3,709 matches
-
Cum spuneam, abia la 55 ani mi-am început prima tinerețe. Deja copiii își luau zborul unul câte unul și, în pragul ușii, le spuneam: - Gata! Știți proverbul ăla chinezesc? V-am învățat să prindeți pește, nu mai stați cu ciocurile deschise! Evident, nu a fost un moment anume, ci o perioadă de “întinerire”. Am ales totuși vârsta de 55 ani pentru că atunci am pășit pentru prima oară peste granițele țării. Și nu ne-am mai oprit, de atunci în fiecare
DESPRE SACRIFICII PĂRINTEŞTI de DAN NOREA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349539_a_350868]
-
umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
se-audă strigătul din mine Ascultă-n rugăciunea mea de seară Cum sunt eu, chipul și asemănarea Ta; Ruină-n neagră zodie stelară Și-am fost ales de cea mai tristă stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina de departe, Precum
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
pieptu-i zări ce se închid, Și mândri frați ce-l așteptau acasă. Tacit mă viscolea o rece apăsare, O spaimă grea făcea prin mine semne, Și trupul istovit îi mirosea a soare, La revenirea lui din zările solemne. Parcă aud cioc micuț bătând în ușă... Văzduhul a-mblânzit cu zborul său rebel ? A sfârtecat el oare norii de cenușă, Sau poate este numai îngerul din el ? 15-02-11 Ce caut eu... Aș vrea să scriu despre lumi nevăzute, despre lumea mută de după obloane
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
cu gingășie, pragul casei să mi-o trec; Mi-este dragă ca soție, doar cu ea vreau să petrec... Zile, nopți - nedespărțiți, cum stau două turturele - Care nu-mi știu de părinți; să ne giugiulim ca ele: Gură-n gură, cioc în cioc, să ne-ncăldurim pe creacă, Să dormim numai un strop; dragei mele o să-i placă. Vai, dacă-o ramură se rupe, teiule, sunt om pierdut! În moment ce-o să mă pupe, să o prinzi! ai priceput? Am o teamă
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
pragul casei să mi-o trec; Mi-este dragă ca soție, doar cu ea vreau să petrec... Zile, nopți - nedespărțiți, cum stau două turturele - Care nu-mi știu de părinți; să ne giugiulim ca ele: Gură-n gură, cioc în cioc, să ne-ncăldurim pe creacă, Să dormim numai un strop; dragei mele o să-i placă. Vai, dacă-o ramură se rupe, teiule, sunt om pierdut! În moment ce-o să mă pupe, să o prinzi! ai priceput? Am o teamă, dacă-o
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
pe Planeta Blestemelor Eterne răpus de ciuma bubonică - iată un lucru pe care nu mi l-aș fi imaginat nici în coșmarurile mele cele mai negre. Un stol de corbi negri, mutanți, s-a abătut asupra mea. În câteva secunde, ciocurile lor monstruoase aveau să se abată asupra mea, căutându-mi orbitele. Am închis ochii și am spus o scurtă rugăciune. ”Mor pentru Pământ și pentru Planeta Iepurilor!”, am rostit în gând și mi-am așteptat sfârșitul. Acesta însă n-a
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în fugă. Se repezea la poartă, unde văzuse o coțofană că se așezase chiar în potecă. Tărcata scotea din ciocul prevestitor, negru mat, niște sunete „caț-caț-caț!..” de mai mare dragul, că i se adresa ca unei școlărițe. - Ce veste mi-aduci, fetiță scumpă? „N-o fi azi, dar poate marți îmi vine scrisoare sau mai știi ce rudă ne calcă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea să se neliniștească
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
îți fug din față marginile, nu le atingi niciodată, munții sunt atrași de nori, în interiorul lor cresc piramide. în care sufletul morților își vede cu ochii moartea, salvatoare și neînsemnată. Cenușa păsării Phoenix o regenerează cu aripi de metal, cu ciocul de foc caută regele păsărilor în regatul nemuririi și nu-l găsește. Aici capătă forme nesfârșitul, nimic nu piere cuvântul se-nsuflețește-n materie. Referință Bibliografică: Nimic nu piere / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul
NIMIC NU PIERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349118_a_350447]
-
Iar vântul, adiind, șoptește C-ai fost vestită de un mag? Ți-am spus că luna se ridică În vârf de cer, când te zărește, Să-ți scalde-n raze umbra mică Ce pretutindeni te-nsoțește? Ți-am spus că-n cioc privighetoarea, Mi-aduce zilnic trilul său, Și îi ascult vrăjit chemarea, Gândindu-mă la glasul tău? Vroiam să-ți spun acestea toate Și multe am mai vrut să-ți spun, Însă, cuvintele-s deșarte, Iar eu, un muritor nebun Nespus
ŢI-AM SPUS? de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348566_a_349895]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TAB(LO)U EXTATIC Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului un fluture galben dansează florile păsări ciripesc a nepăsare pui golași cască ciocurile (ne)convingător albine vexate își pudrează aripile cu polen superfluu gâze hibride își cară picioarele minuscule ca niște margele din sticlă de murano văzduhul respiră stacatto muzica silfidă irupe teluric norii sunt înecați de ploi hunice este viață în iarba
TAB(LO)U EXTATIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349257_a_350586]
-
Frunză așteptând întreaga viață pe ram - zborul din toamnă The leaf waiting on the branch a whole life - autumn fly Luna de miere - noii familiști sturzii se duc în sud Honeymoon - newlyweds mavis go south Cascadorie - musca ignorând moartea pe ciocul ratei Stuntman - the fly ignoring death on a duck's beak English version by Tiberiu Cheia, Vatra Dornei Referință Bibliografica: Haiku, în română și engleză de Gheorghe VICOL / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 800, Anul III
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
flacăra armei O buburuză sorbind norii din roua în floarea de mac Secetă mare - numai umbrele mai cresc înspre chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în cioc Pe malul apei broaște și greieri cântând - concert de seară Oile-n strungă - răsună după stână corul mieilor Sperietoarea și omul de zăpadă zâmbind ciorilor Prin fereastra ei muzica lui Enescu poleind seara Sticleții au cuib în cununa de laur
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
În jurul raței - o mână de grăunțe stelele-n unde Cad castanele - greierașul se teme de-un asasinat Corbu-n travesti cântând ca turturica - sosesc vulturii Urme pe prispă hoțul furând umbrela - toamnă târzie Sosesc berzele vin din sud cu prunci în cioc - teroare în sat Frunză galbenă pe părul alb al mamei - semne de toamnă Vulpoiul simțea doar mirosul găinii nu și al florii O crizantemă pe crucea bunicului și o batistă Doamnă nervoasă - accept pentru mariaj domn binedispus! Nudiști pe plajă
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
Șî noi tot umblând, Nimic nevâzând, Nici neauzind, Nici cocoș’ cântând, Nici topor tăind, Nici câine lătrând, Nici popă tocând, Numa’ vârf de munte, Vârf de munte-nalt. Noi că am văzut, Doi vulturii surii (sic!), Din aripi bătând, Din ciocuri mușcând. Noi ne-am sfătuit Cum să ne-afirăm, Ca să le furăm, Câte-o penișoară, Dăm la fetișoare, Puie-n cosișoare, Sara-n șezătoare, Rar la zâle mari, În zâua de Crăciun, Cea de Bobotează, Cân’ popa botează. A doua zi
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb imaculat, cu chenare negre la cap și ciocurile viu colorate în roșu. Au parcurs într-o plutire maiestuoasă întreaga întindere de apă din fața noastră și au dispărut, treptat, din unghiul nostru de vedere. - Unde trăiesc ele, aici pe baltă? se auzi glasul Mirunei. Nu pleacă toamna, cum se
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
întipărită pe cer a turlelor blând aurite sub mărinimia soarelui pârguitor - iată ce a însemnat pentru mine primul contact cu lumea Athosului. Plutirea între două porturi, Uranopolis și Daphni, pe vaporul Sfântul Pantheleimon, cu mâna întinsă către aripile încordate și ciocurile avide ale acestor prevestitori ai libertății ca supunere” ... (Potrivit afirmațiilor autorului Dan C. Mihăilescu, din Prologul cărții, pag. 9 - 11). Cu alte cuvinte, invitat find de către prietenul său - Teologul Costion Nicolescu (căruia îi și dedică acest volum), într-o călătorie
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
formele lor geometrice de multe ori ciudate și toate ecourile manifestărilor lor Din când în când sărbătorile deschid cerurile și câte una câte una apar în mâinile sub tălpile deasupra gândurilor mele ca niște pupeze uitate în plină iarnă cu ciocul larg deschis într-o explicație amânată. Noroc am cu domnul corb. El le gâdilă în joacă până cad de pe ramurile copacului în inelele căruia m-a ademenit esența de viață sau mai degrabă m-a absorbit odată cu prima rodire a
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
tăcut, a vorbit ce avea de vorbit. Esenin semăna cu un mesteacăn, cu o colină în zori, cu un râu albastru, nu a tăcut. Jaguarul își mușcă stăpânul numai după ce crește. Nudul -cariatidă și omidă. Dansatoare pe sârmă - trist spectacol. Ciocul mic și pasul mare, creier slab și capul tare. Se anunță mari vijelii, taci din gură. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Taci din gură / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1122, Anul IV, 26 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347565_a_348894]
-
umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
voisine *** Restaurare - sosita recent barza repara cuibul Restauration - arrivée récemment la cigogne répare le nid *** În vârful stâncii privind plictisiți lumea - doi pui de vultur Au sommet de la roche en regardant ennuyés le monde - deux petits de l’aigle *** Pe ciocul ratei musca ignorând moartea - cascadorie Sur le bec du canard la mouche en ignorant la mort - cascade *** Poartă bunicii mai scârțâie uneori - împinsă de vânt La porte de la grand-mère grince encore parfois - poussée par le vent *** Ajun de Paste - clopoțelul
HAIKU 1 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350113_a_351442]
-
chiuind și țipând ca niște isterice, spre marea satisfacție și distracție a împărătesei. Vreți să știți cine făcea parte din celebra trupă de babe? Șefa lor era Baba Cloanța Cotoroanța, cea mai fioroasă, arcuită ca o seceră, , nasul ca un cioc de barză, în gură doar doi dinți de oțel, ca niște ghimpi, zburând călare pe o mătură purtată de doi nori alburii. Cu un mănunchi de nuiele plesnea norii, șuierând afurisenii. Și ținea Cloanța la chilia ei o namilă de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
la nici o întrebare. Marea se simte apăsată de prea multe vase de mare tonaj. O șoaptă zboară dintr-o carte în alta. Fiecare fir de nisip reprezintă un fost imperiu. Ați văzut un corb cu o rază de lună în cioc? Eu am văzut. Pentru un pictor firimitirile de pâine sunt filigrane pe masa tăcerii. Când noaprea este prea fierbinte, stele devin colțunași. Mi-ar plăcea ca după ce voi fi decapitat, capul meu să fie coborât într-o fântână răcoroasă, adâncă
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
sângele soarelui și inima lunii din inimile noastre să predispună. Acum, peste tot, în deșertul acesta spiritual, pustiul arată aceiași întindere...Doar Corbul, nepotul marelui șef divin care a făcut lumea, s-a întors de pe Coastele Canadiene cu cutia în cioc - cu cutia din lemn cioplit în care e închisă Ziua și Noaptea. Ia priviți-l cum zboară chiar acum cu gherele-n Sus, ca să sprijine Bolta cerului, să nu cadă nimicul peste noi cu Noaptea lui largă...Se poate că Bolta
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]