6,307 matches
-
prisos de-a adăugi că cea dendîi datorie a unui elev este ascultarea și supunerea și că rezonarea asupra măsurilor luate de superiorii săi trebuie reprimată. [18 februarie 1877] ["MINISTERIUL TURCESC DE ESTERNE... "] Ministeriul turcesc de esterne a comunicat prin circulară tuturor reprezentanților Porții din străinătate instrucția de a dezminți din nou știrile, răspândite de ziarele străine, că sultanul ar fi bolnav, că vizirul ar fi să se schimbe și că populația din Constantinopole e în turburare. Toate aceste vești sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
străinătate instrucția de a dezminți din nou știrile, răspândite de ziarele străine, că sultanul ar fi bolnav, că vizirul ar fi să se schimbe și că populația din Constantinopole e în turburare. Toate aceste vești sunt lipsite de fundament. O circulară a marelui-vizir cătră guvernorii provințiilor li impune acestora îndatorirea de a căuta ca populația să se dezarmeze. Din cauza întîrzierii delegaților muntenegreni, armistițiul între Poartă și Muntenegru s-au prelungit în mod formal pe douăzeci de zile. Ziua de 17 fevr
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urmă însă nu este o condiție absolută și poate fi dat în lucrarea unei comisii mixte. Mult mai grave sunt știrile pe cari le aduce "Corespondența politică" în buletinul său din Petersburg. Principele Gorciacoff neprimind pân - acuma răspunsurile puterilor la circulara sa din 31 ian. au însărcinat pe ambasadorul rusesc din Londra, contele Șuvalof, de-a cere de urgență de la earl of Derby răspunsul cabinetului englez. Un aviz identic li s-a dat ambasadorilor Rusiei de pe lângă curțile din Viena, Berlin, Paris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ignatief, la Petersburg ambasadorul imperiului german întrunește asemenea la o soiree strălucită cele mai înalte personage: împăratul, marele-duca moștenitor, marele-duca Vladimir, miniștri, c-un cuvânt toată societatea aleasă. Deodată însă cu pornirea în lume a "procesului-verbal " rusesc, telegraful semnalează o circulară a lui Savfet Pașa în care se promit reformele cele mai frumoase pentru supușii Înaltei Porți, încît un proces verbal european să pară lipsit de necesitate față cu fericitoarele proiecte ale Turciei. Vezi infra. p. 710 - 711. [2 martie 1877
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cabinetelor respective și răspunsul Înaltei Porți la protocolul din Londra. Acest răspuns, în forma unei depeșe circulare, spune că Poarta respinge protocolul și refuză de a dezarma sub condițiile propuse de Rusia. Pacea atârnă de la modul cum Rusia va primi circulara Turciei. Față cu risipirea speranțelor de pace ziarul rusesc "Golos" scrie: În caz de-a se reînoi răzbelul între Muntenegru și Poartă, ceea ce ar fi egal cu refuzul de a realiza protocolul, nu-i va mai rămâne Rusiei alta decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
metoda experimentală și incrementalistă, destul de nouă pentru administrația publică franceză. În timpul acestei a doua etape, la déconcentration administrative a devenit un element cheie pentru această nouă abordare și era legată în mod clar de reformele de descentralizare din 1982. O circulară din 1989 înaintată de primul-ministru le cerea prefecților regionali să redacteze proiecte de administrație descentralizată (projets d'administration déconcentré) pentru serviciile locale ale statului pentru a pregăti o Cartă interministerială a descentralizării (Charte interministérielle de la déconcentration).60 În timpul celei de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
viu de o entitate nevie. Ea sugerează că un organism viu poate fi interpretat ca un proces circular, autocatalitic având ca principal scop propria supraviețuire. Astfel, fenomenul de autoorganizare poate fi înțeles în termeni autopoietici. Teoria accentuează faptul că „închiderea” circulară a organismelor vii poate fi privită ca un „remediu” pentru accentul pus pe „deschidere” în teoria sistemelor deschise. H. Maturana și F. Varela sunt considerați întemeietorii teoriei autopiesisului, uneori aceasta fiind denumită și cibernetica de ordinul doi. 4) Biologia evoluționistă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la Bârlad (1870-1876) n-a fost deloc doar un ziar de „interior", ci unul care tot timpul a însuflețit populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să tragă „băgarea de seamă a marilor puteri garante asupra situației. Circulara în cauză a fost reprodusă în ziarul „Unirea" și apoi în „Tribuna română" de la lași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Săghinescu, P.Ciobanu, P. Ciolan, Const., Th. Moroșanu, majoritatea membr ii ai societății „Avântul”, făceau din Vocea Tutovei o tribună c are era citită în întreaga Moldovă. De aici măsura luată de Ministerul de interne c are a dat o circulară în sensul că oricând se va da de „vreo secție a Avântului să se distrugă iar membrii ei să fie denunțați ministrului, ca acesta să‐ i elimine din facultăți (Vocea Tutovei 1907 - 17 aprilie). În aceste condiții, la 1 aprilie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Sfatul popular regional și Comitetul său executiv dar și a unor documente de la raioanele din teritoriu administrativ: Adjud, Bârlad, Focșani, Murgeni, Panciu, Tecuci, Vranc ea, Zeletin. Astfel au fost publicate: hotărârile sfaturilor populare, decizii ale Comitetelor executive, instrucțiuni, îndrumări, circulare, pierderi de acte, schimbări de nume, declarări de morți prezumate etc. În organigrama Sfatului popular regional exista o secție care se ocupa de problemele presei. La sfârșitu l fiecărui Buletin oficial exista o pagină care prevedea:”Toți salariații sfatului popular
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și pe care îl vom regăsi la Huși), dr.(în teologie) Elefterescu, econom V. Pocitan. În revistă s-a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De asemenea, o circulară a episcopului de Huși Canon și alta a dr.C.I. Istrati către clerul rural, învățători, primari și gospodari, îndemnându-i să realizeze ceea ce era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
entuziasmat de valorile naționale și capabil să le întrețină în propriul său orizont de viață. Predarea istoriei avea scopul explicit de a convinge, de a confirma valoarea unei identități colective, de a o difuza în forme atractive, chiar exuberante. În circulara ministerială din 1897, pentru "educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 Mai", Haret conferea deplină autoritate unei practici deja familiare, dar încă neînregistrată sub aspectul său normativ: "doresc ca, chiar cu începere din anul acesta, să stabilim și noi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai îi părea cea mai potrivită, fiind un simbol cumulativ al "întronării", "independenței" și "proclamării regatului". Ministrul nu a impus programe-standard, dar a recomandat ca serbările să conțină cântece patriotice, conferințe publice și, pe cât posibil, "pelerinaje la locuri istorice". Practic, circulara lui nu inova decât prin transformarea unor forme de celebrare deja cunoscute în activități obligatorii. Încrezător în dozajul de inventivitate și conformism al viitorilor "actori", ministrul le acorda un oarecare spațiu de manevră pentru identificarea mijloacelor optime, convins că dascălii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se referea la școlile secundare, frecventate de acel procent redus al elevilor capabili (material și intelectual) să-și continue studiile dincolo de nivelul elementar. În anul următor, prevederea a fost extinsă și la nivelul școlilor primare 142. Ordinea aparent inversă a circularelor arată că, în viziunea guvernanților, serbările erau un instrument formativ solicitant 143, nu un prilej oarecum desuet de activizare a celor mici, așa cum ar putea părea la peste un secol distanță. Aparent surprins de succesul inițiativei sale, ministrul concluziona, în urma
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost o serbare generală, la care în multe părți s-a asociat întreaga populațiune"144. Observând rezultatele, și-a îngăduit un ton mai imperativ, care masca intențiile coercitive sub deviza respectării dorinței populare: "când o simplă recomandare, cum a fost circulara din 22 aprilie, întâlnește o asemenea primire prin toate orașele și orășelele și până prin satele cele mai depărtate, aceasta este cea mai bună dovadă că ideea vine la timpul său. De aceea, Ministerul va lua măsuri pentru stabilirea serbărei de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și mai ales măreața serbare de la 2 iulie 1904 pentru pomenirea lui Ștefan cel Mare la împlinirea a 400 de ani de la moartea lui"147. Astfel, pentru a marca semicentenarul unirii Moldovei cu Țara Românească, ministrul a cerut, printr-o circulară din septembrie 1908, ca directorii de școli primare și secundare să se pregătească "de pe acum", pentru a atrage cât mai mult public mai ales părinți ai elevilor și, eventual, pentru a extinde sărbătoarea la două zile, de vreme ce 24 ianuarie "va
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atinse de importanța momentului, care au văzut în acest ordin doar o altă sarcină birocratică. Direcțiunea unei școli de fete din București raporta, de pildă, că "ziua de 24 ianuarie s-a serbat la această școală numai prin vacanță, deoarece circulara publicată în Monitorul Oficial a specificat numai pentru școlile secundare și primare, nu și pentru cele profesionale în care nu se predă cursul de Istorie. Altfel ne-am fi conformat și noi acelui ordin circular"153. Mai clar spus, cei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ale învățământului secundar (licee, gimnaziu și clasele I-III a școalelor normale) întocmite în conformitate cu legea învățământului secundar din 1928, Imprimeriile statului, București, 1929. The Northern Ireland Curriculum. Key Stages 1 and 2. Programs of Study and Attainment Targets, aprobată prin circulara 1996/20, emisă la 26 iulie 1996, de Departamentul Educației din Irlanda de Nord. Jurnale, interviuri, memorii Amintiri despre anii de școală, Editura Politică, București, 1968. Argetoianu, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IV, partea a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
descoperirea diferenței, nu pe confirmarea continuității (succesiunii), pe dezvoltarea abilităților de lucru cu informația istorică, nu pe însușirea unei narațiuni. Vezi, de exemplu, The Northern Ireland Curriculum. Key Stages 1 and 2. Programs of Study and Attainment Targets, aprobată prin circulara 1996/20, emisă la 26 iulie 1996, de Departamentul Educației din Irlanda de Nord. 69 Conținuturile programei din 1998 erau dispuse în ordine strict cronologică, care se relua identic și pentru clasele mai mari. Doar capitolele de inițiere în reprezentările temporale și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ocazionale erau de mult timp cunoscute în școlile românești, dar nu neapărat și "reglementate". Nici după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141 Vezi "Circulara ministerială nr. 3253 din 22 aprilie 1897 către licee, gimnazii, universități, etc. pentru educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 mai", în Operele lui Spiru C. Haret, publicate de comitetul pentru ridicarea monumentului său, vol. I, Editura "Cartea Românească
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147 Biografia lui Spiru Haret, în Operele lui Spiru Haret..., vol. I, p. XLII. 148 Vezi "Circulara ministerială nr. 61431 din 13 septembrie 1908 către directorii de școli primare și secundare pentru serbarea zilei de 24 ianuarie 1909", în Ibidem, vol. III, pp. 52-53. 149 Tot în 1902-1903, posteritatea domnitorului unirii a trezit un puseu de interes
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Conovca, jud. Hotin), iar un altul că a "ținut o lecție de citire cu conținut istoric: Ioan Roată și Unirea" (Ibidem, dos. 3/1919, f. 126, proces-verbal de inspecție în satul Chetrosu, jud. Hotin, din 12-13 februarie 1920). 204 Astfel, circulara emisă de Revizoratul Școlar al Județului Botoșani cu nr. 676, din 30 noiembrie 1919, recomanda un număr de 22 de subiecte pentru "conferințile și convorbirile de la întrunirile poporale". Lista începea cu: "1. În negura vremilor (vremuri de nevoi, lupte cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apăsătoare, cotidiene, ce pot să treacă neobservate, fără ca nimeni să se ocupe. Ca și în cazul, la rândul său simptomatic, care s-a întâmplat la Bologna pe 19 septembrie 2009. La acea dată centrul Fastweb din Bologna a trimis o circulară la filialele teritoriale prin care bloca toate cererile de vânzare al propriului produs de telefonie mobilă pentru cetățenii proveniți din România. La momentul în care s-a cerut o motivare a acestei decizii, responsabila a mărturisit în mod candid că
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
persecuția, iar acum trebuia să se recunoască înfrânt de aceasta. Anul următor Constantin, primind din partea senatului titulus primi nominis, după victoria asupra lui Maxentius (312), a obținut și încetarea persecuției de către Maximinus, iar în 313, împreună cu Licinius a promulgat o circulară care decreta libertatea religioasă pentru creștinii din întreg imperiul și restituirea bunurilor. Datorită schimbării politice și religioase a împăratului Licinius, iar mai apoi și a întăririi suspectului acestuia față de colegul său occidental, s-au ajuns la neînțelegeri armate materializate prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]