559 matches
-
zona euro-atlantică a unui sistem deschis de securitate colectivă, bazat pe acorduri juridice eficiente. Rusia recunoaște importanța rolului O.N.U. și Consiliului de Securitate în stabilitatea relațiilor internaționale, precum și al cooperării reciproc avantajoasă a statelor, sprijinite pe instrumente politice civilizate de soluționare a situațiilor de criză regionale și globale. De asemenea, va acorda atenție mecanismelor de cooperare cu Uniunea Europeană, inclusiv pentru formarea treptată a unor spații comune în sfera securității externe și interne. Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă este considerată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
avanpost al unei armate puternice, ci mai mult ca un ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie“ a cuvintelor este una mică și incomodă, „recifuri neprimitoare“ în care un nou Robinson trebuie să-și croiască grădina și să-și civilizeze sclavii. În cele mai reușite poeme ale cărții, Mariana Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un tărâm promis, ca pe un El Dorado al imaginației. Dimpotrivă, poezia e descrisă ca o activitate umilă și nepăzită de riscuri, neplăcută ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
dintre cultură și bunul sau serviciul de consum. Potrivit lui Maxim Silverman cultura "clasică" sau "înaltă" a fost fondată pe conceptul de creație și de viață a spiritului, fiind un instrument necesar al statului în misiunea sa iluministă de a-i civiliza și socializa pe cetățeni. Citându-l pe Alain Touraine, care vorbește despre înculcarea modalităților de manifestare ale rațiunii și frumuseții ca sarcină a integrării în societate, Silverman pune în discuție conexiunea politică dintre cultură, rațiune și integrare socială în relație
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perspectiva unui membru al familiei. A venit la mine, am purtat o discuție, a venit și președintele Curții de Apel Cluj. Pe vremea aceea, era un judecător care, mai târziu, a ajuns la Înalta Curte, Gheorghe Bota. Discuția a fost civilizată. Bun, au spus că nu intervin în anchetă, dar că vor să fie atenți pentru că inculpatul are funcție înaltă și... să nu greșim. Bun. Am spus că am luat notă. — Nu v-ați intimidat? Vă transmiteau un mesaj clar: las
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Activități de prevenire derulate de Jandarmeria Română Jandarmeria Română s-a implicat activ la toate nivelele, acționând independent sau în cooperare cu alte structuri, în activitățile de popularizare a acestora, de prevenire, cele de încurajare a unor comportamente normale și civilizate pe arenele sportive sau în societate. În general aceste activități au îmbrăcat una din următoarele forme: campanii de popularizare și înștiințare a diverselor medii despre prevederile Legii nr. 4 din 2008 sau alte acte normative în domeniu, faptele care constituie
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
a fost ignorat total, în relatările unor gazetari acri și superficiali. Unul dintre aceștia, încă tânăr, știa că „Gaudeamus“ va fi o porcărie înainte ca Târgul să înceapă... Ei bine, uite că n-a fost deloc așa. Când se vor civiliza nițel și cele două vânzătoare de la singurul chioșc cu cafea, încă un pas spre marea armonie va fi fiind înregistrat. SECRETUL ADRIANEI Ceva frumos Adriana BABEȚI Când i-am dat rubricii un titlu de telenovelă, m-am gândit că secretul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o marfă, adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte fetei, scrie Kogălniceanu, flăcăul face azi curte „lăzei cu galbeni“, după care face o „declarație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
unul mult mai vechi cel de cultură. Cicero afirmase încă din antichitate: "Cultura animi philosophia est". Immanuel Kant a fost primul care a definit raportul dintre cultură și civilizație: "Sîntem în mare măsură cultivați prin artă și știință și sîntem civilizați pînă la saturație prin tot felul de politeți și onorabilități sociale... Ideea de moralitate ține de cultură. Însă utilizarea acestei idei, care conduce doar la similitudinea etică întru loialitate și onorabilitate exterioară, înseamnă civilizație"149. În acest sens, civilizația este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bancă în Iran și nu s-a adaptat nicicum la traiul în sălbăticia Africii. Mama, Emily Maude Taylor, l-a cunoscut ca soră de spital după ce a fost rănit în Primul Război Mondial. Nefericită în Africa, ea a încercat să civilizeze ținutul cum s-a priceput, și mai ales să-și îmblânzească fiica, în vreme ce aceasta avea o unică obsesie, și anume să nu cumva să ajungă vreodată cum e mama ei. E limpede de aici că Doris Lessing nu a fost
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu care omul civilizat modern regresează la acele moduri primitive și rudimentare de comportare, oricând confundabile cu cele ale unui "barbar". De asemenea, pornind de aici, poate fi formulată problema sacrificiilor care au fost necesare pentru atingerea unor forme superioare, civilizate de comportament. Diferențierea față de omul primitiv este tranșabilă pe tărâmul breslei psihologilor, înrudită cu cea a șamanilor, dar nereductibilă la aceasta, și asemănătoare cu cea a preoților care sădesc credința religioasă în conștiințele oamenilor, însă diferită și de a lor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dată o poartă spre conștiința omului, spre credința cunoscătorilor, a specialiștilor. Fără această poartă deschisă, de fapt, predicția nu ar exista. Când mai târziu Herz a descoperit undele care îi poartă azi numele, descoperire care stă la baza întregii lumi civilizate de azi, el a declarat că a descoperit niște unde care nu sunt bune la nimic. Credința comunității lumii fizicienilor și electroniștilor, a consumatorilor undelor de acest fel, este astăzi diferită. Să fii autor și în același timp consumator al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unui conflict civilizat neintruziv. Anticipăm faptul că: Ipoteza 3.1: Cunoștințele politice sunt un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. A doua variabilă testată în cadrul cercetării este dependența de media. În anii '80, autorii Sandra Ball-Rokeach și Melvin DeFleur (1976) au derivat din teoriile agenda setting și "utilizări și recompense" o nouă direcție teoretică, focalizată pe dependența
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 4.1: Dependența de mass-media este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv A treia variabilă testată este propensiunea spre conflict sau cu semn schimbat aversiunea față de conflict 18. În literatura de specialitate există puține cercetări care documentează impactul unei astfel de variabile asupra comportamentului politic. Puținele studii existente pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Caracteristicile personale influențează felul în care procesăm informația și reacțiile noastre ulterioare. Expunerea la situații conflictuale determină reacții diferite în funcție de personalitatea celui implicat, de disponibilitatea de a-și exprima opiniile în mod public, de obișnuința de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 6.1: Extroversia este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Impactul extroversiei asupra implicării politice a fost studiat în legătură cu încrederea în capacitatea proprie de a influența luarea deciziilor politice. Cercetările anterioare (e.g. Gallego și Oberski, 2011; Vecchione și Caprara, 2009) susțin că legătura dintre extroversie și implicare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 7.1: Eficacitatea politică este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.3.2. Emoțiile ca mediator al efectelor cadrajelor din știri Impactul cadrajelor din știri depinde, în mare parte, de cum rezonează informația prezentată cu gândurile audienței (Gamson 1992). Totuși, cercetări recente indică faptul că nu doar gândurile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.4. Analiza rezultatelor Prima ipoteză a cercetării a fost următoarea: Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele neutre. Datele obținute nu au validat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 3.1: Cunoștințele politice sunt un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Datele obținute indică o corelație clară: cu cât oamenii știu mai multe despre politică cu atât cinismul scade. Acest lucru este însă valabil numai în cazul expunerii la cadraje conflictuale legate de subiecte intruzive și formulate într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 4.1: Dependența de media este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. În mod surprinzător, dat fiind că ne-am fi așteptat ca dependența de mass-media să intensifice impactul cadrajelor asupra raportării la lumea politică, această ipoteză nu a fost susținută de datele obținute. A treia variabilă despre care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important asupra încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Datele nu au validat această ipoteză. Una dintre explicațiile pe care o propunem se leagă de dificultatea de a izola influența caracteristicilor de personalitate. Acestea sunt atât de strâns legate între ele, încât este aproape imposibil să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 6.1: Extroversia este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Pentru cadrajul legat de un conflict civilizat neintruziv nicio corelație nu este semnificativă. Pentru cadrajul legat de un conflict necivilizat intruziv există corelații semnificative cu două dintre variabilele dependente încrederea politică și cinismul: * cu cât indivizii sunt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 7.1: Eficacitatea politică este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Datele obținute indică faptul că eficacitatea politică este moderator pentru ambele tipuri de cadraje conflictuale. În cazul cadrajului necivilizat intruziv (extrema negativă din cadrul design-ului experimental), există corelații semnificative între eficacitate politică, cinism și încredere politică. Relația
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Cadrajele conflictuale vor avea un impact negativ asupra încrederii, activismului și cinismului prin intermediul emoțiilor suscitate. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Pentru a testa diferențele dintre grupuri am folosit într-o primă etapă ANOVA, care însă nu a arătat diferențe semnificative între grupuri pentru niciuna dintre variabilele dependente. Analizând însă diferențele de medii între grupuri care măsoară intensitatea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
poetică a publicisticii încorporată discursului jurnalistic. Privind cu ochi critic "limba păsărească" a publicațiilor românești din epocă, Eminescu semnalează pericolul "formelor fără fond" în limbajul presei secolului al XIX-lea: "Ei, au trecut vremile acelea. Ne-am subțiat, ne-am civilizat. În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffé-chantant, unde ne'ntâlnim cu omenirea din toate unghiurile pământului, scursă la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilă civil 32 2 civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]