2,986 matches
-
tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu, băut1 (din pahar băut) e presupus de definiția
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu, băut1 (din pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
mirosul definitivului. Gesturi cotidiene se întrerup în carte, ca în muzeul de la Pompei. O rutină în care cei pentru care semnele acestea spuneau ceva n-o să mai intre niciodată. Muzeul învie cînd îi vin, nu demult despărțite de librărie, cărți citite o dată și revîndute, ori chiar cărți noi, nu se știe de ce abătute în acest subsol al rafturilor. Ele nu au miros. Sînt obiecte care-și așteaptă istoria, uzul, tributul de nimicuri dispensabile cu care trăiesc, ca o casă cu ciurucurile
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
granița între realitate și ficțiune? Ciudat însă cum persoanele care devin personaje își pierd ceva din concretețea lor diurnă. Ca niște fotografii retușate, ce reușesc să compromită întru câtva și originalele. Au un aer de déja vu, ca niște pagini citite a doua oară, ca păsările marcate și lăsate în libertate". Puține cărți dintre cele citite în ultima vreme mi-au plăcut precum Curcubeul dublu de Alexandru Vlad. Aflată la frontiera dintre proză, memorialistică și eseu, combinând cu naturalețe densitatea ideatică
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
subiectul lui: Goncourt-ul liceenilor (2004), Premiul cititoarelor revistei "Elle" (2005), Premiul Wizo (2005). Întoarcerea acasă a apărut în spațiul german în 2006, la peste un deceniu după micul roman Cititorul care l-a propulsat pe Bernard Schlink între cei mai citiți autori ai sfârșitului de secol, aducându-i numeroase premii. Comparația între cele două cărți a fost inevitabilă, de cele mai multe ori parcă în defavoarea cărții recente. Eu cred că Întoarcerea acasă este un roman mai elaborat și mai rafinat, extrem de sofisticat în
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
în teatru stradal și în happenings-uri, laureat, în 2005, al Premiului Pen Clubului portughez pentru roman, Rui Zink ne oferă, prin Cititorul din peșteră o mică bijuterie - adevărată pledoarie pentru lectură într-o manieră amuzant-ironică și totodată tandră - care, odată citită, nu se poate uita. Apărut în 2006, într-o ediție comemorativă a Zilei Mondiale a Lecturii, am putea socoti acest volumaș un "Bildungsroman" al unui copil al străzii care, printr-o miraculoasă aventură, ajunge să se cufunde, fără voie, în
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
s-a transformat în regizor și operator. De dragul autenticității, am preferat să păstrez în textele citate nu numai grafia veche, ci și greșelile de culegere din textele originale [...] și un avertisment pentru cititorii grăbiți: cartea demarează greu. Ea ar trebui citită, la modul ideal, dinspre capitolul sintetic de la urmă către început, apoi viceversa... E, bineînțeles, o lucrare de specialitate, stufoasă, plină de informație, dar este și una adresată celor interesați de istoria avangardei noastre." Nefiind, prin minimalismul acesta pus în ecuație
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
autenticitatea giulgiului, povestea despre Graal poate fi înțeleasă și în alt mod, ca simbol al dublării trupului lui Hristos. Așadar, ca o poveste despre celălalt trup al lui Hristos. Lucru care de altfel stă scris în Biblie. Numai că trebuie citită cu luare aminte. - Și ce-ai găsit prin arhive? - Că pe vremuri unele persoane erau preocupate dacă și noi avem două trupuri, cum avea Iisus. Cam prin anul 1770, la Veneția, a încercat și o femeie treaba asta, apoi un
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
două volume publicate de Niculae Gheran, adunând activitatea publicistică desfășurată de câțiva ani încoace: Sertar (evocări și documente), Editura Institutului Cultural Român, 2004, și Cu Liviu Rebreanu și nu numai (evocări și documente), Editura Academiei Române, 2007. Cele două cărți trebuie citite împreună, pentru că sunt mărturia aceleiași etape de transformare semnificativă a scriiturii lui Niculae Gheran. Mai întâi, e evident spiritul publicistic al tuturor evocărilor. Istoricul literar scrie alert, cu nerv, cu umor, cu simțul pitorescului social, un fel de reportaje retrospective
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
lui Foiște, contrastând cu lacrimile și cu chipul înnobilat de apropierea morții. - Mai ții tu minte când erai mic și făceai întreceri de somn? Oftă din greu, părând că șovăie între veselia prefăcută și împăcare. Hai, Repetentule, cine adoarme ultimul..." Citită ca întrebare, fraza finală contează mai puțin. La fel ca și titlul cronicii mele. Pentru o mai bună înțelegere a prozei lui Bogdan Popescu și pentru binele următoarelor sale cărți, ar fi mai indicată o interogație sceptică și în toate
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
lui Zoffi va provoca iritare, nu doar nedumerire, și printre clienții Cafenelei frecventate seară de seară: Ce viață! va exclama în final povestitorul, și el membru al grupului. "Cîți ani petrecuți în discuții! Cîte vorbe aruncate în vînt! Cîte cărți citite și uitate! Iar apoi puzderia de iubiri! Și lehamitea de iubire, asemenea celei încercate de Zoffi, îndrăgostit de verișoara lui Urania. Aș vrea să știu ce s-a întîmplat cu ei toți, dacă au existat cu adevărat, dacă asta este
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Simona Vasilache Cîndva, mai demult, știam că "ochi compus" au insectele. Dar tot așa, ochi în care se compune, aleasă pe citite, poezia, sînt antologiile. Pe teme, pe perioade, pe spații. Dintr-o vreme în care nu se vorbea, aproape deloc, nici de area studies, nici de period studies, prima jumătate a anilor '70, propun două asemenea cărți: O sută de ani
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
venerație, alte direcții de interes decât acelea structuraliste sau postmoderniste și alte modalități de raportare decât neîntârziata adeziune. În fine, din toate aceste motive, Sensuri ale perfecțiunii este - din principiu chiar - o carte binevenită. Că va fi totodată și bine citită, ne-o dovedește faptul banal că argumentele anterioare nu sunt în nici un fel disimulate de autoarea studiului. Ioana Bot își formulează cu claritate ideile și le promovează cu tot atâta claritate. Iar o asemenea revizuire sau reîmprospătare a unui concept
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
vieții nu i-au îndoit însă, și-au urmat calea cu naturalețe, firesc, fără resentimente și dorință de revanșă, iar mai devreme sau mai târziu victoria (în primul rând, morală) a fost de partea lor. Cum spuneam, toate interviurile merită citite (din fiecare, orice om cu mintea și cu sufletul deschise are ceva de învățat), dar trei dintre ele - cele cu Radu Beligan, Leon Volovici și Nicolae Manolescu - mi se par, din motive diferite, cu totul speciale. Maestrul Radu Beligan oferă
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
nu voi mai fi atunci) s-ar putea să nu se mai citească, să nu mai fie cunoscută această limbă zeiască (de fapt, singura limbă cu adevărat omenească) - asta chiar îmi dă un sentiment de zădărnicie, de descurajare. Cum trebuie citită literatura? În orice caz, altfel decât textele care oferă informații. Și anume, într-o stare de maximă libertate interioară, cu sufletul pregătit pentru un joc. Eu cred că trebuie să-i reînvățăm pe oameni acest joc care este magic și
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
Năstase. Este perioada pre-aderare la Uniunea Europeană ceea ce la o primă impresie ar putea să diminueze din cota de interes a acestui volum, astăzi, când România este membru cu acte în regulă al UE. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Citite retrospectiv, aceste analize capătă o mare relevanță. Pentru că, paradoxal, după o nesperată alternanță la putere, problemele României în raport cu instituțiile europene au rămas riguros aceleași. Ele sunt cauzate de sistemul oligarhic și de ineficiența justiției în lupta cu marele flagel al
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
că E. Lovinescu, după Gherea, Drăghicescu, Ibrăileanu, Zeletin, "continuă punctul de vedere democrat și proeuropean", "linia aceea frumoasă, europeană, din cultura română de la începutul secolului XX". Actualitatea lui E. Lovinescu, subiectul unei fructuoase dezbateri găzduite de Apostrof . O conștiință Merită citite, număr de număr, editorialele lui Augustin Buzura din revista CULTURA. În stilul său binecunoscut, de un dramatism sobru, scriitorul se pronunță asupra situației din România, care îl doare ca o rană deschisă: Avem de toate, am putea părea o țară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
în sens invers, cu accent pe valori și pe durabilitatea lor, într-o clasicitate esențială, fără constrângerile și convențiile clasicismului. Devine, astfel, explicabil de ce literatura română, cel puțin în timpul regimului comunist, s-a regăsit în modelul Doinaș. Fiindcă, lăsându-se citită și structurată într-un anumit sens de el, îl asimila de asemenea, dar fără efort, reconfirmându-și, printr-o vastă și profundă operă de autor, categoriile și structurile. În studiul lui Virgil Nemoianu, cu capitole scrise la diferite vârste, dar
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
suspicioasă cum e cea culturală, a apăra principiul obiectivității lăudând ceea ce ai vrea să "razi" și penalizând opere în legătură cu care ai vrea "s-o scalzi" e un act aproape eroic. Trebuie să uiți nu numai de omul de pe coperta cărții citite, dar și de omul din tine, cu simpatii și antipatii firești, aderențe și delimitări anterioare. Autor - text - critic - text - critic, iată rețeaua, infinit variabilă în stânga și infinit extensibilă în dreapta, din care am exclus figurile oamenilor implicați, ca și pe cele
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
incisivitatea istoricului (nu numai literar), un istoric al moravurilor intelectuale. Spiritul investigației polemice, necruțătoare, demitizatoare, se combină cu erudiția documentației și a argumentației. De aceea, acest prim volum din Istoria plagiatului la români este o carte care nu trebuie doar citită, ci mai mult decât atât: este o carte ce trebuie studiată. Preocupat de mai mulți ani de acest subiect al plagiatului, Al. Dobrescu nu este ferit de deformația profesională de a vedea peste tot plagiate, cu o suspiciune devastatoare și
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
În lumea ficțională, romancierul deblochează situația prin lărgirea sistemului de referință și printr-un surplus de informație. Până la capitolul cinci din Căderea în lume, Constantin }oiu își lasă lectorul de unul singur, surprins, la propriu și la figurat, de paginile citite. Este un frig îngrozitor, iar Bucureștiul anului 1984, din plină Epocă de Aur, e acoperit de nămeți. În acest peisaj ceaușist-boreal își face, timid, apariția personajul-narator, un bărbat în jur de patruzeci de ani, având în grijă un tată aproape
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
stejarul din Borzești." Să ne amintim, din nou, că pleiada acidă a acestor tifosi de circ nu e transcrisă de un intelectual intoxicat cu praful bibliotecilor, ci de unul care semnează alături de Radu Cosașu și Traian Ungureanu în cea mai citită revistă sportivă din România. Care - adică - știe bine ce e fotbalul. Utopia negativă cu fundal caragialesc - vă amintiți de Turturel și de impardonabila sa greșeală de tipar? - se arată deplin funcțională în Biserica catodică. Ratarea unei mese amicale e pretextul
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
Cosmin Ciotloș "Bukowski este cel mai vândut, citit și imitat poet american. Și cum poezia americană nu a avut egal în secolul XX, putem spune că Bukowski este cel mai important poet al secolului XX... E foarte greu să faci o antologie din cele peste 30 de volume
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
Mihail Sebastian: condițiile de indigență în care afirmă a trăi, în opoziție cu cercurile selecte pe care le frecventează. în repetate rînduri, autorul Stelei fără nume se plînge de lipsa banilor, în termeni fără echivoc. Aidoma lui Balzac, tot timpul citit și adnotat, a cărui biografie îi va fi făcut plăcere s-o îngîne, tremură la ideea apariției creditorilor: "Cel puțin două zile am putut să nu mă gîndesc la nimic, să uit că nu am bani, să uit de chirii
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
identice și neasemănătoare" lopătând, fragil și magnific, între abis și înalt"(Sanda Cordoș) sau "E lumea ORBITOR, din care alte civilizații recoltează substanța energetică P - poate telomeraza, enzima nemuririi, poate substanța V a lui Pynchon -, e cartea care ar trebui citită instantaneu de o cititoare hierofantică, așa cum dintr-o unică și fulgerătoare viziune pare să fi fost scrisă" (Simona Sora) sau "Când am terminat de citit al doilea volum din Orbitor aș fi putut să fac pariu că trilogia se va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]