1,260 matches
-
mai degrabă de la dorința de a găsi un echivalent sensibil pentru ceea ce aș numi disponibilitate și receptivitate. Nu putem simți ceea ce ne pot oferi lucrurile din jurul nostru, mai ales cele din natura care se ivește prea puțin În calea unor citadini, pentru simplul fapt că sîntem cel mai adesea preocupați, conectați, angajați În fel și fel de Întreprinderi care ne anulează deschiderea. Ca s-o spun mai pe șleau, angajamentele noastre cotidiene ne fac niște Încuiați. Avem mereu armura pusă și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ceea ce conferă interpretărilor credibilitatea judecăților echilibrate. Calmul exegetic este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este Eminescu un poet „dificil” sau „hermetic”, cum îl crede Vladimir Streinu? Sau este G. Coșbuc, conform aserțiunii aceluiași, un poet citadin? Felul în care comentatorul se îndoiește rămâne fertil, invitând la redeschiderea problemei, nu la clasarea sau eludarea ei. Concluziile definitive nu sunt totuși ocolite atunci când există suficiente probe la dosarul chestiunii. Un exemplu: „achitarea” lui Duiliu Zamfirescu, catalogat, până la demonstrația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
în care bucuria, promisă și obținută, devenise obsesivă. Până într-acolo încât este greu de vorbit despre Puțină febră ca despre o carte: ea este un fragment de timp regăsit. Este ceva material. Un material foarte delicat, alcătuit din spații citadine cu asfalt și iarbă, tencuieli de case sărace, interioare cu mobile modeste, trupuri de băiețandri cu hainele lor caste, ochi arzând de puritate și de o complicitate inocentă. Cât de sublim este dezinteresul complet și total arătat de Penna față de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stângaci, disperat și care pentru el este o sursă de nevroze. Sau, în fine, există un al treilea model, cel pe care eu îl numesc modelul afaziei, al pierderii capacității lingvistice. Întreaga Italie central-meridională își avea propriile tradiții regionale sau citadine ale unei limbi vii, ale unui dialect ce era regenerat prin invenții continue, iar în cadrul acestui dialect existau jargoane bogate în invenții aproape poetice la care contribuiau cu toții zi de zi; în fiecare seară se năștea o replică nouă, o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la tradición, comentează cât de uimiți erau prietenii lui când întâlneau referințe metaforice la Buenos Aires în povestiri că La muerte y la brújula. Carlos Fuentes semnalează mai târziu că orice zbor fantastic al lui Borges își are originea în solul citadin al Buenos Aires-ului, așa cum era acesta în copilăria scriitorului. Sábato amintește în 1984, când i se decernează Premiul Miguel de Cervantes 51, un sondaj pe care ziarul francez "Le Monde" îl realizează a cinci scriitori în legătură cu literatura hispano-americană și locul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pentru tango "ceea ce este Cervantes pentru literatură spaniolă". Pentru Gardel poeții scriu poezii ce vor deveni scurte melodrame cu elemente de tragic, satiric sau de reflexie despre condiția umană, dar văzută cu ochii locuitorului din Buenos Aires: dragostea problematică din labirintul citadin, destinul, prietenia, timpul inexorabil, moartea, temele liricii în general și ale metafizicii populare argentiniene în particular: "existența este un vis care are ca preț viață", spun tânguirile tangourilor. Carlos Gardel a pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la Plata
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se întâmplă în Alger, Rabat, Marrakesh, Fes, Tripoli, Tunis, Cairo, Damasc, Homs, Riyad, Mecca, Masqat ș.a. În toate aceste orașe, planul haotic este prost adaptat la condițiile traficului modern, uneori fiind chiar o piedică în calea dezvoltării armonioase a spațiului citadin. De aceea, în unele state, autoritățile au adoptat soluția “tăierii” unor noi artere moderne, mai largi, prin mijlocul țesutului urban întortocheat, procedură aplicată la Tripoli, Tunis, Bagdad, Damasc, Ryad, Dubai, Masqat. Planul rectangular, caracterizat printr-o rețea de străzi perpendiculare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mai săracă, a făcut ca acest Liban periferic și această cantonizare să se regăsească în structura cartierelor defavorizate din Beirut. Petromonarhiile din peninsula arabă au cunoscut o urbanizare accelerată în ultimele decenii în urma dezvoltării economiei petroliere. Arabia Saudită cunoaște o societate citadină de dată recentă, caracterizată printrun model spațial urban cu orașe de mari dimensiuni situate pe litoral sau ancastrate în plin deșert. În celelalte state arabe, radical transformate după șocul petrolier, situația evoluției rural/urban este similară. În Irak creșterea masivă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și sistemului de prețuri adoptate în ultimele decenii mai ales în statele bogate petro gazeifere, care au folosit importantele dividende petroliere pentru susținerea importurilor agricole și nu pentru investiții în ameliorarea sistemelor productive proprii. Practica subvenționării produselor alimentare la consumatorul citadin (prețuri subvenționate) și nu la producător, a creat o spirală a dependenței de importurile agricole. Degradarea patrimoniului funciar datorită eroziunii solurilor, despăduririlor și suprapășunatului în stepele semideșertice, constituie de asemenea amenințări la adresa unui cadru natural și așa fragil, accelerând restrângerea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
păgână și de în forma ei urbană cea mai sofisticată. După aproape trei secole și jumătate de glorie și de splendoare, când se vede lăsată în urmă, reduplicată și, în cele din urmă, deposedată de statutul ei de primă putere citadină a imperiului, Roma începe să nutrească sentimente contrare celor cu care, înainte de 357 (anul vizitei lui Constantiu II), poate chiar înainte de 330, își omagiase împăratul. El a privat capitala, totodată, și de ceea ce ea adusese la o culme a spectacolului
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o înțelegere lucidă și printr-o muncă asiduă, după cel de-al doilea război mondial, el a creat un roman de tip obiectiv modern într-un moment în care proza căuta alte teritorii de inspirații, în speță cele ale lumii citadine, precum și noi modele de expresie. Proust și Gide reprezintă doar două nume remarcabile care au revoluționat proza veacului. În 1923, autorul romanului Ion, mărturisea pasiunea sa pentru Proust și sesiza în romanul lui Gide, Falsificatorii de bani (Les faux monnayeurs
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o creație care se folosește de o povestire pentru a exprima altceva. El continuă să reprezinte totalitatea omului modern“ (R.M. Albérès, Istoria romanului modern). Pentru a surprinde această totalitate, romanul își deplasează centrul de greutate dinspre universul rustic spre mediul citadin, dinspre acțiunea exterioară spre zonele interioare, sondând psihologia omului modern. Temele sunt generate de experiențe individuale: tema condiției intelectualului, a inadaptării omului superior la o lume mediocră, de parveniți; tema cunoașterii, a iubirii, a războiului, a morții, a bolii etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
război, romanul publicat de Camil Petrescu în 1930. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare roman psihologic existente în opera literară studiată Pornind de la modelul lui Marcel Proust, primul roman camilpetrescian ilustrează estetica modernismului, fiind un roman citadin focalizat pe problematica intelectualului, un roman subiectiv („ionic“), psihologic și, în același timp, un roman al experienței. Deși dezvoltă temele majore ale modernității - inadaptarea intelectualului la o lume mediocră, pragmatică, dragostea și războiul, cunoașterea, viața și moartea -, romanul nu pune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adaptarea la existența trudnică a unui hamal. Statura impozantă a personajului, ținuta lui sugerează însă o demnitate sobră, discretă care insinuează ideea unei origini elevate. Limbajul neologic (să degajeze, sacou, eroziune, amortizare) care ia treptat locul discursului în registrul colocvial citadin (petice, bocanci, gumilastic) suge rează de asemenea proveniența aristocratică a personajului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța alegerii unui model în viață Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Având în vedere nevoia oricărui om de a se raporta la un model
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
80. Unul dintre liderii acestei generații în blugi este Mircea Cărtărescu, poet, prozator și teoretician al curentului (Postmodernismul românesc). Poeziile sale au puternice note hiperrealiste, prin banalitatea voită a „obiectelor poetice“ selectate din câmpul automa tismelor existen țiale, din viața citadină sau rustică (Garofița, Poema chiuvetei, O motocicletă parcată sub stele etc.), prin limbajul poetic, de o platitudine căutată, prozaic, ludic, parodic. Temele poetice vizează trăirea fragmentară, ternă a omului modern, rutina existențială, banalitatea și mediocritatea devenite mod de a fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dintre personajele alese din romanul călinescian studiat Cel mai modern personaj al romanului, Otilia, este o prezență complexă, enigmatică, în continuă devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini („Părinții Otiliei“), ci și prin codul ei moral și comportamental - contradictoriu, derutant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului feminin, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini (Părinții Otiliei), ci și prin codul ei moral și comportamental. Astfel, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
-se de influența acestora asupra propriilor cadre, în timp ce se avântă într-o încercare riscantă: modernizarea economiei țării fără să-i schimbe temelia politică. Temeri îndreptățite, căci anii 1980 pun în evidență puternice tensiuni, între instaurarea unei legalități și noile aspirații citadine, dar și între atotputernicia PC chinez și jafurile sale. Aceste tensiuni provoacă puternice manifestații studențești în toamna lui 1986 și duc la demisia secretarului general al PCC, Hu Yaobang, considerat prea reformist de către Deng. Dar înlocuirea sa cu Zhao Ziyang
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare. / Au sosit / strugurii timpurii din sud, / banane în piele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
în Oglinzi de vis și în Mări de fum (1938), trec de la note suprarealiste spre clasicism, având ca teme predilecte viața în uzină, acceptată cu resemnare, nostalgia vremii aurorale, desprinderea de copilărie și de locurile natale, atmosfera melancolică a peisajului citadin etc. De asemenea, în nuvele și povestiri acțiunea e plasată, cu implicații constante în psihologia eroilor, în medii muncitorești sau intelectuale. Din romanul Feroviarii, needitat în volum, au apărut fragmente în diverse publicații interbelice. SCRIERI: Oglinzi de vis, Călărași, 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
niveluri de putere supranaționale și globale. Aș dori să le examinez pe fiecare în parte și să explorez implicațiile lor pentru o teorie politică revizuită privind rolul sferelor publice în cadrul unei societăți civile și al unei republici democratice. *** Cafeneaua, adunările citadine și cercul literar, în cadrul cărora s-au dezvoltat sferele publice moderne timpurii, își găsesc astăzi echivalentul în marea varietate de spații locale în care cetățenii intră în dispute despre cine obține sau ar trebui să obțină ceva, cînd și cum
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]