11,674 matches
-
ziaristului, doritor să atragă atenția și, poate, să sugereze și puternica implantare a cuvîntului în română: ""Mîna a doua" sau "secăndul""; "ce se mai vinde prin "secănduri""; "se vînd, la second, cu o bogată căptușală" (Capitala, 25, 2000, 7). Fragmentele citate ilustrează un proces bine definit de evoluție semantică și de productivitate lexico-morfologică: se pare că în vorbire second hand a căpătat (transfer metonimic perfect normal) și sensul de "magazin unde se vînd mărfuri la mîna a doua"; cu acest sens
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
ar mai trebui scanate ilustrațiile (gravuri de Dürer, imagini ale unor nisiparnițe celebre printre care aceea a lui Erasmus, sau fotografii ale unor extrem de interesante ceasuri florare, ceasuri cu fitil, clepsidre franțuzești ș.a.m.d.). Într-un cuvînt, ar trebui citată toată cartea - și deci citită. Dacă mai este nevoie de un argument în acest sens, trebuie menționată calitatea excelentă a traducerii Vioricăi Nișcov, care ne furnizează totodată o cantitate suplimentară de informații în prefața consistentă a volumului. Ernst Jünger - Cartea
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
spre cetatea eternă: " Și atunci furtuna mîndră dezrădăcinat-a marea ea zvîrlea frunți de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au condus la prăbușirea imperiului roman de apus. În acest caz Nordul, Miazănoaptea, ar trebui localizat în Peninsula Scandinavă, de unde au
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
deșert care, de-ar stăpîni pămîntul, tot nu s-ar umple". Și, poetul își încheie aceste considerații citînd în traducere proprie versurile lui Horațius din Oda către Bulatius: "cerul de-asupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o". Oare nu este în articolul citat aceeași idee a vidului de gheață simbolizînd haosul care vrea să se extindă asupra oricărei tentative de naștere a unui cosmos, idee pe care am întîlnit-o în Memento mori? În loc de "pustiu de ghiață" întîlnim "deșert sufletesc"; în loc de "visul unei nopți
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
și la alte posturi de televiziune care s-au păgubit de serviciile lui: Antena 1 și Tele 7 abc - motivul pare a fi fost același, bardul nu aducea audiență. Dar cel puțin, atunci cînd a apărut, pe rînd la posturile de televiziune citate, Adrian Păunescu putea miza pe o audiență pe care o avea oricum fiecare dintre aceste posturi, dar pe care Păunescu n-a reușit s-o mobilizeze, necum s-o și amplifice cu emisiunile sale. Acum Păunescu se adresează unui post
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
Wagner, Céline, Ezra Pound, dar și Chopin (care se știe că acest suav, melancolic și ultra sensibil făuritor de armonii sublime a fost un ireductibil antisemit - chiar dacă de pe urma lui n-au rămas mărturiile infame, scrise sau orale, atribuite celorlalți sus citați) sînt extrem de elocvente. Una din cărțile la care mă refer aparține americanului Paul Johnson care operează pe tot parcursul volumului o feroce și nemiloasă disjuncție între aparențe și realități, între pretențiile legate de propria imagine despre sine cu care s-
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
disting imaginarul de real. Corin Braga - 10 studii de arhetipologie ; Dacia - colecția Discobolul; Cluj - Napoca; 1999; 232 p. Visul și demonul drogului Critica pare să fi căzut de acord: visul, în varianta sa modernă, începe, în literatură, odată cu Baudelaire. E citată, de obicei, afirmația acestuia din prefața la Nouvelles Histoires, traduse din Poe, unde Baudelaire definește visul drept �sclipitor, misterios, de o perfecțiune cristalină"; o definiție comentată de Hugo Friedrich care arată că nu întîmplător perfecțiunea visului e �cristalină", pentru că, în
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
perspectiva proxenetismului; conceptul de a (se) vinde rămîne însă unul strict exterior. Ironia limbajului muncii e de obicei preferată și de jurnaliștii care descriu fenomenul: "Fetele sînt pe "servici" sub privirile atente ale "peștilor"" (RL 870, 1993, 9). Principalele expresii citate nu par totuși a fi strict legate de prostituție: le întîlnim și cu referire la alte activități specifice, ca în declarațiile de mai jos (nu se poate ști în ce măsură absolut autentice ca limbaj) ale unui tînăr infractor: "ieșim la produs
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
printre care: "în nici un caz nu putem accepta ideea că oamenii sînt egali de la natură" enumerînd printre valorile supreme la care se închină deputatul PRM Vlad Hogea pe aceea de "rasă". Florin Diaconu mai semnalează că textele apărute în cartea citată au fost publicate inițial în săptămînalele ROMÂNIA MARE și POLITICA ale Partidului România Mare și în ATAC LA PERSOANĂ. În pagina a treia a ziarului în care continuă excelenta anchetă a lui Florin Diaconu, un titlu care spune totul despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
să fi fost chemat, cum era drept, să îmbrace tunica brodată cu fireturi. Aceasta pare să fie ținta principală a articolului. Mulți dintre cei care "erau acolo", scrie Nego cu referire la Academie, "vor trăi în istorie numai prin numele citat undeva de E. Lovinescu, de asemenea un dărâmător de falși idoli, un nemuritor care nu fusese poftit la prânzul de pe pământ al eternității". Viitorul, adică posteritatea i-a confirmat previziunea. Credem că aceasta este ținta principală pentru că Lovinescu e alesul
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
ar putea șifona serios imaginea prim ministrului, președinte și al partidului de guvernămînt. Adrian Năstase a acuzat recent România liberă că i-a numărat incorect proprietățile imobiliare, acuzație la care ziarul condus de Petre Mihai Băcanu a reacționat cu articolul citat anterior. Să se profileze un duel al premierului cu România liberă asupra acestei chestiuni sensibile sau Adrian Năstase va prefera soluția, clasicizată de alți demnitari, de a se adresa Justiției. * Deținătoarea portofoliului acestui minister, Rodica Stănoiu, a beneficiat conform propriei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
în transcriere. E o chestiune de sens. Și de respectul ce se cuvine arătat, și pe care elevii trebuie să-l deprindă, voinței autorului. Și acum, întrebările. între altele, s-a cerut elevilor să "prezinte semnificația simbolului apă, din fragmentul citat". Lasă că nu știu ce caută aici virgula, dar unde există în text cuvîntul apă? în poezie, un simbol e totdeauna un cuvînt. Și oare cîte puncte îi acorda examinatorul unui candidat care s-ar fi mărginit să scrie negru pe alb
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
pentru cîteva momente. Intrăm deja în teoria catharsysului. Din această cauză, astfel de analize atente ale unor texte extrem de datate, tocmai pentru că ies din sfera estetică, pot părea acte de masochism. Am rîs foarte mult citind cartea, pentru că stupiditatea textelor citate este fără margini. Observațiile celor patru sînt și ele extrem de amuzante (mai ales Ion Manolescu știe să se apropie natural-ironic de astfel de texte). Ceea ce dăunează este prea "aplicata" insistență asupra textelor respective. în fond ei se apropie tot cu
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
al cuvîntului (pentru aducere aminte e suficient să cităm titlurile a două dintre ele: O noapte cu Patria și Româna cu prostii). Dar nu în volume a germinat sămînța scandalului, pentru că ele au apărut ulterior declanșării acestora. Cele două volume citate anterior au trecut pe pagina de copyright anul 2001, dar Mihail Gălățanu e cunoscut de mult timp ca un poet aflat în contra direcției academicoase a literaturii române de azi. Mare parte din textele lui, înainte de a apărea între coperți lucioase
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
beneficii falimentarii. Dar victimele cele mai vulnerabile ale metodologiilor și raporturilor de lucru moștenite de la fostul regim sînt noile promoții de realizatori. Toți debutanții cu lungmetraje de după 1989 au fost descalificați pe această cale și scoși din circulație, cu excepția celor citați mai sus, care n-au depins pînă la urmă determinant de sistemul CNC - ONC și din nou CNC. Fiincă refuzul celor trei organisme care și-au rotat răspunderile guvernamentale în domeniu, refuzul de a proceda la reforma structurală a sistemului
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
amplele citate la care apelează, este, totuși, un scriitor romantic. Un larg capitol consacră Vianu prozatorilor Junimii, acordînd locul dintîi chiar lui Titu Maiorescu. Rețin observația că Beția de cuvinte este forma epigonică și degenerată a retoricii, utilizînd, în exemplele citate, la procedeul amplificării, punctul principal în tehnica stilistică a retoricii. Lui i se datorează umilirea totală a retorismului pașoptist. Și, evident, a relevat că în atelierul marii oratorii maioresciene se găsesc mijloacele stilistice de căpetenie. Păcat că autorul nu a
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
în 1992, oferă numeroase exemple de termeni pe care, bazându-ne pe pura intuiție și fără verificarea surselor, i-am crede mult mai noi (chiar în primele pagini apar: academic, argument, armonie, atom - atestat la 1694 - etc.). Dacă prin limitările citate conceptul de neologism se depărtează destul de mult de sensul său etimologic și de uzul internațional, nu e mai puțin adevărat că el devine o etichetă bine fixată a unei probleme românești: diferența dintre o cultură a elitei, pro-occidentală și recentă
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
el ceva mișca frunzele, ca și cum s-ar fi așezat pe un șoarece adormit." O poveste asemănătoare, dar fragmentată în mici semnale disimulate, se petrece și între Ancuța, verișoara tîmpită și sclifosită și Feri, țigănușul repetent și fumător. Protagonistul din pasajul citat se transformă aici în observator "rece" al faptelor, numai că observațiile lui au o finețe care amintește de Adela lui Ibrăileanu: "Se uitară spre Ancuța. începuse să coboare în fund, cu picioarele înainte, ținîndu-se cu mîinile de brusturi. Cordeluța îi
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
are de-a face cu cetățeni ai României, nu cu etnici de cetățenie română. În sfîrșit, vînarea de țigani amărîți la care se dedau tot soiul de neisprăviți care, chipurile, reprezintă autoritățile României mă face să-mi amintesc de spusele citate ale unui fost lider comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, " Înainte de a fi comunist, sînt român!". Dacă am înțeles bine, față de majoritatea puterilor comuniste ale vremii, Pătrășcanu a vrut să apere o minoritate reprezentînd un popor. Acum diriguitorii României ar trebui să precizeze
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
lui Cataramă. Acest titlu - spune Național - îi dă dreptul lui V. Cataramă să participe gratuit la toate manifestările economico-sociale și cultural-sportive din oraș. Pînă aici toate bune, dar ce e confidențial în această știre, cum vrea să ne convingă cotidianul citat?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
organizase o masă rotundă pe teme literare și o seară de poezie la care au mai luat parte și scriitorii (și prietenii mei) Mircea Cărtărescu și T. O. Bobe. E surprinzător cîți scriitori români trec prin Berlin la cei deja citați adăugîndu-se călătorii cu trenul Literatur express 2000 Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu și Andrei Bodiu, dar și criticul Ion Bogdan Lefter, care zboară cu avionul. La aceștia se adaugă sașii noștri iubiți, în frunte cu Herta Muller, Oskar Pastior și alți
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
și de-o agresivitate aproape inimaginabilă la o femeie. Nu cred că scapă nimănui virulența nemotivată cu care d-na ministru își pune la punct partenerii de dialog. Vorba vine de dialog: într-un interviu la BBC (care-ar trebui citat mereu, ca mostră de rea-credință și suficiență), d-na Puwak aproape l-a luat la palme pe reporterul ce îndrăznea să-i pună niște întrebări (cât se poate de inocente, de altfel). Propoziții precum: "N-ați citit programul partidului nostru
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
sângeră. (Fondul Monetar Internațional, n.n.) Alternative dramatice de care este bine să fim din ce în ce mai conștienți, acum când o parte a țării trage spre vest, iar alta, îmbătrânită în rele, strigă, deocamdată fără s-o auzim: Înapoi la Est! Însăși fraza, citată, a lui Nicolae Iorga, punând accentul pe voința de a munci, lupta și învinge, bizuindu-te pe tine și nu pe alții, este eșantionul unui mare european. Suntem, adică; putem fi, europeni, luați unul câte unul: Eminescu..., Enescu..., Brâncuși, - merge
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]