580 matches
-
boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și apoi în armată. De asemenea, notarul întocmea bugetul comunei, împreună cu primarul și consiliul, ținând seama de venituri, întreținea corespondența cu prefectura. în actele de stare civilă pe anul 1868 găsim ca primar și ofițer al stării civile pe Vasile Ciută din Fruntești, iar notar semnează Cornescu. În același an, pe 13 iulie, 1868, registrul de stare civilă este semnat de Ion Perju, locotenent (locțiitor) de primar al comunei Filipeni și în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
notar semnează Cornescu. În același an, pe 13 iulie, 1868, registrul de stare civilă este semnat de Ion Perju, locotenent (locțiitor) de primar al comunei Filipeni și în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar, fie că Vasile Ciută, primarul, fusese eliberat din funcție. Ambii nu știau carte, spre deosebire de cel care urmează din 22 martie 1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
municipale și de sector (București) componența Consiliului Local al comunei Filipeni se prezintă astfel 6: 1. Zara Edward - PNL; 2. Trandafir Andrei - PNL; 3. Zaharia Ioan - PNL; 4. Berza Mircea - PSD; 5. Năstasă Neculai - PSD; 6. Solomon Anamaria - PSD; 7. Ciută Gheorghiță - PD-L; 8. Trandafir Marian - PD-L; 9. Bârgăoanu Gheorghe - PC; 10. Buganu Gheorghiță - PER. Cei care sunt zilnică la Primărie, în afară de primar și viceprimar, executanții, cei care facă munca fără să fie scoși în față sunt: 1. Bârgăoanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa fel încât totul pare bulversat în natura întreagă; animalele au presimțiri apocaliptice: Din codri singurateci un corn părea că sună./ Sălbatecele turme la țărmuri se adună./ Din stuful de pe mlaștini, din valurile ierbii/ Și din poteci de codru vin ciutele și cerbii,/ Iar caii albi ai mării și zimbrii zânei Dochii/ Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii 189. Buciumul, în polifonismul său, deține și el o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii..., un poem atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Rădăcină și cer, în care subiectele conjunctural-agitatorice sunt abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei, foșnetul frunzișului, pasul ciutei, somnul iezilor și, mai ales, viziunea, cu tentă cvasifabuloasă, a peștilor sclipind în undă configurează un peisaj liric distinct, schițat în tonuri blânde și luminoase. Poemul Zlatna oder von Ruhe des Gemüthes de Martin Opitz, autor important în literatura Renașterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
Dar mult n-a ținut somnul lui. El s-a sculat foarte ușor și atât de sănătos din patul lui precum nu se simțise nicicând; inima lui îi bătea cu vioiciune și căldură, pasul era ușor ca acela a unei ciute. Erau 10 ceasuri înaintea miezului nopții. El se-mbrăcă repede și plecă în oraș, intră în cafeneaua sa obicinuită și-ncepu să răsfoiască jurnalele. Ceea ce i se părea ciudat din cale-afară e că stâlpii de cafenele îi luau jurnalele din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a frumosului, Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de cercetare a folclorului, Iordan Datcu, Reviste de folclor și etnografie, Ghizela Sulițeanu, O mărturie antică în folclorul săsesc. Bocetul în sistemul de proză melopeică, Nicolae Constantinescu, „Droaia de ciute” (Comentarii etnologice la un colind românesc), Al. Dobre, Folclorul taberei militare. Motivul lirico-epic „părul meu nu trebe tuns”, Vasile Adăscăliței, Jocul și cântecul de priveghi în județul Vaslui, Maria Bocșe, Vatra de foc în practicile rituale ale vieții în satul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
a PCR, a mișcării muncitorești și democratice din România și a mișcării comuniste și muncitorești internaționale (șef: Karețki Aurel; adj.: Popovici Vasile, Cristian Vasile) cuprindea 11 membri, din care 9 unversitari 20, adică 81,8%, și doi profesori de liceu: Ciută Dumitru și Eminescu Dumitru. 3. Colectivul pentru problemele învățământului politico-ideologic al UTC (șef: Iosub Alexandru) cuprindea 14 membri, din care nouă universitari 21, adică 64,2%. 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale (șef: Constantinescu Constantin) cuprindea 33 de membri
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vasile, 160 Cioran, Emil 34 Cioranu, Aurel, 425 Ciornea, Teodor, 130 Cișmaș, Valeria, 222 Ciubotaru, Iuliu, 229 Ciubotaru, Petru, 78, 249, 410 Ciulei, Libiu 427 Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187 Ciurileanu, Radu, 223 Ciută, Dumitru, 64, 222 Cizmaș, Ion, 122 Cîntic, Florin, 145 Cîrțină, Maria,153 Clima,Victor, 50 Climencu, Felicia, 160 Clipa, Nicolae, 229 Clocotici, Valenrin, 401 Cloșcă, Constantin, 113, 290 Coandă, Henri, 238 Cobzaru, Ionel, 222, 229 Cocieru, Ion, 425, 426 Cocriș
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sanitară), Grigoraș Vasile (director, Liceul ind. Construcții), Mârza Vasile (academician), Sava Petru (muncitor, Insitutul de Cercetări Tehnice), Luca Nicolae (maistru IPMP), Pristavu Constantin (președinte CAP Drăgușeni). Alte cadre: Balan Mircea (medic, dir., policlinica municipală), Burcoveanu Edmond (secretar Comit. partid IMF), Ciută Dumitru (director, Liceul nr. 1), Dolinescu Constantin (director, spitalul cl. 1), Dumitrescu Petre (resp. propaganda, comit. partid pe centrul universitar), Gribincea Leonid (instructor, Comit. jud. PCR)/Grigoraș Ioan (șef catedră, Universitate), Huiu Constantin (secretar comit. partid Institut. Politehnic), Larger Ermil
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
New York, 2003; Walter Carlsnaes, Thomas Risse, Beth Simmons (eds.), Handbook of International Relations, Sage Publications, Londra, 2002; Joshua S. Goldstein, International Relations, ed. a III-a, Longman, New York, 1999 (edițiile folosite variază). Coordonatorii acestui volum adresează mulțumiri speciale lui Felix Ciută, de la University College London, School of Slavonic and East European Studies, pentru ajutorul oferit în structurarea manualului. Mulțumesc Editurii Polirom, și în special directorului, Silviu Lupescu, pentru încrederea acordată în derularea acestui proiect. Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu Iulie 2006 Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
6 (3), 2000; Christian Reus-Smit, „Imagining Society: Constructivism and the English School”, British Journal of Politics and International Relations, 4 (3), octombrie 2002. ∗ În redactarea acestui capitol și a celor dedicate securității, am beneficiat de ajutorul și comentariile lui Felix Ciută, căruia doresc să-i mulțumesc și pe această cale. Este de la sine înțeles că responsabilitatea pentru orice eroare îmi revine în totalitate. Pentru o explicare succintă a concepției marxiste asupra bazei și suprastructurii, vezi, de exemplu, Țăranu (2005, pp. 65-67
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Mc. Gheorghe (23 aprilie) au loc hramuri ale bisericilor ortodoxe române din Butin, Voiteg, Babșa, Bara, Coștei, Hitiaș, Ictar-Budinț, Lăpușnic, Topolovățu Mare, Bazoșu Vechi, Beregsău Mare, Bucovăț, Călacea, Cărpiniș, Fibiș, Ghiroda, Ianova, Murani, Sânmihaiu Român, Sânpetru Mare, Vucova (jduețul Timiș), Ciuta, Ohabița, Valea Bolvașnița, Zăgujeni, Grădinari, Moceriș, Dognecea, Goruia, Caransebeș. ( L. S.) Sesiune de comunicări În 16 aprilie, domnul viceprimar Adrian Orza a participat la Veneția, la cea de a treia sesiune de comunicări din cadrul Proiectului MIGREST (Inițiative Transfrontaliere între Autorități
Agenda2004-16-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282325_a_283654]
-
municipiului Reșița și în zona orașului Bocșa, fiind înaintată Nota de fundamentare pentru continuarea lucrărilor de amenajare/consolidare - maluri de la Bocșa până la frontieră. Se află în diferite stadii lucrările de refacere/înlocuire/consolidare a unor poduri pe Bistra în zonele: Ciuta, Bucova, Lungu, Zepa, Ghiorghioni, Nermeș, Marga. O. NICA Rețeaua „PECO“ se extinde l Se așteaptă aprobarea „centrului“ Planul de investiții al Sucursalei PECO Timiș include unele obiective a căror concretizare înseamnă, pe de o parte, modernizarea stațiilor existente, iar pe
Agenda2003-26-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281166_a_282495]
-
lei. ( N. I.) l Marți, 13 ianuarie a.c., în sala 7 a Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, începând cu ora 18,30, Cenaclul literar „Pavel Dan“ a programat o seară de poezie recitată de Ramona Hudac și Liana Maria Ciută. ( L. R.) l În luna decembrie 2003, la Oficiul Registrului Comerțului Timișoara s-au efectuat 11 radieri, 56 de preschimbări de certificate și 623 de mențiuni. ( D. B.) l Joi, 15 ianuarie, la ora 17, la Casa Oamenilor de Știință din
Agenda2004-2-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281938_a_283267]
-
Trecând de Beinn Dorain și Rannoch Moor și Altnafeadh, în jos spre Glencoe, abia puteam zări legendele gravate - Finn și bardul clanului, Ossian, al muntelui de veacuri, în nișa lui rotundă de pe Stob Dearg sau Buachaill Etive Mor, ghiceai și ciute ori potârnichi scoțiene, ori cairns, mormanele de pietre, clădite ca însemn, de pildă-al locului unde-l lăsară de izbeliște ostașii briți pe iacobitul cel din urmă, atârnat în ștreang, câte-un scoruș stingher, crescând în chinuri dintr-o fisură
RODY GORMAN by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7441_a_8766]
-
demonstrează în continuare traducătoarea, în loc de varianta corectă: „Orașul va cunoaște o sută de sfinți,/ În fața cărora ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult, nici mai puțin, sau oltenescul: „O făcuși, muică, și pe asta!”, chiar dacă traducătoarea e din Iași. L.C. modifică după bunul plac numele peștilor, păsărilor. Spre exemplu, morun, devine... nisetru, în timp ce DEX-ul stipulează că morunul e „Un
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
o abstracțiune și ca o speranță Metafizica numelui e pură negație pentru ce a fost și ce va fi Trageți cortina de timp între civilizație și evoluție. Între istorie și preistorie. La Altamira în grotă se-amestecă umbre vopsite și ciute lumea cea mută plus-minus caria cu semnele ei revolute... Mă zidesc încontinuu și travestit mă vor recunoaște doar îngerii Zeii stăpâni din izvoare. Veneticii parșivi suind și coborând lespedea dintre noi Trageți cortina mai repede și priviți cu nesaț în
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
mai este! Noaptea-așterne text de stele Cu majuscule-ntre ele Si pe-o margine de zare Stă pecete luna mare. Cadru-și scrie textul verde, Ci-nțelesul i se pierde Ca o fugă, e și nu e, Prin hugeac, de ciută șue Si tot litere-nflorate, Ca-n bucoavne ferecate, Valurile universe, Iute scrise, iute șterse. Autorul cărții Lume? Nu-i știu față, nu-i știu nume. Semnătura-i e probabil Fulgerul indescifrabil. (Semnătura-i neciteață Fulgeră-n zadar din ceață
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
ne tulbura și spune Vestea lui grea că va fi iarăși ziua lungă, Vom clipoci-n primejdii neștiute, Rugîndu-ne de dînsul să ne scape, Cu razele-i subțiri să ne împingă Pe unde doar izvoarele-s aproape... Cele-ncălzite-n nara unei ciute...
Nu-i nimeni treaz? Ce somn umblă prin lume... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8465_a_9790]
-
La alt pahod spre kalokagathie, Dar în osânda somnului dispari. Apatie Nu i-am mai scris lui Yeti, de un veac, Năvalnice omături să cuprindă Și să le dea apoi de-a berbeleac, Din Himanceal până la mine-n tindă. Spre ciuta Em, jalobe n-am trimis Cam tot de-atunci - de-un secol, vra să zică -, Să-i mai repet că-mi zumzăie în vis Autocrată, rea și mărunțică. Prea de-demult la poștă n-am depus Vreo reverență hăt spre
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
parcă se lasă o lespede, vîrste închise peste vîrste voci îndrăgite multe dincolo puține aici suras decantat în neîmpotrivire, soare inima mea ostenit închipui pădurea acum în iarnă zi-noapte, departe aud zăpada sub ramuri și-i doar o răsuflare de ciută în vale instituind frigul întinderii în prelungire de inimă, ochii ei zvîcnind egal în alerta învinsă distanțe sorbite în clipa pleoapelor lăsate, ascult pulsul ivind descrierea, sporind cu fiecare bătaie arbori între fîșii geruind, seara de iarnă a unui basm
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]