543 matches
-
17.02.1953 - s-a născut Nina Josu 17.02.1956 - s-a născut Petruț Pârvescu 17.02.1971 - a murit Miron Radu Paraschivescu (n. 1911) 17.02.1972 - a murit Ion Petrovici (n. 1882) 17.02.1974 - a murit Cicerone Theodorescu (n. 1908) 17.02.1952 - s-a născut Stelian Tănase 17.02.1986 - a murit Rolf Bossert (n. 1952) 17.02.2012 - a murit Ion Nicolescu (n. 1943) 18.02.1885 - s-a născut Eugeniu Boureanul (m. 1971) 18
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2782_a_4107]
-
sale. În cadrul unei asemenea vizite, Vladimir Streinu i-a conferit acolada de poet, într-un mod puțin cam teatral, după părerea beneficiarului. Pe atunci, la facultate, în amfiteatrul „Odobescu”, se organizau periodic întâlniri cu scriitorii. Într-un rînd, invitatul fiind Cicerone Theodorescu, îl văd pe Vulpescu, care ședea în dreapta mea, transcriind de zor niște versuri din volumul Cleștar și alăturându-le un bilet adresat autorului: „M-apropii cu această Rugă. Cicerone Theodorescu, citește-ne-o!” Era poezia Rugă pentru cîntec întîrziat
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
organizau periodic întâlniri cu scriitorii. Într-un rînd, invitatul fiind Cicerone Theodorescu, îl văd pe Vulpescu, care ședea în dreapta mea, transcriind de zor niște versuri din volumul Cleștar și alăturându-le un bilet adresat autorului: „M-apropii cu această Rugă. Cicerone Theodorescu, citește-ne-o!” Era poezia Rugă pentru cîntec întîrziat, a cărei strofă finală sună astfel: „Nu am prieten niciun om, / Teascunzi, prietenia ta o caut./ Din crengile înaltului tău pom / Ajută-mă să tai un flaut.” Pe catedră se
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
comunist!”, mi-a destăinuit apoi mie, parcă surprins, de nu cumva speriat. „Mi-a spus că trebuie să mă încadrez”, adică să scrie „pe linie”, dezbărîndu-se de estetismul și inactualitatea versurilor aduse spre lectură. Cît de „comunist” era sau nu Cicerone Theodorescu în convingerile sale intime e o întrebare fără răspuns. Dar masca „principală“ rămînea obligatorie în fața necunoscutului care îi călcase pragul și care putea fi vreo iscoadă a „organelor“. I-am explicat asta prietenului meu, a cărui ingenuitate nu includea
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
sens al cuvântului. Mă voi limita cu titlul de exemplu la un singur domeniu pe care-l cunosc bine, cel al Antichităților greco-romane. Cum ar fi arătat astăzi domeniul dacă alături de noi și nu în străinătate s-ar fi aflat Cicerone Poghirc, Mihai Nasta, Sorin Stati, Vladimir Iliescu dintre cei care au fost profesorii generației mele, Lia Lupaș, Adrian Pârvulescu, Radu Lăzărescu, Alexandru Cizek, fratele meu Petre Ceaușescu, dintre elevii acestora? Și nu i-am pomenit pe cei care ne-au
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
însă revistele. Și doar o mică parte din literatura contemporană, în orice caz, nu aceea prevăzută de programa universitară. (De aceea a fost cât pe ce, după cum am mai povestit, să ratez examenul oral din anul cinci: nu auzisem de Cicerone Teodorescu și de „Rondelul dopului isteț”!). Atmosfera literară propriu-zisă îmi era complet necunoscută. Când am debutat, cu totul întâmplător, pot spune, în 1961, cu trei recenzii la „Viața românească” și de-adevăratelea, în 1962, la cronica României literare, eram, în
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
în nr. 695, de Paște, 1943, Lucian Blaga - Școala ardeleană, în nr. 726 din 27 noiembrie 1943, p.6-7, unde apare și poezia Țara, Mircea Eliade - Camoës și Eminescu (nr. 697, 9 mai 1943, p.8-10), Șerban Cioculescu, Emanoil Bucuța, Cicerone Theodorescu, Lucia Demetrius, Radu Tudoran, Virgil Ierunca, Eusebiu Camilar, Magda Isanos, Radu Boureanu, Geo Dumitrescu - articol despre Panait Istrati, Marin Preda - cu proza Colina („Vremea” din 7 martie 1943), Ion Caraion, Miron Radu Paraschivescu ș.a. G.Călinescu acceptă invitația redacției
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, a fost primită și înregistrată o Plângere penală îndreptată împotriva regimului comunist din România, pentru crime comise înainte de 1989, dar și pentru fărădelegi datând din perioada postdecembristă. Inițiativa a avut-o neobositul Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, istoric și - titlu pe care îl merită foarte puțini dintre noi, cei de azi - erou al luptei cu amnezia. I s-au asociat oameni de mare autoritate morală, animați de aceleași convingeri: Ioan Roșca, Gheorghe Jijie
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
erau prevăzute de codul penal în vigoare în clipa comiterii lor (Codul Carol din 1936, Codul penal al RPR din 1948, Codul penal al RSR din 1968), sunt de notorietate publică, sunt descrise extensiv în mărturii publicate (documentația organizată de Cicerone Ionițoiu, lucrările Memorialului Sighet, revista Memoria, numeroase publicații periodice de după 1989, volume de mărturii, situri Internet cum ar fi http://www.procesul comunismului.com ) Natura penală și criminală a faptelor este demonstrabilă cu probe și mărturii ale ultimilor supraviețuitori. Aceste
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
fost preluată de general maior magistrat doctor Dan Voinea, procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare, care a semnat și un proces-verbal de primire a unei vaste documentații, printre care volumele A-Q ale dicționarului Victimele terorii comuniste, publicat de Cicerone Ionițoiu, în ultimii ani, la Editura Mașina de scris. Merită menționat faptul că în Plângere, în afară de infracțiunile imprescriptibile, sunt menționate și cele care au termen de prescriere, dar care ar trebui totuși judecate (în condițiile în care în mod deliberat
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
nu ține loc de competență în judecarea faptelor semenilor. Ideal ar fi ca procesul comunismului să fie încredințat, ca oricare alt proces, unei instanțe juridice, ceea ce se va și întâmpla dacă se va da curs extraordinarei Plângeri penale înaintate de Cicerone Ionițoiu și de grupul său Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
victimă în mijlocul casei călcând-o în picioare, scoțându-i limba afară, străpungând-o cu acul și presărînd-o cu sare și piper, încât martorii susțin că victima n-a mai putut zice "nici cârc". Presa a comentat mult evenimentul. Cică procurorul Cicerone Chiroșcă, sosind la fața locului, a stabilit din declarațiile vecinilor că nurorile răposatei i-au grăbit acesteia sfârșitul, tot vorbindu-i pe când trăgea să moară din cauza bătăilor... stârlici, năsălie, paraua din mâna mortului, conform tradiției noastre creștinești, despre găinile ori
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
vorbească, dar și să gândească în limba engleză. în schimb, numără și visează în limba română. O seară impresionantă a fost aceea a zilei de 10 august, când s-au lansat primele trei volume din Dicționarul victimelor terorii comuniste de Cicerone Ionițoiu. Primele trei volume din cele paisprezece câte va avea în final întreaga lucrare (în România literară nr. 31 din acest an au apărut de altfel, în avanpremieră, fragmente din volumul III). Au mai fost prezentate publicului albumul România de
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
și cu demnitatea atît de rîvnită de reprezentant al României la COMES, cu sediul la Roma: călătorii în străinătate, posibilitatea de-a refructifica vechile legături, de-a face altele noi etc., etc. Din delegație făceau parte Zaharia Stancu, Marin Preda, Cicerone Theodorescu, N. Tertulian și Titus Popovici. Acesta din urmă, pretextînd starea cu totul precară a sănătății sale, a declinat propunerea-sarcină. Organizasem o mare expediție de vînătoare și pescuit în Delta Dunării și ideea de-a merge în străinătate într-un
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
colocviu despre "tipic", dar reuniunea s-a transformat într-o execuție sarcastica a referentului doctrinar, nu altul decît obedientul forurilor "de sus", G. Macovescu. Vor fi mai existînd careva dintre cei ce au asistat la nimicirea iluziilor poetice afișate de Cicerone Teodorescu, într-un moment cînd căzuse la patimă formelor fixe, lapidare; spre a duce ridiculizarea ermetismului de opereta pînă în pînzele albe, Călinescu a recurs la lirica veche și modernă (chiar Trakl) demontînd inepția alegoriei din plinul de sine "Rondel
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
aș fi văzut cu coada ochiului cele trei subiecte de pe bilet, din care două se refereau la poezii (tot poezii!) de care aveam o idee mai mult decât vagă, iar al treilea la una care îmi era complet necunoscută: de Cicerone Teodorescu. Posibilitatea ca măcar succint să fiu invitat să spun ceva despre blestematul de rondel nu era deloc exclusă. De unde „modestia” cu care susțineam sus și tare că n-am citit decât prea puțină poezie contemporană, din care cauză lucrarea
Rondelul dopului isteț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4498_a_5823]
-
care susțineam sus și tare că n-am citit decât prea puțină poezie contemporană, din care cauză lucrarea mea are goluri mari etc. Așteptam cu frica în sân întrebarea, formală, formală, dar periculoasă: „Ei, știi vreun vers din poezia lui Cicerone?” Întrebare cu atât mai justificată, cu cât în lucrare citasem abundent din tot soiul de poeți și destul de corect. Din fericire, întrebarea n-a venit și am plecat de la examen cu zece cu excelență, notă inexistentă în nomenclator, dar impresionantă
Rondelul dopului isteț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4498_a_5823]
-
nu-mi scădea nota, retezându-i doar codița, nu mă mai invita la gazetă și că destinul meu era altul. Mărturisesc rușinat că, nici după ce am avut revelația catastrofei care se putea întâmpla, n-am citit Rondelul dopului isteț de Cicerone Teodorescu, iar pe poet l-am expediat la „Autori de dicționar”. Care erau celelalte două poezii de pe bilet, am uitat cu desăvârșire.
Rondelul dopului isteț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4498_a_5823]
-
din Hieronymus Bosch nu și-au aflat, des, în cuvinte, un infern pe potrivă, bolgiile scrisului sînt încă suficient de încăpătoare. În ele scapără, din timp în timp, o flamă. Focul din amnar e numele pe care i-l dă Cicerone Theodorescu, titlu de volum-poem apărut în '46, sub oblăduirea Ministerului Artelor, după ce fusese citit, pe cînd se numea Vocile nopții, la Lovinescu la cenaclu (memoriei căruia se închină). Cu un portret de Perahim, și șase planșe ale aceluiași, volumul, format
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române și îngrijit de doamna Gabriela Dumitrescu. Din sumar La începutul lunii martie a apărut numărul 86 (1/2014) al revistei MEMORIA. Din sumar reținem un in memoriam pentru Cicerone Ionițoiu, semnat de Alexandru Zub, urmat de ultimul articol trimis revistei de neobositul cărturar și luptător anticomunist. Un interviu inedit (în traducerea Micaelei Ghițescu) cu Cardinalul Bergolio, actualul Papă Francisc. Interviul, diversiune pusă la cale de un ziarist comunist, trebuia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2663_a_3988]
-
cu mine ne amuzam să-i speriem pe colegii care se uitau la ce beam; mai ales el strigă, cu voce de judecător coleric: aȘa nu te uiți cu ochi de gheață!a. E primul vers dintr-un rondel de Cicerone Theodorescu (de prin 1953-54) : aȘa nu te uiți cu ochi de gheață/ La om, la munca lui, la totă. Noi doi reluăm micul refren, arătând ce aveam la rece, lângă masă: Să nu te uiți cu ochi de gheață la
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
să ascult conferințe, care pe vremea aia erau destul de multe, ieșite din mințile strălucite ale unor cărturari care păreau închiși pe dinăuntru cu cinci sute de lacăte, iar, printre ei, mi-i aduc aminte pe Nicolae Baran, Maria Marinescu Himu, Cicerone Poghirc, care era și preferatul meu, și pe venerabilul Petru Caraman, singurul disponibil și interesat să stea de vorbă și tocmai de aceea luat peste picior de toată lumea. Prin urmare aveam deja experiențe bune în ceea ce privea tăcerea betonată din jurul
Previziunea d-nei Toltea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7159_a_8484]
-
confidență subiectivă. Adevărul, cu majusculă, nu mai există, iar minciuna cea mai ordinară se poate modula subtil și persuasiv. Cu ea se construiesc discursuri coerente, convingătoare, seducătoare. Moise și Ică sunt marii manipulatori, alături de mai micii ticăloși din Pătârlagele, Celce, Cicerone Stoica, Dimie; în timp ce Maria și Horia Dunărințu reprezintă personajele luminoase și tragice. Însă nimeni nu poate fi așezat cu deplină certitudine într-o categorie sau alta. Ca la Dostoievski, oamenii nu sunt integral răi sau integral buni, nu sunt puri
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
a scriitorului, infiltrată în cea reală), nu are valoare de fundal contrastiv. Colectivitatea, comunitatea ce numără deja atâtea victime ale noului regim este mai mult - mai puțin - decât inertă. E lașă, ușor de supus și de manevrat, colaboraționistă. Ică, Moise, Cicerone Stoica, Celce fac absolut ce vor pe scena unui sat care, departe de a-i sancționa în vreun fel, baremi prin delimitare, îi asistă cu o adevărată voluptate a docilității. Când profesorul Horia Dunărințu este scos din școală și din
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
pentru noi cuceriri", al doilea "evocator al unor eroi ai poporului său, ca Bălcescu și Sahia", "un poet al păcii". Următorul paragraf din sinteza lui Emil Boldan este rezervat altui grup valoric de poeți, fiecăruia revenindu-i o frază amplă: Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Marcel Breslașu. În sfârșit, ultimul paragraf apaține poeților mai tineri, formați și afirmați după 1944, prezentați în fraze din ce în ce mai scurte, pe măsura înșiruirii, sugerând diminuarea importanței în ierarhia generală: Nina Cassian, Dan Deșliu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]