1,204 matches
-
efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean - căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vizează să atingă și corzi patriotice în rândul copiilor cărora i se adresează. Ponderea informației patriotice a abecedarului, deși deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adresează. Ponderea informației patriotice a abecedarului, deși deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Abecedariǔ pentru scólele începătóre, publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui Aaron nu a fost niciodată republicată în alfabetul latin, fapt ce o condamnă la obscuritate; ii) citarea pe larg stă mărturie vie a încărcăturii naționaliste a mesajului istoriografic transmis
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și edițiile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și edițiile din anii 1853 și 1873, aceasta din urmă având titlul Miculu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și edițiile din anii 1853 și 1873, aceasta din urmă având titlul Miculu catechismu séu datoriile omuluǐ creștinu, moralǔ și socialǔ: carte didactică autorisată de Ministeriulů Instrucțiuniǐ Publice și introdusă în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Ministeriulů Instrucțiuniǐ Publice și introdusă în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de ambe sexse, Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria Principatului Moldavei. Iasii: Inst. Albinei [Text cu alfabet chirilic]. 1856. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa II. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa IV. a scólelorǔ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oportună, întrucât ilustrează succesiunea în timp a titlurilor care au constituit literatura școlară, putând fi astfel mai ușor de urmărit. În paranteze drepte, la sfârșitul titlului, este menționat dacă textul este scris în alt alfabet decât cel latin (cu caractere chirilice sau cu alfabet de tranziție). Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ------------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tămăduiau pe cei loviți și prădați de hoții din preajma vadului. Într-o zi mi-a arătat două clopote vechi din bronz inscripționate cu niște semne ciudate, necunoscute mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m-am dus și am ciocănit toți pereții bisericii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
călăuze sigure, pe Măritul Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt și pe Mihai Eminescu. Luceafărul românilor le dădea sfințenia și Marele Voievod înțelepciunea gospodarului de suflete. Imperiul roșu nu s-a putut atinge de Eminescu, chiar dacă l-au dactilografiat în chirilică. De Măritul Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt au încercat, însă fără nici o izbândă, căci fiii Basarabiei române s-au învrednicit și i-au ridicat Marelui Voievod, în centrul Chișinăului, o statuie impunătoare, pe care românii basarabeni își odihneau privirile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
deosebită, va fi prins multe lucruri și de la preotul Vasile ori de la cei doi dascăli pe care-i avea pe lângă casă. Ștefanelli, viitorul său coleg de studenție, dar și coleg la Cernăuți, observa că el știa cu înlesnire slova veche chirilică și mai cu seamă cărți vechi vedeam în mâna lui. El îmi zise că acasă a deprins acestă slovă 51. Mai mult decât atât, Vasile Bumbac își aducea aminte că la Cernăuți școlarul cel năzdrăvan i-a recitat zemlich gut52
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cărbunii stinși într-o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă "ocaua lui Cuza" și "Istoria frumosului Arghir" tipărită în chirilică; scara șeii haiducului Darie, lângă fluiere și-un cimpoi".... etc. etc. etc. Un fantastic bric-a-brac, chemat să depună mărturie pentru "a fost odată", sub cronicărescul îndemn "să se știe". Am tipărit "Cronica de la Arbore" în mai multe ediții. La una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acțiune Securitatea, "pentru finalizarea cazurilor". Represaliile au fost decise și aprobate, sub semnătură, de către primul locțiitor al Ministrului Forțelor Armate ale RPR, Nicolae Ceaușescu. * U itând ce călduroasă dedicație mi-a dat pe cele cinci volume de "Opere" (cu alfabet chirilic), Ion Druță răspunde astfel întrebărilor ziaristului Mihai Morăraș, de la revista "Literatură și artă": " Pe ce căi să ajungem acolo unde vrem, dacă nu prin țară? Druță: Care țară? Cum care țară? România. Măi, Morărașule, dacă tu crezi că eu voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gramaticii - transmite ideea clară a faptului că în spiritul epocii era prezentă necesitatea culturii în limba națională și că ea începea să se producă. Rolul manualelor în puținele școli care funcționau pe lângă biserici era jucat de cărțile bisericești, scrise în chirilică și slavonă, iar scopul învățării era deprinderea scris cititului și a socotitului. începutul secolului al XIX-lea aduce cu sine lucrarea lui Ion Heliade Rădulescu, Povățuitor al tinerimii către adevărata și dreapta citire, tipărită la Buda în 1826. Este un
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
presei: Leipzig. Aici se aflau, în 1827, la studii doi tineri români: Dan Mihail K. Rosetti din Valahia și Anastasie Lascăr din Moldova. Din inițiativa celor doi studenți, în iunie 1827, apare la Leipzig "Fama Lipschii", ziar tipărit cu litere chirilice, după modelul ziarului german "Leipziger Fama". În numărul următor care apare tot în iunie se aduce o modificare în titlu, acesta devenind "Fama Lipschii pentru Dația". Articolul cel mai important este cel al lui Rosetti, consacrat ortografiei românești, dovadă că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
semnele reproduc silabe, nu sunete. Aceasta este scrierea cuneiformă folosită de popoarele Mesopotamiei. Astfel, în Japonia se folosește scrierea silabică. d)scrierea alfabetică - care notează sunetele de bază ale limbii. Astfel de scrieri sunt : feniciană, ebraică , indiană, arabă, greacă, latină, chirilică. Această scriere alfabetică a condus la o învățare rapidă și o fixare a cuvintelor pentru comunicarea la distanță în timp și spațiu. Scrierea alfabetică este de două feluri : a) fonetică - când reflectă stadiul actual din evoluția limbii ( lb. română ) b
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]