1,017 matches
-
cohortă. Tăioși în vorbă și înverșunați în ură, nimic nu lasă rivalilor mărunți! Se luptă să le ia și pâinea de la gură, să nu le știe manevre de corupți! Când biata țărișoară înoată-n greutăți, ei fac planuri, de unde să ciupească. Demnitatea-și compromit, când calcă și pe morți! C-ar face orice, să se pricopsească! De-ai mei compatrioți îmi pasă și mă doare, când reprezentanții cu demnitate, patrioți se-arată în zi de sărbătoare, să ne vorbească despre moralitate
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
când i se făcea poftă să distreze consumatorii, cânta melodii de petrecere... sporindu-și câștigul prin bacșiurile pe care le primea. Crâșmarul Gheorghe Dinescu l-a provocat pe scripcarul Prichindel (soțul Matildei) la o partidă de zaruri. Muzicantul, care era ciupit bine de aburii băuturii... a pierdut-o pe Matilda la „un pariu nenorocit”, dar focoasa țigăncușă, mult mai tânără decât scripcarul ei, l-a rugat pe conu' Gogu (Gicu-Gagicu, îi spunea ea când îl giugiulea) să-l lase pe amărâtul
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
go-lă-ne-li-le” Mai zilele trecute, un prieten care cândva îmi fusese tovarăș mi-a spus: “Ce frumoasă erai în haina aceia roșie!” Uitasem de ea. Am scos-o din valiza de carton, în care iși ține mama hainele de înmormântare. E ciupită pe ici colo de molii. Periată și scuturată arată încă foarte bine. Am așezat-o pe cuier în fața oglinzii. Între ea și oglindă eu! Fredonez fals „trei culori cunosc pe lume...”ce mi-o fi venit! Ne privim reciproc, ce
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
te plictisești, știu că ești un băiat isteț și o să-i dai de capăt. - Nenea Gabi, mulțumesc! Știi că te iubesc mult mult, de tot! Vezi, nu mai sunt bolnăvior, nu mă mai doare gâtulețul, înseamnă că nu mă mai ciupești, nu! - Îmi pare rău, dar trebuie! Lasă, tu ești un curajos, o să mai rabzi puțin, doar așa o să fim siguri că te faci bine. Ia, să văd eu, gâtul tău! Mda, arată bine, dar mai dăm puțin cu albastru, apoi
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
SIE unde mediocritatea, lipsa talentului și a valorilor, să reprezinte rușinos și suburban cultura română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
în acest an datorită rotundei cifre a anilor pe care urma să-i împlinesc peste două săptămâni. Acesta este cadoul pe care îl vei primi de ziua ta”, era continuarea mesajului în fața căruia mută de uimire îmi frecam ochii, mă ciupeam de obraji să-mi dau seama dacă nu cumva visez. De teamă că e un vis, din care mă voi trezi curând nu îndrăzneam să dau frâu liber bucuriei. În ziua următoare am primit alt mesaj în care mi se
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]
-
lui de elev o bucată de turtă de mălai, făcută de mama în cuptor și pusă cu grijă printre cărți. Și, cum ora lui Andrici parcă nu se termina, copilului i se făcuse foame. Tot ducea mâna pe sub bancă, tot ciupea din turta de mălai, o ducea la gură. Asta a mers bine până l-a dibuit Andrici. A venit pe furiș spre copil, l-a prins asupra faptului, a luat mălaiul și l-a aruncat în sobă. Jale mare l-
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
O să te bucuri! CAPITOLUL II În grădina din fața casei era stratul cu flori al Dadei Maranda ,supranumit si “ pământul sfănt”. Dada il lucra și il îngrijea mai cu drag decât orice loc din curtea sa! Și, încet, încet, a mai “ ciupit” câte o palmă, două de la stratul de ceapă din dreapta și de la cel cu roșii, din stânga, pănă a “dublat prada de ...război, “ cum îi plăcea să spună. Căci în casa lui Pavel Cuci s-a dus un veritabil război ...verbal și
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
imaginații debordante, cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea lor tîrzie, întoarcerea filosofului la spectacolul fără pereche al "deranjaților" e mai mult decît o simplă aducere-aminte. E meditația, chiar dacă amar-cinică, a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adaptării, atunci va pîndi momentul cînd ai lui au nevoie de tovarăși de drum dintre... făuritorii de frumos și își va pune harurile, gospodărește, în serviciul cerut. Va deveni, pur și simplu, tipicul artist-activist de partid, înregimentat pînă-n măduva oaselor, ciupind gras din surse care mai de care mai dubioase, mereu pe fază în a-i strecura sub braț idolului aflat în vizite de lucru portretul cu zîmbet Divertis sau peisajul cu pășuni voievodale. Ce deprimantă ar arăta o definitivă istorie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zânelor, înconjurată de tinere fete din vecinătate, purtând costume asemănătoare. Ele cântă o melodie feerica. Celelalte personaje sosesc la rândul lor în costume de carnaval. Bardolfo se aruncă asupra lui Falstaff întins la pământ și toți ceilalați încep să-l ciupească, să-l lovească și să-l insulte. În fața acestui asalt Falstaff se căiește. El nu întârzie să descopere că cei care îl chinuiau nu sunt ființe supranaturale ci oameni; în final el accepta cu grație pedeapsă primită iar Ford anunță
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mai întîi, ar fi semănat cu un aranjament de regie..., și, în al doilea rînd, pentru că eu m-am ridicat în picioare cînd am scris piesa... Gh. P. doi: Fiindcă veni vorba, chiar așa, de ce ai scris piesa asta? Ca să ciupești un ban? Gh. P. unu: ...Un pic de glorie, da? Gh. P. doi: Ca s-o faci pe moralistul..., pe justițiarul, da? Autorul: Am scris-o pentru că am crezut că-i bine... Gh. P. unu: Bine pentru cine? Autorul: Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav: ...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei: ...În occident se dau concerte în biserici... Urlă și se zbănțuie ăia... și dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lui Iuda să roadă În Întregime stâlpul care susține Pământul și acesta se va scufunda În apă. Sau: zmeii Închiși de Sfântul Gheorghe vor fi eliberați și vor bea toate apele. Păsări cu ciocurile de fier sau de foc vor ciupi corpurile oamenilor. După ce Pământul va fi ars, planeta noastră va fi la fel de curată ca la Începutul lumii. Ea va avea o nouă vegetație și va fi populată din nou. Însă oamenii vor fi mici cât insectele, iar puterea lor va
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atacurile [sale], de aceea rațiunea, al cărei avânt propriu nu se simte perturbat defel, ci numai împiedicat, nu-și simte închis spațiul pentru o mai departe lățire și nici poate fi readusă cu totul de la încercările ei, deși a fost ciupită ici și colo. Căci contra atacurilor cineva se-narmează spre apărare și-și pune și mai mult capul de-a reuși cu pretențiile sale. Un compt general însă a averei sale întregi și convingerea rezultată din el a siguranței unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vie din capitală un anume comisar regal pentru a insufla plan și energie în măsurile luate spre năbușirea turburărilor. Pe afiliații secreți ai ligei antisemitice [î]i caracterizează vorba următoare ce s-aude rostindu-se des: Nu strică să-i ciupe nițel pe ovrei". Așadar foarte mulți sunt de părere ca evreii, ce nu le sunt simpatici, să fie ciupiți nițel, ca să-și mai domolească aspirațiunile, să fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Pe afiliații secreți ai ligei antisemitice [î]i caracterizează vorba următoare ce s-aude rostindu-se des: Nu strică să-i ciupe nițel pe ovrei". Așadar foarte mulți sunt de părere ca evreii, ce nu le sunt simpatici, să fie ciupiți nițel, ca să-și mai domolească aspirațiunile, să fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani, să nu mai esploateze și mai mult populația prin apucături negustorești, prin manopere rafinate, prin specule asupra prostiei și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să admire trupul gol al fetei. Sentimentul că unirea lor avea să rămână pe veci stearpă îl chinuia fiindcă, deși nu o spusese nimănui, crezuse mereu că Xentya ar putea fi mama unui înger. Mâinile fetei se mișcau din ce în ce mai îndrăzneț: ciupeau, mângâiau, zgâriau, explorau. Unghia degetului mic al Xentyei tocmai cobora apăsat pe șira spinării când Stin auzi zgomotul sirenei și sufletul său se închirci, chinuit de o presimțire grea. ― Jeremiah, șopti Stin și, strîngîndu-și în fugă puținele veșminte, se năpusti
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de Brach i-a trimis-o lui Juste Lipse, Montaigne a regretat în aceste șaptezeci și două de ceasuri că n-a avut pe nimeni în apropiere pentru a-i dicta care anume era starea lui de spirit... 12. A „ciupi” din cei Vechi... Montaigne utilizează o metaforă simpatică atunci când spune că, „ciupește” câte ceva, ca albinele care zboară din floare în floare pentru a strânge miere... Pentru că, efectiv, el efectuează un necontenit du-te-vino, trece de la un autor la altul, dar frecventează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în aceste șaptezeci și două de ceasuri că n-a avut pe nimeni în apropiere pentru a-i dicta care anume era starea lui de spirit... 12. A „ciupi” din cei Vechi... Montaigne utilizează o metaforă simpatică atunci când spune că, „ciupește” câte ceva, ca albinele care zboară din floare în floare pentru a strânge miere... Pentru că, efectiv, el efectuează un necontenit du-te-vino, trece de la un autor la altul, dar frecventează întotdeauna aceleași pajiști. Florilor moderne sau contemporane, el le preferă cele vechi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
născute pentru a avea un rol pasiv” - o altă dată de-a dreptul feminist - „bărbații și femeile sunt croiți după același tipar: dacă n-ar fi instituțiile și uzajul curent, ai vedea că diferența nu e mare” îIII. V) Etc. Ciupind astfel, un creștin găsește tot ce-i trebuie, dar un epicurian tot așa: normal, el este și una și alta... Un ascet, de asemenea, dar și un hedonist - pentru că ține și de primul și de al doilea. Un sceptic sau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca - Teste pentru măsurarea funcțiilor mintale (1935), Al. Roșca și F. Ștefănescu-Goangă - Fișă personală pentru observații psihologice (1936), N. Mărgineanu - Psihotehnica (1943). În 1945 se publică Tabele cu cerințele psihologice ale profesiunilor, elaborate de G. Cotul, S. Ciupea, M. Peteanu și Al. Roșca. La București se înființează în 1930 secția de psihotehnică a Laboratorului de Psihologie de la Universitate și se constituie, tot atunci, Societatea Psihotehnică Universitară ce editează Revista de Psihologie Experimentală și Practică, sub direcția lui C.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
își exercită apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
lui George Magheru, ca în Și-apoi, uite-așa, din volumul Soarele meu, inima mea (1986): „Mai prin nori de mai curând / mai încet de mai aproape, / cum arena nu-l încape / trece timpul șuierând. // Jos în magazinul cu /armăsari ciupind nevroze, / ies copilele din poze / și argintul se făcu // cel puțin cât steaua, lin / deznodându-se din cercuri / și-acea vineri era miercuri, / iarba aceea caolin, // Te opui și dă din bot / din femeie malul, briza / mă uitam cum trece
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]