prețios care i-a dat numele, la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
atât cantitativ, cât și calitativ. Orașul Jingdezhen din sudul țării a dominat timp de sute de ani acest domeniu, căpătând denumirea de "Capitala porțelanurilor chinezești". Cele mai frumoase porțelanuri au fost și continuă să fie produse aici. Exporturile de porțelanuri chinezești au început în secolul al VIII-lea. Anterior însă, celebrul "Drum al mătăsii" a contribuit, prin materialul prețios care i-a dat numele, la intensificarea relațiilor comerciale și a schimburilor culturale dintre China și alte țări din Asia, Africa și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
prețios care i-a dat numele, la intensificarea relațiilor comerciale și a schimburilor culturale dintre China și alte țări din Asia, Africa și Europa, iar China a fost numită "Patria mătăsurilor". După secolul al VIII-lea, odată cu exportul de porțelanuri chinezești, China și-a schimbat renumele devenind "Patria porțelanurilor". China a exportat inițial porțelanuri în țările asiatice. Dar din secolul al XVII-lea au început să manifeste interes crescut în colecționarea porțelanurilor chinezești și curțile regale și palatele imperiale din Europa

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
secolul al VIII-lea, odată cu exportul de porțelanuri chinezești, China și-a schimbat renumele devenind "Patria porțelanurilor". China a exportat inițial porțelanuri în țările asiatice. Dar din secolul al XVII-lea au început să manifeste interes crescut în colecționarea porțelanurilor chinezești și curțile regale și palatele imperiale din Europa. După ce Portugalia a deschis căi navigabile între cele două continente, porțelanurile chinezești au devenit darurile cele mai prețuite în rândul societății europene. În acea perioadă, în Europa era la mare modă stilul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
inițial porțelanuri în țările asiatice. Dar din secolul al XVII-lea au început să manifeste interes crescut în colecționarea porțelanurilor chinezești și curțile regale și palatele imperiale din Europa. După ce Portugalia a deschis căi navigabile între cele două continente, porțelanurile chinezești au devenit darurile cele mai prețuite în rândul societății europene. În acea perioadă, în Europa era la mare modă stilul Rococo, asemănător celui artistic chinezesc, ceea ce a făcut ca obiectele de artă chinezești, inclusiv porțelanurile, să pătrundă masiv în aproape

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
palatele imperiale din Europa. După ce Portugalia a deschis căi navigabile între cele două continente, porțelanurile chinezești au devenit darurile cele mai prețuite în rândul societății europene. În acea perioadă, în Europa era la mare modă stilul Rococo, asemănător celui artistic chinezesc, ceea ce a făcut ca obiectele de artă chinezești, inclusiv porțelanurile, să pătrundă masiv în aproape toate țările europene. Potrivit datelor statistice neoficiale, în secolul al XVII-lea, China exporta anual aproape 200.000 de piese din porțelan, iar un secol

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
căi navigabile între cele două continente, porțelanurile chinezești au devenit darurile cele mai prețuite în rândul societății europene. În acea perioadă, în Europa era la mare modă stilul Rococo, asemănător celui artistic chinezesc, ceea ce a făcut ca obiectele de artă chinezești, inclusiv porțelanurile, să pătrundă masiv în aproape toate țările europene. Potrivit datelor statistice neoficiale, în secolul al XVII-lea, China exporta anual aproape 200.000 de piese din porțelan, iar un secol mai târziu peste un milion. Porțelanurile chinezești au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
artă chinezești, inclusiv porțelanurile, să pătrundă masiv în aproape toate țările europene. Potrivit datelor statistice neoficiale, în secolul al XVII-lea, China exporta anual aproape 200.000 de piese din porțelan, iar un secol mai târziu peste un milion. Porțelanurile chinezești au devenit o marfă cu caracter universal și cu mare căutare pe toate meridianele lumii. Astfel, cuvântul "China" a devenit sinonimul cuvântului "porțelan". Datorită nivelului artistic ridicat și răspândirii în întreaga lume, porțelanurile chinezești au ajuns îndrăgite și indispensabile întregii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
mai târziu peste un milion. Porțelanurile chinezești au devenit o marfă cu caracter universal și cu mare căutare pe toate meridianele lumii. Astfel, cuvântul "China" a devenit sinonimul cuvântului "porțelan". Datorită nivelului artistic ridicat și răspândirii în întreaga lume, porțelanurile chinezești au ajuns îndrăgite și indispensabile întregii lumi. O vază din porțelan (Foto: Yang Ying) 4. Legende istorice Povestea împăratului Qin Shi Huang și a plantelor care prelungesc viața Legendele spun că împăratul Qin Shi Huang din dinastia Qin (221-206 î.e.n.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
vestigii, unele de valoare culturală inestimabilă, au fost furate? Chiar și în zilele noastre, este greu de calculat. Se știe că la întoarcerea în țară, armata franceză a dăruit împăratului Napoleon al III-lea (1808-1873) peste 10.000 de obiecte chinezești de artă. În muzeele din Marea Britanie sunt expuse câteva zeci de mii de obiecte prețioase de artă jefuite din Vechiul Palat de Vară. Printre acestea se numără piese din dinastiile Qin (221-206 î.e.n) și Han (206 î.e

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
În mai 2000, la Hong Kong, au fost puse în vânzare câteva piese din Palatul Yuanmingyuan, între care și trei statui de bronz reprezentând capete de taur, maimuță și tigru. Acestea făceau parte din grupul celor 12 reprezentări ale semnelor zodiacale chinezești de pe fântâna din fața clădirii Haiyan. Spectaculoasa fântână servea drept ceas. Potrivit înregistrărilor istorice, la ora exactă, una dintre cele 12 statui vărsa apă pe gură. La ora 12:00, toate cele 12 statui aruncau simultan apă. Datorită ingenioasei proiectări, această

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
drum al dialogului dintre Orient și Occident. Potrivit documentelor istorice, Marco Polo a venit în China pe itinerarul maritim al Drumului mătăsii, iar la întoarcere, a mers tot pe acest traseu până la Veneția. Poveștile numelor celebrelor trecători ale Marelui Zid Chinezesc De-a lungul Marelui Zid Chinezesc au fost construite mai multe trecători, iar legat de numele acestora circulă o serie de povești. Trecătoarea Muntelui și Mării, numită și "Prima trecătoare peste Zidul Chinezesc", este la granița provinciilor Hebei și Liaoning

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Occident. Potrivit documentelor istorice, Marco Polo a venit în China pe itinerarul maritim al Drumului mătăsii, iar la întoarcere, a mers tot pe acest traseu până la Veneția. Poveștile numelor celebrelor trecători ale Marelui Zid Chinezesc De-a lungul Marelui Zid Chinezesc au fost construite mai multe trecători, iar legat de numele acestora circulă o serie de povești. Trecătoarea Muntelui și Mării, numită și "Prima trecătoare peste Zidul Chinezesc", este la granița provinciilor Hebei și Liaoning. De aici, marele zid o ia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Poveștile numelor celebrelor trecători ale Marelui Zid Chinezesc De-a lungul Marelui Zid Chinezesc au fost construite mai multe trecători, iar legat de numele acestora circulă o serie de povești. Trecătoarea Muntelui și Mării, numită și "Prima trecătoare peste Zidul Chinezesc", este la granița provinciilor Hebei și Liaoning. De aici, marele zid o ia impetuos spre vest. Trecătoarea este situată la poalele Muntelui Yanshan și se apropie de marea Bohai. De pe ea, pot fi admirate splendide peisaje, atât montane cât și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
montane cât și maritime. Trecătoarea a fost construită la propunerea lui Xu Da, unul dintre marii generali din dinastia Ming (1368-1644 e.n.) și are patru porți. Deasupra celei din partea de est există o placă cu inscripția "Prima trecătoare a Zidului Chinezesc". Uriașa placă informativă are 5,9 m lungime și o lățime de 1,6 m. Fiecare caracter are 1,45 m înălțime și o lățime de 1,09 m, fiind scrise de Xiao Xian, unul dintre cunoscuții caligrafi din perioada

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
mamei sale, iar simbioza reprezentată de dragon întruchipează procesul de armonizare a coabitării diferitelor populații ale națiunii chineze. Statuia unui dragon (Foto: Yang Ying) Mai târziu, dragonul a început să apară în diferite desene și au fost create și caracterele chinezești care-l reprezintă. Acestea apar pe fragmentele de carapace de broască țestoasă și de oase de animale, dar figuri de dragon se găsesc și pe fragmentele ceramice descoperite în siturile așezărilor din perioada dinastiei Shang, descoperite în provincia Henan din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Huangdi a fost conceput după ce mama sa, Fubao, l-a impresionat cu rugămințile ei pe dragonul Beidou. O poveste asemănătoare vorbește și despre Yao, un alt strămoș al națiunii chineze. Iată de ce chinezii au fost numiți și urmașii dragonului. Numele chinezești Numele au intrat în uzul populațiilor chineze, conform atestărilor, începând din perioada matriarhatului, acum 5-6000 de ani. Se pare că atunci s-ar fi aplicat un sistem potrivit căruia doar tinerii proveniți din triburi diferite puteau întemeia o familie. Motiv

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]