884 matches
-
-a, prefață de Antoine Faivre, traducere din limba franceză de Aurelia Batali, Cartea Românească, 2007. Alte referințe Bourguignon, André, De la pluridisciplinarité à la transdisciplinarité, Bulletin interactif du centre international de recherches et études transdisciplinaires (CIRET), Bulletin no. 9-10, Février 1997. Ciolan, Lucian, Învățarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iași, Editura Polirom, 2008. Crișan, Alexandru, Reformele curriculare și obiectivele transdisciplinare, transcrierea expunerii susținute de autor în cadrul Simpozionului de didactica limbii și literaturii române, Cluj-Napoca, noiembrie 2002, în www.anpro.ro/html
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, București, 1978; Ipoteze de lucru, București, 1980; Alchimia existenței, București, 1983; Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des Golans, Paris, 1990; ed. (Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor), tr. Al. Ciolan, București, 1991; Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Stelian Tănase (aprilie 1988-octombrie 1989), București, 1996; Despre lucrurile cu adevărat importante, îngr. Adriana Babeți, Iași, 1997; Interlocuțiuni, București, 1998; Politețea ca armă, Cluj-Napoca, 2000; L’Occident est à l’Est, București, 2001; Moștenirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
probabil să le gătiți, dar nu știți să le asociați. Lăsați-le să se înmoaie o noapte, aruncați apa (știu că asta face toată lumea) și gătiți-le la foc mic, fără proteine (asta nu mai face toată lumea, deci fasolea cu ciolan... ar trebui să devină amintire). Astfel nu veți avea probleme. Condiția e să nu le mâncați cu proteine, e prea dificil pentru digestie. Ele trebuie fierte mult timp. Nu neapărat, dacă stau toată noaptea în apă. Alternați leguminoasele, din care
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
filozofi, istorici, juriști, militari, medici, etc.) din antichitate până la zi, pentru a încheia retoric: "Într-o țară în care frigurile, troahna (guturai sau răgușeală) și trânzii (hemoroizii)17 sînt boli endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile la ciolan și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile, din zi în zi sporind, struncină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos carile odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ei, putem aștepta următoarele folosuri: 1. Printrânsa putem întări trupul; 2. Printrânsa statornicim sănătatea; 3. Printrânsa îndelungăm și îndulcim viața; 4. Printrânsa ne apărăm nu numai de boale lipicioase, dar și de cataruri, de trânzi, de revmatism, de durere la ciolan și încheieturi și de alte patimi grele; 5. Printrânsa ne putem vindeca de boale acute și cronice, de boale interne și externe. În urmarea lucrării și a folosului ce dă scăldătoarea răce, întrebuințarea ei este tot așa de veche ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trupul și a-l ține sănătos, voim a îndelunga viața noastră și a o face ușoară și plăcută, voim a ne apăra de molipsâri, să ne scăldăm adeseori în apă răce. Numai atunce vor lipsi dintre noi revmatismul, durerile la ciolan și închieturi, istericalile, frigurile, trânzii și damblalile, boale ce din zi în zi se înmulțesc. De vreme ce scăldătoarea răce numai după o întrebuințare potrivită aduce folosul pomenit, să-mi fie ertat a vorbi ceva și "asupra întrebuințării scăldătoarei răci". Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor, însuși atunce alerga fieștecare din tineri, măcar o dată pe an, să-și arate în apa Tibrului voinicia sa. Într-o țară în care frigurile troahna și trânzii sînt boale endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile de ciolan și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile din zi în zi sporind strucină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos, carele odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
făcut eu în cadrul acestei formații, pentru a contrapune un adevăr calomniilor mincinoase, absurde, diabolice, aruncate asupra adevărului faptic, pentru a-l ascunde. Nu scriu cu gândul că ar putea veni la putere și că mi-ar da și mie un ciolan de ros, pentru că eu m-am lepădat de legionari încă din ianuarie 1941, și m-am lepădat de Mișcarea Legionară din nou, în scris, în cele patru zile și nopți din decembrie 1956, când am fost răpit, chinuit și anchetat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sau de nevoia de a adapta numele românești după normele flexiunii nominale ale limbii ruse, atunci cînd nu era vorba despre intervenția directă a administrației. „Astfel au devenit: Anastasiu = Anastasiev, Andronache = Andronachevici, Bădărău = Bodarev, Barbul = Barbo, Cantacuzino = Cantacuzen, Ciobanu = Ceban, Ciolan = Celan, Ciohodar = Ciuhudari, Feodosiu <footnote Mai vechea formă românească Teodosiu fusese modificată anterior prin trecerea lui t la f, specifică limbii ruse. footnote> = Feodosiev, Grecu = Greculov, Gusti = Gustea, Hîncu = Hinculov și Ghincu, Izmană = Izman, Nacu = Nacco și Naculov, Talpă = Taplov
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Marița, ce te căinezi?/ Ce te văicărezi?/ Cum nu m-aș plânge,/ Nu m-aș căina/ Că m-a-ntâlnit Sanca cu Săncoiu/ Leul cu leoaica,/ Dracul cu drăcoaica,/ Tricolici cu tricolicioaica / Sângele mi-o băut,/ Carnea mi-o moșfocat,/ Măduva la ciolane o mâncat./ Aleargă fuga la Artimia/ Cu sâneală te-ai sânili,/ Cu mătura te-ai mătura,/ Cu acu’ te-ai înțepa/ Și-n mare le- oi da/ Și acolo o să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parțial determinată de tipul stilistic al enunțului. Locuțiunile conjuncționale, pronumele relative și adverbele relative introduc completive directe numai în stil indirect: „Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că de nu, acolo îți putrezesc ciolanele!” (I. Creangă) „Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.” (L. Blaga) Observații: Când complementul direct multiplu, format din termeni propoziționali, se realizează în stil direct, nucleul predicațional se exprimă, adesea, o singură dată. Pentru ceilalți termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau de nevoia de a adapta numele românești după normele flexiunii nominale ale limbii ruse, atunci cînd nu era vorba despre intervenția directă a administrației. Astfel au devenit: Anastasiu = Anastasiev, Andronache = Andronachevici, Bădărău = Bodarev, Barbul = Barbo, Cantacuzino = Cantacuzen, Ciobanu = Ceban, Ciolan = Celan, Ciohodar = Ciuhudari, Feodosiu = Feodosiev, Grecu = Greculov, Gusti = Gustea, HÎncu = Hinculov și Ghincu, Izmană = Izman, Nacu = Nacco și Naculov, Talpă = Taplov etc. Numele de persoane pot depune mărturie pentru apartenența etnică a celor care le-au purtat, chiar și cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și informale, în tot arcul dezvoltării umane. Putem vorbi, așadar, de cristalizarea unei semnificative și relevante culturi a învățării în mediile educaționale, organizaționale și comunitare. Din rațiuni metodologic-didactice și de raționalizare a ofertei de conștientizare a “pilonilor moderni ai învățăturii” (Ciolan 2002), sinteza propusă reduce multe detaliile, completările bibliografice și experiențiale fiind necesar recomandate. Nici un educator profesionist nu poate evita constanta si obsesiva întrebare: există oare noi paradigme, noi evoluții, noi rigori sau atitudini în domeniul învățării care să restructureze, să
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
o dispoziție a ființelor umane și a entităților sociale cărora le aparțin de a se angaja într-un dialog continuu cu mediul uman, social, biologic și fizic, astfel încât să genereze comportamente inteligente pentru a interacționa constructiv cu schimbarea" (Visser, apud Ciolan, p. 76); permanentă mișcare dialectică a spiritului uman orientată spre construcția pozitivă a unui sistem deschis de cunoaștere, destinată spre „constructe ideatice" formate în cadrul propriei experiențe de viață, capabile de consens cu caracterul relativ al realității, de „acceptare a diversității
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
organizat și autoorganizator, de cooperativ și sincronicitate și evolutiv transformatoare. Al doilea exemplu îl reprezintă „învățarea globală", specifică societății cunoașterii, corespunzătoare întâlnirii între dimensiunile orizontale ale vieții (life wide learning) cele verticale (lifelong learning) și cele transversale (learning for life) (Ciolan, 2008, p. 82). I.6. Teoriile învățării - o sinteză taxonomică Interesul pentru domeniul teoriilor învățării este semnificativ în lumea specialiștilor domeniului psihopedagogiei, dar nu numai. Orice abordare sistematică a învățării umane, a celei școlare în sens larg, nu poate eluda
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
viața de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele și os, se odihnește acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e Întinsă pielea calului, să stea la soare, și el ostenit, doar ciolane și piele, un truditor oarecare. Pielea lui se sorește, simțindu-se pe moment, ca și pielea calului, scăpată de corvoada cotidiană. Ziua Muncii e zi de sărbătoare. De mîine Însă, zilele muncilor Îl vor usca Încet, Încet aidoma pieii de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Și apoi se spunea noaptea pe celular: "azi a ieșit la aer cutare sau cutare". Era un inginer agronom, Tăutu 9, nu știu de unde era de locul lui, dar știu că acest Tăutu cânta în celulă după stingere: "Când puii ciolane se vor face, / Rozându-ți din cranii os cu os, / Visa-voi de tine iubito, / Visa-voi de tine frumos". Și ne distram într-o oarecare măsură. C. I.: Maniu și Mihalache cât au stat la Galați? S. M.: I-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ambiguității prin care se atenuează o expresie dură, substituită cu o alta, mai puțin directă: De la adormirea bătrânului ȘtefanVoievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. (M. Sadoveanu); Era calul din poveste, înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rusesc. Încă o dată: s-ar fi putut evita un asemenea scenariu de rezolvare a chestiunii Transnistriei, dacă am fi avut niște oameni politici patrioți, clarvăzători și responsabili, și nu valeți ai unei puteri străine sau niște pigmei preocupați doar de ciolanul parlamentar/ministerial. Analiza sumară pe care am schițat-o mai sus reflectă, trebuie să recunosc, o încercare personală de a depăși starea amestecată de stupefacție, rușine și neputință care m-a cuprins după instalarea la putere a comuniștilor conservatori ai
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
va spune o poveste "mai strașnică", menține atenția trează și-i provoacă pe ceilalți la istorisiri. Imaginea comisului Ioniță trimite indirect la calul "vrednic de mirare" care era "calul din poveste, înainte de a mânca tipsia de jar. Numai pielea și ciolanele!" În narațiunea Iapa lui Vodă, comisul se autoprezintă: "eu, de neamul meu, sunt răzăș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei". Răzeșul cu mustața tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi o altă poveste, dar ar fi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea aiasta să caute cugetul mlăzilor înmugurite, pe rînd, chiar în coapsele noastre de mult încercate ciolane și cărnuri și visuri că se vor porni luminări cătră încețoșate întinsuri... întîmpine rodul osîrdiei noastre și inima Ilenii și a Mariei și a Mărioarei și a Floricăi și a lui Gheorghe și a Evei și a Viei și a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
librărie am să-ți cumpăr una ca s-o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă un zvon legănat între buzele tale... Ce vînturi nebune mă mai frămîntau fără tine... Vîslire în sec este viața
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
are și o nuanță de loc Ce ați discutat pe pauzele publicitare? (S. Nicola, Realitatea TV, 15.IX.2006) Pe a doua parte a emisiunii vom discuta despre [...] (A. Crețulescu, Realitatea TV, 29.III.2007) Altceva decât niște certuri pe ciolan n-o să vedem pe următorii, zic eu, 20 de ani. (un invitat, Realitatea TV, 22.III.2007) [...] trăiți pe istorie [...] (M. Tatulici, Realitatea TV, 11.II.2007) Metrorex va suplimenta numărul de [...] pe această perioadă, dacă situația o va impune
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
țipătoare sau cu acvila de munte. În orie caz, cu o acvilă: "Înainte de toate, vulturul (Gyp fulvus) "penele sure ca de vultur" (II, 241), cu rol de monarh peste toate celelalte păsări, este cunoscut ca mâncător de cadavre ("... mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau sânge cald gusta") (II, 185), ospăț la care pot fi văzuți alături corbul și vulpea (care de "stârvurile împuțite nesăturate sunt") (I, 57, 59-60, 87). Cantemir cunoaște glasul piuit caracteristic vulturilor. Neamul acvilelor este reprezentat prin pajoră
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]