49,139 matches
-
în profesie, nefăcând trimitere la eventuale criterii de departajare în ceea ce privește numirea în profesie fără examen. În același timp, trimiterea primei instanțe la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora „Executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția curții de apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel“, nu prezintă relevanță în analiza dispozițiilor regulamentare a căror analiză a fost solicitată, astfel încât Înalta Curte va înlătura din
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
Curte va înlătura din această perspectivă considerentele hotărârii recurate. Nu pot fi reținute nici aprecierile judecătorului fondului referitoare la deplina justificare a numirii prioritare a unei persoane în funcția de executor judecătoresc, persoană care are domiciliul într-o localitate din circumscripția judecătoriei în care se solicită numirea, având în vedere importanța socială și promptitudinea activității juridice, întrucât nicio dispoziție legală sau o expunere de motive a unui act normativ nu face vreo trimitere la această numire prioritară. Analizând dispozițiile regulamentare a
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
f) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 27. Se susține că din cuprinsul normei legale criticate rezultă fără echivoc faptul că, la sesizarea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă, curtea de apel competentă va aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei în cauză. Așadar, instanța de judecată poate dispune, încă de la începutul procedurii de extrădare, și alte măsuri preventive în
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
primirea cererii de extrădare și a actelor anexate, la identificarea persoanei extrădabile, căreia îi aduce la cunoștință conținutul actelor transmise de autoritățile statului solicitant. (2) După identificare, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile și continuării procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare. În cazul prevăzut la
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
a cererii de extrădare. În cazul prevăzut la art. 42 alin. (2), audierea persoanei extrădabile de către Curtea de Apel București se poate realiza și prin videoconferință. Lucrările efectuate de parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă se trimit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, imediat după audierea persoanei extrădabile. (3) Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
consideră necesar să se întrunească. Creditorii salariali își pot exercita drepturile prevăzute în prezentul titlu și prin intermediul unui reprezentant ales dintre aceștia. ... 27. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 8 (1) Tribunalul în a cărui circumscripție se află sediul social sau profesional al debitorului este competent să soluționeze cererile la care se referă prezentul titlu. Dispozițiile art. 41 alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător. (2) Cererile referitoare la procedurile prevăzute de prezentul titlu sunt
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
unei acțiuni în răspundere patrimonială formulată de societatea angajatoare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată că prin textul de lege criticat se stabilește că au competența teritorială de a soluționa conflicte de muncă instanțele în a căror circumscripție își are domiciliul sau sediul reclamantul. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 nu distinge după cum reclamantul este angajatul sau angajatorul. În schimb, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care reglementează și el competența teritorială a
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
sensul că reclamant este angajatul, iar nu angajatorul. Rațiunea unei asemenea stabiliri de competență teritorială este aceea a apropierii angajatului de instanța sesizată cu conflictul de muncă, precum și aceea a ușurinței administrării probelor de o instanță în a cărei circumscripție se află locul de muncă în legătură cu care s-a născut conflictul de muncă. ... 6. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 introduce o discriminare în sensul că în ipoteza în care reclamant este angajatorul, atunci competența aparține
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
o discriminare în sensul că în ipoteza în care reclamant este angajatorul, atunci competența aparține instanței de la sediul angajatorului. Această prevedere are urmarea imediată că, în cazul în care locul de muncă și/sau domiciliul angajatului nu se află în circumscripția instanței unde se află sediul angajatorului, accesul la justiție al pârâtului persoană fizică este îngreunat atât din perspectiva distanței pe care trebuie să o străbată pentru a participa la proces, cât și din cea a modului impropriu al administrării unor
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
acces la justiție include și apropierea cetățenilor de instanța de judecată. Cum dreptul muncii, inclusiv Legea nr. 53/2003, este un drept de protecție socială, dispozițiile de lege criticate, care obligă pe angajat să se deplaseze la instanța în a cărei circumscripție își are sediul angajatorul său, sunt neconstituționale, contravenind art. 21 din Constituție. Arată că, în multe cazuri, sediul societății se află într-o zonă, dar are sucursale cu angajați în alte zone, de regulă la mare depărtare de sediul social
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
la mare depărtare de sediul social. ... 8. Autoarele excepției consideră că dispozițiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 sunt constituționale doar în cazul în care ele se interpretează în sensul că instanța competentă este cea în a cărei circumscripție se află domiciliul sau locul de muncă al angajatului. ... 9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederea criticată este de natură să
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, care au următoarea redactare: „Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.“ ... 14. Autoarele excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
dispozițiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 fac parte din titlul XII al acestei legi, care reglementează jurisdicția muncii, și stabilesc că, în ceea ce privește soluționarea conflictelor de muncă, instanța competentă teritorial este cea în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul. ... 16. Această reglementare diferă de dispozițiile generale în materia procedurii civile referitoare la competența teritorială a instanțelor de judecată, respectiv art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
diferă de dispozițiile generale în materia procedurii civile referitoare la competența teritorială a instanțelor de judecată, respectiv art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.“ ... 17. Prin Decizia nr. 945 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 8 septembrie 2011, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005]. Prin urmare, angajatul are facultatea de a-și alege instanța competentă teritorial, respectiv cea în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința. ... 20. În prezenta cauză, autoarele excepției critică dispozițiile de lege prin raportare la aceleași prevederi constituționale, dar dintr-o perspectivă diferită. Astfel, acestea pun în discuție situația când angajatorul are calitate de reclamant, astfel că
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc că „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.“ ... 22. Curtea constată că dispozițiile de lege, care reglementează competența teritorială a instanțelor de judecată în materia conflictelor individuale de muncă, sunt ulterioare Codului muncii și nu prevăd abrogarea dispozițiilor acestui din
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
din Legea nr. 62/2011 - lege ulterioară Codului muncii și având caracter special în raport cu aceasta - reglementează competența instanțelor de judecată, respectiv a tribunalelor, în ceea ce privește conflictele individuale de muncă, stabilind că este competent „tribunalul în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul“. În mod evident, referindu-se la „domiciliul sau locul de muncă“, legiuitorul a avut în vedere situația când reclamantul este salariatul, în vederea protejării intereselor acestuia și facilitării accesului liber la justiție
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
domiciliul sau locul de muncă al salariatului sunt aplicabile doar în situația când acesta are calitatea de reclamant, iar când angajatorul este cel care are calitatea de reclamant în cadrul conflictului individual de muncă, competentă este instanța în a cărei circumscripție se află sediul acestuia. ... 26. Analizând aceste dispoziții de lege prin prisma criticilor referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor și a prevederilor constituționale privind dreptul de acces liber la justiție, Curtea constată că autoarele excepției formulează aceste
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
totuși, trebuie garantată nu atât stabilitatea principiilor fundamentale (fiind puțin probabilă contestarea lor în mod serios), cât stabilitatea unor reguli mai specifice ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent - corect sau incorect - considerate drept factori decisivi pentru rezultatele scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseși tentativele de manipulare. ... 65. Este necesar să se evite nu atât
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
vigoare înainte de abrogarea legii în ansamblu. ... 14. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – Art. 6 din Legea nr. 85/2006: „(1) Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepția apelului prevăzut la art. 8, sunt de competența tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul debitorul. Dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție specială de insolvență sau un complet specializat de insolvență, acesteia/acestuia îi aparține competența pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege. (1^1) Sediul debitorului este cel cu care
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege. (1^1) Sediul debitorului este cel cu care figurează acesta în registrul comerțului, respectiv în registrul societăților agricole sau în registrul asociațiilor și fundațiilor. […] (3) Tribunalul sau, după caz, tribunalul comercial, în a cărui circumscripție teritorială își are sediul debitorul la data sesizării instanței cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, rămâne competent să soluționeze cauza indiferent de schimbările ulterioare de sediu ale debitorului. ... – Art. 36 din Legea nr. 85/2006: „De la data deschiderii
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare, iar după înscrierea organizației de management al destinației în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul, mă angajez să comunic dovada virării acestor sume în contul organizației. Declar pe propria răspundere că am luat cunoștință de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări
PROCEDURĂ din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258524]
-
schimbării numelui acestuia; ... f) efectuează lucrările necesare în vederea rectificării erorilor materiale din ordinele ministrului justiției privind executorii judecătorești; ... g) efectuează, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, lucrările necesare privind actualizarea numărului executorilor judecătorești, cu repartizarea posturilor pe circumscripții ale judecătoriilor, pe care le prezintă spre aprobare ministrului justiției; ... h) efectuează, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, lucrările necesare privind stabilirea și actualizarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, pe care le prezintă
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
funcție primesc numărul din registrul respectiv. Articolul 183 (1) Biroul Consiliul Superior al Magistraturii, organizare instanțe și Ministerul Public îndeplinește următoarele atribuții: a) examinează solicitările privind înființarea de noi instanțe judecătorești și formulează propuneri corespunzătoare; ... b) fundamentează propunerile referitoare la circumscripțiile teritoriale ale instanțelor judecătorești, în funcție de volumul de activitate, particularitățile cazuistice și gradul de procesivitate estimat; ... c) formulează propuneri privind înființarea de sedii secundare cu activitate permanentă la tribunale, pe care le înaintează spre aprobare Consiliului Superior al Magistraturii
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
care pot fi aplicate de către instanţa de judecată în cazul în care restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării persoanei private de libertate este de 2 ani sau mai mare, se înaintează cu adresă instanței în a cărei circumscripție se află locul de deţinere. La solicitarea expresă a persoanei privată de libertate, cererea de liberare condiționată formulată de către aceasta se înaintează instanței de judecată competente, prin structura evidență deținuți. ART. 30 Termenul stabilit de comisia pentru liberare condiționată
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]