579 matches
-
de ore după fierbere și curățare. Tariful de mai sus reprezintă contravaloarea vânarii, iar vânătorului i se cuvine trofeul preparat și ambalat. Pentru o piesă rănită și nerecuperată vânătorul plătește... 800 euro Tariful pentru foc greșit ................................. 150 euro b) Femelă (ciuta) și vițel, la acțiuni de selecție: ... Perioadă de vânare: 1 septembrie - 15 februarie Tariful pentru o piesă împușcată sau rănită și nerecuperată ... 150 euro Tariful pentru foc greșit ...................................... 30 euro c) Tariful de organizare pentru o zi de vânătoare/vânător
ORDIN nr. 371 din 24 martie 2000 privind stabilirea nivelului tarifelor şi preţurilor minime care se percep vânătorilor, cetăţeni străini, pentru acţiuni de vânătoare în România, în sezonul de vânătoare 2000-2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128701_a_130030]
-
de ore după fierbere și curățare. Tariful de mai sus reprezintă contravaloarea vânarii, iar vânătorului i se cuvine trofeul preparat și ambalat. Pentru o piesă rănită și nerecuperată vânătorul plătește ...... 200 euro Tariful pentru foc greșit ...................................... 25 euro b) Femelă (ciuta) și vițel (în vârstă de până la un an), la acțiuni de selecție: ... Perioadă de vânare: 1 septembrie - 15 februarie Tariful pentru o piesă împușcată sau rănită și nerecuperată .... 25 euro Tariful pentru foc greșit ....................................... 5 euro c) Tariful de organizare
ORDIN nr. 371 din 24 martie 2000 privind stabilirea nivelului tarifelor şi preţurilor minime care se percep vânătorilor, cetăţeni străini, pentru acţiuni de vânătoare în România, în sezonul de vânătoare 2000-2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128701_a_130030]
-
Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, România, fiica lui Telcian Ilie și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 28219 Bremen, Schlewigerstr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Râmnicu Vâlcea, aleea Olanesti bl. 12, sc. F, ap. 18, județul Vâlcea. 176. Ciuta Adriana-Alexandra, născută la 19 decembrie 1949 în București, România, fiica lui Epurescu Alexandru și Aurora, cu domiciliul actual în Germania, 60596 Frankfurt am Main, Unter den Platanen 5, cu ultimul domiciliu din România în București, aleea Trestiana nr. 3, bl.
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
la 22 august 1965 în București, România, fiica lui Stan Ion și Maria, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espoo, Kivenlahdenkatu 12C39, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Uverturii nr. 75, bl. M8, ap. 10, sectorul 6. 308. Ciuta Ioan, născut la 19 iulie 1967 în localitatea Gherta Mică, județul Satu Mare, România, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Keingasse 20/2/66, cu ultimul domiciliu din România în comuna Gherta Mică nr. 75
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
lui Ștefan și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 6921 Kennelbach, St. Antoniusweg 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, Str. Tarnavei bl. 5, ap. 8, județul Satu Mare. 122. Muntean Lidia-Trandafira, născută la 22 martie 1958 în localitatea Ciuta, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Neiconi Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8224 Kaindorf 144, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Ardealului nr. 164, bl. 1, sc. D, ap. 14, județul Caraș-Severin. 123. Muntean Marinela-Alina
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
august 1967 în București, România, fiica lui Petrov Dumitru și Monica-Elena, cu domiciliul actual în Danemarca, 4000 Roskilde, Stendyssevej 9, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Știrbei Vodă nr. 97, bl. 25 C, ap. 8, sectorul 1. 78. Ciuta Viorel, născut la 3 iunie 1972 în localitatea Gherta Mică, județul Satu Mare, România, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Nordwestbahnstr. 3/6 A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Gherta Mică, județul Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
domiciliul actual în Germania, 50354 Hurth, Raiffeisenstr. 50, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Moților nr. 45, ap. 14, județul Cluj. 188. Ruffel Paula-Valentina, născută la 8 iulie 1974 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ciuta Iosif și Vasilica, cu domiciliul actual în Germania, 67227 Frankenthal, Hammstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Tibiscum nr. 7, ap. 15, județul Timiș. 189. Schumacher Mihaela, născută la 25 martie 1971 în localitatea Arad, județul
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
actual în Germania, 71065 Sindelfingen, Arthur Gruberstr. 38, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Teremia Mare nr. 83, județul Timiș. 324. Luca-Furisch Constantin, născut la 30 iulie 1966 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiul lui Luca Constantin și Ciuta Zorita, cu domiciliul actual în Germania, 72074 Tubingen, Dorfackerstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, Str. Fabricii nr. 17, județul Cluj. 325. Lutsch Mihaela, născută la 11 iunie 1968 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Dobre Vasile 7. Lesu Elenă 8. Mocanu Lenuța 9. Naniu Valeriu 10. Perianu Relu 11. Secareanu Radu 12. Vasiliu Maria Lucia 13. Vlad Elenă 14. Voicilă Valerica. Tribunalul Vrancea 1. Celmare Liviu Ioan 2. Chitroceanu Gheorghiță 3. Ciurea Iosefina 4. Ciuta Stelian 5. Felea Anton 6. Jelea Doina 7. Onose Maria 8. Roșu Adriana Sonia 9. Savin Rodica 10. Sarbu Maria 11. Teodorescu Vasile. XII. Curtea de Apel Iași Tribunalul Iași 1. Angelescu Cristiana 2. Dublea Aurel 3. Gheorghe Aurelia 4
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
detalii semnificative ("El avea umerii puternici și vechi,/ inima grea ca o iarnă/ și niște ochi fantastici, niște priviri/ încărcate de miragii (...)// omul profilat pe cer/ cât așteptările lumii crescuse/ cât noaptea, cât iarna de mare/ și tânăr ca gleznele ciutei."), însă și acesta pare a fi nimicit. Astfel revine laitmotivul toamnei care anunță sfârșitul ("pământul semăna cu toamna"), seara zbuciumată este urmată nu de liniștea dimineții, ci de zori ai suferinței (" - Dimineața ca o sârmă ghimpată/ s-a oprit în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion, ungurean 191. Sofronie Sandipa, slab 192. Ilie Foamiti 193. Lupu, fiu de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din respectarea unor artificii și constrângeri ce depășesc cu mult plăcerea ludică, așa cum afirmă, într-o frază celebră, John Ruskin, critic de artă și sociolog englez: „Copilul care se joacă pentru propria lui plăcere, mielul care zburdă sau puiul de ciută care se joacă sunt făpturi fericite și binecuvântate, dar nu sunt artiști. Artist e acela care se supune unei reguli penibile, numai ca să ne ofere o nouă bucurie plină de delicii”. în această nouă concepție se recunoaște ca funcție esențială
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de tufișuri, rariști și pajiști subalpine, care ocupă suprafețe mai mari în Giumalău față de Rarău. Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în toți Carpații românești: urs brun (Ursus arctos), cerbi și ciute (Cervus elaphus), căpriori și căprioare (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râși (Lynx lynx) - ocrotiți prin lege; la poalele munților apar vulpile (Canis vulpes), jderii (Martes martes), veverițe (Sciurus vulgaris), mai rar lupii (Canis lupus) și i iepurii (Lepus europeus). Dintre
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dar o fac doar când eroul renunță la tentativa de a-și boicota destinul. Intervențiile divine ex machina nu mai rezolvă în chip artificial conflictele. La Mircea Eliade, Artemis nu o salvează pe Ifigenia substituind-o pe altar cu o ciută. La Dan Botta, Hercule nu o readuce pe pământ pe Alcesta, fiind capabil să-i dăruiască gloria eternă, dar nu și viața. La Paul Everac, Atena nu facilitează fuga pe mare din Taurida a Ifigeniei și a lui Oreste și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-An nou, Em. Kososki scrie „Antiteza” - Gânduri prilejuite de Anul Nou, cărora li se adaugă: „La un sfânt Vasile” de Ion Creangă, vești artistice, Premieră la Național, rubrica Gânduri, dar și un elogiu adus „talentului de dramaturg” și regizor la Ciuta - jucată de aproape toate teatrele naționale din țară., demonstrând unise că Victor Ion Popa e și un gingaș poet, cu versuri vioaie, de o plasticitate rară, cu ritm și rimă bogată și cu o fină nuanță de ironie”, publicând două
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
secol de la Adunarea de la Blaj de pe Câmpul Libertății ziarul să publice Apelul către Români pentru serbarea din luna Mai -semnat de dr. Ioan Rațiu, George Pop de Băsești, Iuliu Coroian, Dionisiu Vaida, dr. Teodor Mihali, Rubin Petița și dr. D. Ciuta - iar apoi la împlinirea a 125 de ani „de când românii bucovineni aparțin glorioasei monarhii austro ungare”, la 13 ianuarie 1900, Patria vede și spune deschis în paginile ei că limba română este persecutată: „copiii noștri care îndrăznesc a vorbi în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au rătăcit vânătorii. 10. Pânda de urs când s-au propus unii pe alții paznicii. 11. Când a murit nevasta lui Rudi în sanie după naștere coborând la Sebeș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
creațiilor fiind un atribut al evoluției artistice extreme. Moartea omului istoric este momentul culminant al inițierii, după Mircea Eliade, și adeseori avem sugestia ei la nivelul mutilării rituale (ca „procedeu de diferențiere colectivă” cum este și tăierea cosiței în colinda Ciutei fără splină), orbirii ori amputării membrelor în basme. Acestea sunt tot atâtea semnale că novicele se află în punctul extrem al trecerii sale și că „este mort” din punct de vedere fiziologic. Depășirea încercărilor succesive „produce triumful inițiatului grație transmiterii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai mic (deci un mezin!) al mârțoagei luate de fecioara-războinic de la tatăl său și nu are splină. Amănuntul anatomic se regăsește și în colinda Ciutalinei, ciuta fără splină, tip III , asocierea cu capacitatea de a se deplasa rapid pe suprafețe întinse părând, în acest context, posibilă. În plus, splina „este socotită a fi un antrepozit de energie, yin, pământesc”, ceea ce eliberează bidiviul de contactul cu contingentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai fost” va arunca sulița într-un spațiu solar și de acolo își va aduce acasă mireasa, chiar dacă aceasta are o formă neașteptată: „În coadili mărilor,/ În răsăritu soarilui” (Alexandrovăț - Serbia). O transfigurare totemică apare și în colinda tip III, Ciuta proroacă. La fel ca în orațiile de nuntă, fecioara de măritat ia forma unei fiare candide urmă¬rite de feciorul în ipostaza de vânător arhetipal. Atributele solare se păstrează și acum: „Vețuia o Ciută/ Cu blana bătută/ Tot cu pietre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apare și în colinda tip III, Ciuta proroacă. La fel ca în orațiile de nuntă, fecioara de măritat ia forma unei fiare candide urmă¬rite de feciorul în ipostaza de vânător arhetipal. Atributele solare se păstrează și acum: „Vețuia o Ciută/ Cu blana bătută/ Tot cu pietre rare/ Și mărgăritare./ Și în frunte-avea/ Răsărit-o stea,/ Stea ce lumina/ Noaptea ca ziua”. Funcția declanșatoare a inițierii, clasificată de etnologul rus V. I. Propp la numărul IX, este trimiterea eroului pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarelui: „Cobora la vale,/ Spre soare răsare” (Dolinscoe - Odesa), vine dinspre vest ca o întoarcere triumfală a astrului însuși, similară cu repunerea lui pe boltă, în basme, de către eroii tip Greuceanu sau de către boii solari. Găsirea urmei lăsată de mireasa - ciută la asfințit, în punctul central al universului ordonat („drumul mare”), reface tiparul eroic și evidențiază finalitatea maritală a inițierii. După ce a înfrânt fiara arhetipală, eroul trece cu alaiul său prin numenal pentru a-l infuza cu energia numinoasă eliberată prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inversă (prin coerciție) pentru a pleca în expediția mitică. Refuzul de a mânca apare drept semn al unei mutații existențiale, ce anulează nevoile cotidiene, și caracterizează personajele sensibile la desfășurările viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda III (65) Ciuta proroacă. Colindele de fecior transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pleca în expediția mitică. Refuzul de a mânca apare drept semn al unei mutații existențiale, ce anulează nevoile cotidiene, și caracterizează personajele sensibile la desfășurările viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda III (65) Ciuta proroacă. Colindele de fecior transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]