2,486 matches
-
Gerar. Norii iuți și lunecoși începu să învăluie ziua de zici că-i toiul nopții. Clipă după clipă, ei trec vibrând peste chipul orașului. Privesc în dreapta și în stânga mea și mi se creează o dispoziție expansivă. Un cârd imens de ciori zboară deasupra capului meu și croncănesc un cântec neștiut. În zborul lor grăbit, ele coboară și urcă, de parcă ar vrea să cunoască orașul de-aproape sau să vestească trecătorii întâlniți în cale. Privesc iarăși în sus și văd din ce
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zile_de_iarna_constanta_abalasei_donosa_1391092438.html [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar, Semnul că-i semn de primăvară Look-ul ei vestimentar. Nu că nu cumva nu-mi place În fustița-i de damasc, Ba-mi
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1487836471.html [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste, dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496235412.html [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 707 din 07 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului (I) Zbor de pescăruși- în amurg pe faleză nici urme de pași Cules de gutui- primul an fără mama plecată de-aici Lungi șiruri de ciori tăind cale prin burniță zboară niciunde Leandrul bunicii- lumina fulgerului foarte aproape După furtună printre crinii în floare singur motanul Miez de Cireșar- pe turla bisericii poposind îngeri Cântec de greier captiv într-o lacrimă- taina unei nopți (II) O
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_haiku_gentiana_groza_1354870333.html [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
autor Nicolae Nistor În aceea toamnă se terminaseră copacii, prea multe frunze împărțite! Cine mai poate replanta o desțelenire mutată nu știu unde ce ploi inutile într-un suflet reavăn acoperit de lacrimi a îmbătrânit vulturul de așteptarea unei prăzi negre o cioară uitată de timp cuibul în care puii strigă după mamă în aceea toamnă noi polenizam pământul prin frunzele-scrisori apoi rugam soarele să nu ne ardă din lipsa copacilor goi Referință Bibliografică: NOI POLENIZAM PĂMÂNTUL.. / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NOI POLENIZAM PĂMÂNTUL.. de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1495543035.html [Corola-blog/BlogPost/381707_a_383036]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Curcubeu politic. Partidul pentru onoare, Se ascunde sub culoare. Dar ne duce în ispità Umblând cu cioara vopsità! Senatorul. Conduita lui școlarà A fost pur imaginarà! Anual prin corijențà, La doi ani...o repetențà. Dar e mare în senat, La câți ani a învâțat! Invidie și dezastru. C-o industrie în floare Tara era pe picioare. Dar
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Epigrame_constantin_enescu_1390642882.html [Corola-blog/BlogPost/359901_a_361230]
-
Știu, au fost oameni care au murit în închisori, la Canal, mulți. Generația mea a fost o generație mințită. Dar generația de azi nu este mințită de politicieni? Se vorbește de corupție ca de un fenomen natural. În Cișmigiu vin ciori în fiecare seară și mânjesc parcul, nimeni nu a găsit o soluție să scape de urâtele zburătoare. Așa este și cu corupția. Ce să-i faci, și în capitalism este corupție. De ce? Că doar capitalismul este bun, stimulează valorile. Poate
ANTICOMUNISMUL DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunismul_de_opereta_boris_mehr_1349305332.html [Corola-blog/BlogPost/343686_a_345015]
-
ne ispitește la rău, dar nu ne silește, fiindcă nu poate. - Mda,... asta așa e. Și din aproape în aproape, au ajuns amândoi la concluzia că omul, dacă vrea, pote respinge oricare din ispite. Pe deasupra mea pot să treacă niște ciori pe care eu nu le iubesc. Dar dacă vor să-și facă și cuib în capul meu, nu pot să le alung?! Drept că ispitele sunt multe și omul poate să cadă în multe feluri dar, dacă el ține aprinsă
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
a fost confirmat de Biserica Catolică doar ca episcop, a fost excomunicat de către Mitropolitul Țării Românești. Cu toate presiunile și constrângerile, mulți români transilvăneni au refuzat unirea, au fost chiar revolte împotriva acesteia, ca cea condusă de călugărul Sofronie de la Cioara, în anul 1759. Pentru aplanarea acestor conflicte și înăbușirea revoltelor a fost trimis cu trupe, în Transilvania, în anul 1761, generalul austriac Bukow. Acesta, făcând exces de zel, a distrus numeroase biserici și mănăstiri ortodoxe. Prima episcopie a românilor uniți
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
eu am fost martor, i se punea pata pe câte cineva care nu-i plăcea lui, începea să mârâie, arătându-și colții, iar dacă preopinentul schița numai un gest de împo- trivire, în următoarea clipă se și repezea la pi- cioarele lui. Cât despre intrat în casa noastră cât era el de față - nici pomeneală de așa ceva, atâta-i trebuia nefericitului care îndrăznea să facă doar un pas alăturea de drum... Mai rău era însă că Floricel nu se-nțe-legea de nicio
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN IARNĂ Merg copiii prin ninsoare, Unul cântă, altul sare, Fulgii cad la întâmplare, Săniile sunt ușoare, Vântul strânge în grămadă Lungi fuioare de zăpadă. Ciorile-n salcâmi se ceartă, Ciutura de-ngheț e spartă, Scârțâie o veche poartă, Se desprinde-o frunză moartă, Iar din bolta cenușie Iese-o geană aurie. Toți copiii-s în cojoace, Iarna tare mult le place, Omul de zăpadă tace
ÎN IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422254094.html [Corola-blog/BlogPost/382049_a_383378]
-
-n salcâmi se ceartă, Ciutura de-ngheț e spartă, Scârțâie o veche poartă, Se desprinde-o frunză moartă, Iar din bolta cenușie Iese-o geană aurie. Toți copiii-s în cojoace, Iarna tare mult le place, Omul de zăpadă tace, Ciorile pe crengi fac pace Și, ascuns după boschete, Cheamă iarna un sticlete. Fluieră frumos, subțire, În costumul nou, de mire, Cu ochii, două safire, Aspirând la fericire, Poate într-un pom, pe-o casă... Își găsește o mireasă! Referință Bibliografică
ÎN IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422254094.html [Corola-blog/BlogPost/382049_a_383378]
-
SCHOR - ZICERI (51/52) DRACUL MODERN & MAI FRUMOS CA DRACUL Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 940 din 28 iulie 2013 Toate Articolele Autorului DRACUL MODERN • Suntem cu toții în aceasi barcă, dar nu toți știu să înoate. Porumbeii și ciorile murdăresc aceleași statui. • Titlu: „Pasagerii clandestini ai Calului Traian”. Scopul societăților de asigurare este să se asigure că câștigă. • Măgarul, în unele privințe, e mai bun decât calul (Vlad Nicolau). Textul are unele litere mâncate și altele băute... Toate victoriile
ZICERI (51/52) DRACUL MODERN & MAI FRUMOS CA DRACUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_51_52_d_dorel_schor_1375005555.html [Corola-blog/BlogPost/365146_a_366475]
-
zâne s-or desface din zvelt trunchi vă veți preface-n stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori zăbranic peste iarnă-or dezveli apriga foame s-a dedat zăpezii stomacul vid s-a-ncrâncenat pe zare negru sughiț de lipsă
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori zăbranic peste iarnă-or dezveli apriga foame s-a dedat zăpezii stomacul vid s-a-ncrâncenat pe zare negru sughiț de lipsă-n crucea-amiezii se-aud croncăniturile amare pe sub pământ își ascund bocet
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
croncăniturile amare pe sub pământ își ascund bocet munții i-a scufundat mizeria din cer de frig s-a spart aureola frunții brazii-s smeriți în bezne de miner ...nici Dumnezeu nici înger nu coboară până și-n vis - psalmodiază-o cioară MISTICE INFLUENȚE câteva energice fâlfâiri din aripi de fluture - acolo sus - printre stele - și destinul unui om - al unor istorii întregi ori chiar eoni - s-a împlinit ------------------------------------------ Adrian BOTEZ ianuarie 2015 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
aripă de înger de păcate răvășit... Vântul face-o reverență acordând ușor vioara, Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă, Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă Cum pe creanga părăsită se așează-o biată cioară, Cântul vântului întoarce prima frunză lângă pom Lângă cealaltă surată face scurte piruete... Delicată-n jur valsează altă frunză cu paiete, Bruma fuse generoasă a-mbrăcat-o ca pe-un gnom, Ramurile se apleacă într-un dans amețitor... Valsul frunzelor cu brumă
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1482257216.html [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
sfârșit Preface lumea din buni în rai sau invers, Și de ești supărat că viața te-a mințit Tu ia-o de la capăt, nu-i foc în univers. Toți zeii astăzi s-au dus să doarmă-adânc E iarnă, frig, si ciorile se zgribulesc tăcute, Numai copiii nimănui adorm plângând Că n-au nimic și n-au părinți ca să-i sărute. Din picături de soare, iubire și lumina A făcut Domnul viață pe pământ, Și tot doar omul poate fi de vină
PICATURI DE SOARE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Picaturi_de_soare_florentina_craciun_1355586219.html [Corola-blog/BlogPost/351607_a_352936]
-
avea chef de dans. Și-a luat partenera și au părăsit sala, să se „răcorească”. Cea care îl însoțea, nu știa dacă îi va oferi și trupul, pe când Eleonora îi era o ofertă la îndemână. Dădea vrabia din mână pe cioara de pe gard. Nu-i trecuse prin cap să se gândească și la sentimentele fetei și ce simte ea când îl va vedea în brațele alteia. I se părea că totul i se cuvine și poate să facă ce dorește cu
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390030353.html [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum ne jucam noi copiii la Bălcești, și trăgeam cu ele în ciori, sau ne hârțoiam de-a războiul între noi”. Am zice că se poate pleca de acasă pentru a călători spre sine. Călătoria aduce elemente de cunoaștere ținând de istorie, geografie, demografie, tradiții culturale, zoologie, botanică. Ca pasionat de carte, diaristul
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-vizitez-si-invat-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
tot ce afli-n lume: iubire de lumină și minune CABOTINISM primăvară bearcă - prafuri de asfalt fată alintată - curvă viitoare ai prostit și Lună - ai chiorât și Soare în oglinda casei nimeni - niciun salt! stema de pe cracă a rămas tot cioara ceru-i varianta preșului călcat totu-i sclifosire - nu e primăvară: doar mixăm bordelul cu un zeu trucat nu mai funcționează muguri enigmatici smiorcăim la ușă - gazdei cerșetori până și-ucigașii - rotind ochi sălbatici cabotini sunt - bieții: teatru de-amatori
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1491302447.html [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
străzi umblau bezmetici bătrânii și orfanii Când am venit în țară deja nu aveam mamă Plecarea mea în lume nu a fost fără vamă! Când am venit în țara cu mii de turnători Pe parlamentul țării trona un stol de ciori. Guvern de semidocți, ales din vechea gardă Ar sta bine la gherlă și priponit în zgardă. Pe străzi și la cerșit, mii de aurolaci La cârma României ceata de prostănaci A importat popimea moaștele Paraschivei, Poporul în genunchi aducea daruri
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
de foc! Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta! Domnul Tudor să trăiască! Cum nu vii tu, Țepeș, doamne! Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai! Toți dușmanii or să piară: Din hotară în hotară - Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile! ................................... S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării. Pentru tot ce respiră-n zori Viața o invoc! Lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde. Salutați acest freamăt Al verbului a fi! Și mugurii pe creangă se văd
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465393389.html [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
ca sihaștri: stau om lângă Fulger în jugul mulțimii dar om și cu Fulger răscol' lut și aștri ...Hristosul împarte cu omul osândă: deja iscă-n ceruri Catarg de Izbândă! O GLUMĂ ÎN RATE o - tu - lirică iubire - serafimi și ciori m-ați răzbit cu bezne - crâncen - deznădejdi de flori linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri - Cristule de ger știu de chinu-Ți - știi de chinu-mi - răstignit Poet dialogul nostru - însă - miroase-a cuplet: mii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cei Ștefanici nu mai sunt stăpânii pravoslavnici or să fie rrromi și-americanii iohănnească rugăciune-or înălța curcanii... „munții noștri aur poartă” - zice-un cerșetor: „cristicii Carpați de-acuma vor fi abator”... frunzuliță cu trei flori vulturi se prefac în ciori sihaștrii - în moșieri omănașii - în vieri unde ai plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la maica în
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]