5,141 matches
-
Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 45-46). Cf. Banchetul, 199e. Cf. Gorgias, 486e; Criton, 47e. Cf. Euthyphron, 5d; 6d. Cf. Phaidon, 100b. Cf. Republica, 596a. Cf. Banchetul, 211a-b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 201c-d, trad. Petru Creția. Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 47. Orthé doxa, întrucât nu propune un adevăr demonstrat, nu este nici adevărată, nici falsă. E vorba de nici-nici, nu de și adevărat/și fals, de și-și. Adică Eros este nici una, nici alta în același timp, dar poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aceea cel care iubește este atât de adesea mirat...” (ibidem, pp. 407-408). Mai trimit din Weininger și la pp. 414-428. Întregul și restul acestui text ține de o absolut personală opțiune, la drept vorbind, foarte personală! Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 10. Întreg Banchetul dă seamă acestui tip de eros. Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 271. „Ce curios: Socratele descris de Xenofon - în Memorabilele sale atât de plate - sfârșește prin a-ți reda gustul și prețul demnității morale; pe când Socratele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiu ironic, cu fiecare răsunător eșec pe care-l înregistrează. Cf. ibidem, p. 32. Ca eirōn paradigmatic declanșează Socrate o schimbare în conotațiile lui eirōneia. Convine sau nu, noua eirōneia datorează lui Socrate spectaculosul ei destin. Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 65. Foarte interesant că Alcibiade, cu o noapte înainte de a muri, a visat că era îmbrăcat în haine de femeie și era coborât în pământ de curtezana Timandra („Cea-care-îl-onorează-pe-om”), nu de Diotima („Cea-care-îl-onorează-pe-zeu”). În alți termeni, „teoria dublei fascinații
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lucru: Numele trandafirului, din perspectiva unei chei de lectură, și nu a aceleia polițiste, poate fi citit și ca un „manual” de istorie a filosofiei medievale transpus într-o „dramă epistemologică” (cf. H.-R. Patapievici, „Prefață” la Numele trandafirului, ed.cit., pp. 7-17). E drept că aici e de mers mai departe, și nici nu mai contează dacă prin Ockham sau Holmes. Restul revine adverbelor, măștilor sau lectorului in fabula. „Aici, în această cenzură, se întrevede foarte limpede rolul măștii” (cf.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că aici e de mers mai departe, și nici nu mai contează dacă prin Ockham sau Holmes. Restul revine adverbelor, măștilor sau lectorului in fabula. „Aici, în această cenzură, se întrevede foarte limpede rolul măștii” (cf. H.-R. Patapievici, loc.cit., p. 16). Cf. Banchetul, 219b-d. Cf. ibidem, 219e-d. Cf. Phaidros, 255e Cf. Léon Robin, Platon, pp. 73-74. Aflu ziceri potrivite în legătură cu tema aceasta în lucrarea de doctorat a lui Valeriu Gherghel, lucrare intitulată Despre insuficiența numelor (De la Unul lui Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1992, pp. 127-133. Cf. ibidem, 246b. Cf. ibidem, 247b. Cf. ibidem, 253e; Aristofan ar spune că acest cal e rezultatul firesc al noii educații. Cf. ibidem, 253d. Cf. ibidem, 254a. Cf. ibidem, 254b-c. Cf. ibidem, 254e. Cf. Gabriel Liiceanu, lec.cit., nota 61, p. 516. E drept că precizarea aceasta o face Hackforth cu privire la altceva, la magnus annus și la „imageria astronomică” și care-i stă în putință lui Platon. Același efect îl are și în felul în care am folosit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că și din acest motiv i-o vor plăti atenienii! Semnalez câteva locuri în care homoerotica tratată aristotelic încearcă să se personalizeze, și spun de la început că „prietenia erotică este prin excelență o prietenie a contrariilor” (cf. Stella Petecel, loc.cit., nota 4, p. 367). În Etica Nicomahică locurile exemplare sunt 1155b 3-6; 1159b 15-19. Alte locuri: 1156 b2; 1158 a11-13; 1164 a5; 1171a 11-12 (erotică tipică între asemănători dominați de pasiune până la exclusivism pasional); 1157a 6-12; 1167 a4-7; 1171b 25-31
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de masa lui. „Dl Dexter? Întrebă el. Da, răspunse Martins, luat pe neașteptate. Păreți mai tânăr decât În fotografii, spuse bărbatul. [...] Ei bine, ce credeți despre romanul american? Nu citesc niciodată așa ceva, răspunse Martins. Ironie usturătoare binecunoscută, comentă jurnalistul.”(op. cit, p.22) Despre acest concept, vezi și lucrarea mea, Cercetare despre Hamlet. Dialogul surzilor, CU -, Minuit 2002. A doua dintre cele trei pe care le-am amintit În această carte, biblioteca interioară este partea subiectivă a bibliotecii colective care cuprinde
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de Externe”; 6. „Condiții din Penitenciarul Central Aiud”; 7. „Organizarea Serviciului de Securitate românesc, 1948-1965” (acest document este reprodus ca „Anexa 3” și Într-o altă lucrare a autorului, Ceaușescu și Securitatea. Constrîngere și disidență În România anilor ’65-1989, ed. cit., pp. 80-82); 8. „Arestarea și anchetarea lui Herbert (Belu) Zilber”. Merită subliniat că miniportrete ale liderilor comuniști Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Valter Roman ș.a. ne sînt oferite În text sau În note. SÎnt veritabile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lucrau În domeniul În care se pregătiseră. Dintre absolvenții de liceu, 33,19% Își găsiseră slujbe potrivite cu pregătirea lor. RFE, Item nr. 7826/54. RFE, Radio Paris, secția română, 8 august 1956. RFE, 24 mai 1960. Neagu Djuvara, art. cit., p. 25. Eva Behring, op.cit., p. 29. Probabil, Biserica Ortodoxă Română. Situația Bisericii În România este cu mult mai complexă și necesită interpretări mai nuanțate. RFE, Item nr. 3064/54, 6684/53, 6885/54 și 3065/54. Ion Solacolu, art.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
p. 25. Eva Behring, op.cit., p. 29. Probabil, Biserica Ortodoxă Română. Situația Bisericii În România este cu mult mai complexă și necesită interpretări mai nuanțate. RFE, Item nr. 3064/54, 6684/53, 6885/54 și 3065/54. Ion Solacolu, art.cit., pp. 8-9. Vasile C. Dumitrescu, scrisoare adresată lui Eftimie Gherman la 23 februarie 1951 de la München, În O istorie a exilului românesc. 1944-1989. În eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Editura Victor Frunză, București, 1997, p. 23. Nicolae Morcovescu, „Forma internă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istorie a exilului românesc. 1944-1989. În eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Editura Victor Frunză, București, 1997, p. 23. Nicolae Morcovescu, „Forma internă a exilului”, România viitoare, II, nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pozitiv pînă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină a conflictului care a dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină a conflictului care a dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat poate cel mai semnificativ argument pentru crearea mitului lipsei de unitate a exilului românesc, a fost realizată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
analiză fină a conflictului care a dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat poate cel mai semnificativ argument pentru crearea mitului lipsei de unitate a exilului românesc, a fost realizată de unul dintre participanții la evenimente, Neagu Djuvara, art.cit., pp. 28-32. Ion Solacolu, art.cit., p. 10. Eva Behring, op.cit., pp. 70-71. Ibidem, p. 72. Această grupare a fost completată de Constantin Vișoianu și alți foști diplomați. Textul integral al Statutului Uniunii Democrate a Românilor Liberi poate fi consultat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat poate cel mai semnificativ argument pentru crearea mitului lipsei de unitate a exilului românesc, a fost realizată de unul dintre participanții la evenimente, Neagu Djuvara, art.cit., pp. 28-32. Ion Solacolu, art.cit., p. 10. Eva Behring, op.cit., pp. 70-71. Ibidem, p. 72. Această grupare a fost completată de Constantin Vișoianu și alți foști diplomați. Textul integral al Statutului Uniunii Democrate a Românilor Liberi poate fi consultat În General Nicolae Rădescu În corespondența
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Era Nouă, V, nr. 1, joi, 30 septembrie 1948. Rémy Roure, „Appel dans l’exile”, Era Nouă, V, nr. 1, joi, 30 septembrie 1948. Cahiers Roumains, I, nr. 11, aprilie 1952. Ibidem, II, nr. 16, octombrie 1952. Neagu Djuvara, art.cit., p. 22. Curierul român a apărut după o Încercare nereușită a lui N. Rădescu să preia Acțiunea română, editat la Paris din 1947 de către Ion Miloae. Nicolae Rădescu, New York, către Leontin Constantinescu, 29 martie 1948, În General Nicolae Rădescu În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după o Încercare nereușită a lui N. Rădescu să preia Acțiunea română, editat la Paris din 1947 de către Ion Miloae. Nicolae Rădescu, New York, către Leontin Constantinescu, 29 martie 1948, În General Nicolae Rădescu În corespondența secretă a exilului românesc..., ed. cit., p. 93. Leontin Constantinescu, Paris, către General Rădescu, 16 aprilie 1948, În ibidem, p. 101. Leontin Constantinescu, Sucy-en-Brie, către General Rădescu, 2 aprilie 1948, În ibidem, p. 95. Leontin Constantinescu, Sucy-en-Brie, către General Rădescu, 7 mai 1948, În ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Petre Iroaie, Dragoș Măgureanu, Petre Vălimăreanu, Nicolae Iliescu, Adrian Popa, Vasile Posteucă, Teodor Ioraș, Vintilă Horia, Al. Busuioceanu, Claudiu Isopescu, Victor Buescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu, Anghel Rugină, Virgil Mihăilescu, Mircea Eliade, Octavian BÎrlea, George Racoveanu ș.a. Neagu Djuvara, art.cit., p. 17. Virgil Ierunca, Trecut-au Anii..., p. 23. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., 2001, p. 161. Schimbarea În atitudinea intelectualilor francezi s-a produs ca urmare a consolidării așa-numitei Noua Stîngă, care a renunțat la dimensiunea marxistă radicală la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
I. Florescu, „Primul român care a «descoperit» America?”, in Romanian Studies at the Turn of the Century, edited by Kurt W. Treptow, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2000, pp. 165-188. Andrei Popovici, Americanii de origine română, ed.cit., p. 3. N. Iorga, Pe drumuri Îndepărtate, ed.cit., p. 47. Ibidem, p. 190. Ibidem, p. 138. N. Iorga, Scrisori către românii din America, ed.cit., p. 91. Dr. N. Lupu, Prin lume: Jurnal american, text stabilit, studiu introductiv, note
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Romanian Studies at the Turn of the Century, edited by Kurt W. Treptow, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2000, pp. 165-188. Andrei Popovici, Americanii de origine română, ed.cit., p. 3. N. Iorga, Pe drumuri Îndepărtate, ed.cit., p. 47. Ibidem, p. 190. Ibidem, p. 138. N. Iorga, Scrisori către românii din America, ed.cit., p. 91. Dr. N. Lupu, Prin lume: Jurnal american, text stabilit, studiu introductiv, note și comentarii, indice general de Gheorghe I. Florescu, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Studies, Iași, Oxford, Portland, 2000, pp. 165-188. Andrei Popovici, Americanii de origine română, ed.cit., p. 3. N. Iorga, Pe drumuri Îndepărtate, ed.cit., p. 47. Ibidem, p. 190. Ibidem, p. 138. N. Iorga, Scrisori către românii din America, ed.cit., p. 91. Dr. N. Lupu, Prin lume: Jurnal american, text stabilit, studiu introductiv, note și comentarii, indice general de Gheorghe I. Florescu, Institutul European, Iași, 1995, p. 315. Ibidem. Ibidem. Aureliu Ion Popescu, „Românii din America”, in Transilvania, Banatul, Crișana
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Institutul European, Iași, 1995, p. 315. Ibidem. Ibidem. Aureliu Ion Popescu, „Românii din America”, in Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, 1918-1928, Cultura Națională, București, 1929, p. 623. Virgil CÎndea, „Cuvînt Înainte”, in Radu Toma, Românii din America. Bibliografie comentată, ed.cit., p. III. Alexandru Nemoianu, op.cit., pp. 21, 23, 25. Ibidem, p. 7. René Gonnard, Essai sur l’histoire de l’émigration, Librairie Valois, Paris, 1928, pp. 13-14. Radu Toma, Înapoi În viitor. București - New York - București, Editura Globus, București, 1993, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
America, Cleveland, Ohio, 7 decembrie, 1906, p. 3. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 34. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, p. 178. Apud Gelu Neamțu, op.cit., pp. 39-40. Radu Toma, Românii din America, ed.cit., pp. 1-2. John Bodnar, op.cit., p. 533. Alexandru Cantacuzino, op.cit., p. 5. René Gonnard, op.cit., p. 271. Andrei Popovici, op.cit., p. 6. Ioan Podea, op.cit., pp. 3-4. Ibidem, p. 4. Aureliu Ion Popescu, art.cit., p. 625. Gelu Neamțu, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Toma, Românii din America, ed.cit., pp. 1-2. John Bodnar, op.cit., p. 533. Alexandru Cantacuzino, op.cit., p. 5. René Gonnard, op.cit., p. 271. Andrei Popovici, op.cit., p. 6. Ioan Podea, op.cit., pp. 3-4. Ibidem, p. 4. Aureliu Ion Popescu, art.cit., p. 625. Gelu Neamțu, op.cit., pp. 25-26. Ioan Podea, op.cit., p. 4; Gelu Neamțu, op.cit., p. 26. Gelu Neamțu, op.cit., p. 29. Gerald J. Bobango, „Romanians Settle in America”, in Radu R. Florescu (ed.), 100 Years of American-Romanian Relations, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]