598 matches
-
model imaginea fondatorilor mitici ai civilizației Romei: Romulus și Remus.26 Istoria trece în mit prin sacrificiu, iar civilizația supraviețuiește prin urmele ei materiale și prin jertfă. De aceea, descălecatul lui Traian are la bază nu doar structurile unui ritual civilizator (înfruntarea dintre două forțe, victoria celei mai puternice, apoi contopirea lor), ci și topos-ul construcției unei lumi noi, având ca necesară piatră de temelie jertfa de sine a căpeteniei locale: Decebal. ... [Traian, n.n.] a ridicat oaste nenumărată ... și el
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
scoate pe daci din hora lui Mars până ce nu căzu în luptă însuși regele lor. (Miron Costin 246) Imaginarul nu omite nimic în preluarea figurii istorice, respectând toate schemele de memorare a realității și de proiectare illo tempore: noul rege civilizator stabilește legătura dintre cele două "stări" ale lumii ("a zidit un pod de piatră peste Dunăre, ca o minune... ", notează Costin în același loc) și începe a guverna teritoriul cucerit după legea romană (cronicarul nelăsând să-i scape nici acest
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în textele sfinte, dar și în letopisețele rusești și în scrierile care au circulat în spațiul românesc, până la Hresmologhionul lui Paisie Ligaridis (Mazilu 134). În lumina timpului, în istoriografia internă se așează un mileniu tăcut între cele două descălecate: primul, civilizator, al doilea, de reîntemeiere pe structuri ritualice, în spațiul astfel sacralizat al Moldovei și al Munteniei. Letopisețul lui Ureche păstrează și el amintirea unei societăți pastorale, surprinse în trecerea sa cinegetică (nu întâmplător) înspre noile teritorii. Ne aflăm mai aproape de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mitul întemeietorului cunoaște o ultimă întrupare mitică în figura lui "Alexandru cel Bătrân și Bun", căruia "până azi locuitorii îi slăvesc amintirea", datorită faptului că a întărit instituția credinței ortodoxe, ridicând numeroase lăcașuri de cult, și că a continuat tradiția civilizatorilor, construind cetăți "din ruinele cele vechi" și "ținându-și țara lui în rânduieli și cu puteri înfloritoare" (Miron Costin 264). De la acest personaj istoric care, "asemenea unui rege, a fost numit cel dintâi hospodar, întocmai ca un monah slăvit" (Miron
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
revendică din cea mai înfricoșătoare putere în care crede și pe care o respectă omul medieval - divinitatea însăși −, menține în echilibru mersul lumii (creștine) și relația dintre laic și religios. Summum al modelelor voievodale, Alexandru Macedon − întemeietor de cetăți și civilizator, monarh "elin" convertit la creștinism (!) în urma unor apariții mirabile de sfinți, apărător al credinței, fiu și soț respectuos, autocrat drept, judecător imparțial - ocupă o poziție centrală în sistemul rolurilor emblematice proiectate în imaginarul medieval. Fondator de civilizație, figură foarte populară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în romanele populare (publicate de Nicolae Cartojan într-o ediție istorică; trimit aici și la introducerea la volumele editate de acesta, semnată de Mihai Moraru, "Cărțile populare - încercare de definire structurală"). Eroul medieval este însoțit în aventura sa (de civilizator sau de apologet), fie prin spațiul terestru, fie în călătoriile în "lumea de dincolo", de gorgonii, finics, fareol (Fiziolog și Floarea darurilor), de mai cunoscuții zmei, zgripțuroi sau balauri (Jitii) sau de alte figuri imaginare, integrate și de Cantemir în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
grotescului. O alternativă fabuloasă, uneori impregnată de mirabil creștin, mai aproape însă de mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile personajului, atunci și această lume ireală, mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dintr-un mare oraș american condițiile de viață și înapoierea de care suferă restul lumii nu au făcut decât să-i întărească pe drept convingerile în superioritatea căii americane. Și mai ales au insuflat americanilor credința că au o misiune civilizatoare. Nu putem vorbi bineînțeles de un imperiu teritorial, ci de unul non-teritorial, cu granițe variabile în funcție de interesele de moment. Globalizarea nu poate avea însă o singură fațetă; cea impusă de modelul zdrobitor de eficient al americanismului. Lumea modernă este mult
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
însă nu și-au spus în mod constant astfel. Cei care i-au numit așa au fost popoarele învecinate. E vorba de memoria ancestrală a acestor populații care au transmis din generație în generație ideea existenței pelasgilor ca popor originar civilizator, chiar dacă astăzi nici bulgarii, nici sârbii, nici grecii ori ungurii și nici alții n-o mai recunosc, fie din orgoliu, fie din alte interese. În timp, străinii au făcut totul ca să se piardă din conștiința umanității, cine sunt valahii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
alte interese. În timp, străinii au făcut totul ca să se piardă din conștiința umanității, cine sunt valahii, însă extraordinara varietate de denumiri, relativ apropiate date de acești străini valahilor, este dovada vechimii lor ca popor, dar și a rolului lor civilizator în istorie. (vezi N.Densusianu - Dacia Preistorică; flaci - blaci - belaci - belce - feaci - placi - felahi; mai recent vlahi - valahi - kara-iflachi - olacz etc.) Ne vom opri doar la câteva exemple. În sudul Dunării valahilor, românilor li se spune vlahi; denumirea le-au
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
decât monografiile seci ale pozitiviștilor francezi” (Aimé Césaire, 1978, p. XVII). Cât despre Senghor, ceea ce Îl interesează pe el la Frobenius este teoria despre Paideuma, forța vitală care sălășluiește În om și care Îl face să participe emoțional la operele civilizatoare. Într-un foarte frumos text (citat de Kesteloot, 1967, pp. 122-123), Senghor revine asupra anilor ’30 și asupra Împrejurărilor În care a luat naștere conceptul de negritudine: „Am descoperit astfel ș...ț miracolul dorinței, «forța vitală» a negrilor africani. Ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt asociate merită nuanțate În funcție de scriitorii adepți ai doctrinei. Este necesar, În primul rând, să vedem care sunt elementele comune. Pentru Început, cu toții sunt de acord că negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene În Africa, mergând chiar până la a pretinde că Începutul istoriei africane coincide cu procesul colonial. Această concepție se bazează de altfel pe logica temporală a lui Înainte și după: Înainte de sosirea europenilor, sălbăticie; după, civilizație. Se instituie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se arate o istorie nouă, care să restabilească adevărul cu privire la respectabilitatea Africii ca spațiu de referință. Este nevoie, pe de altă parte, prin exaltarea „virtuților imaculate”, să se aducă dovada faptului că această istorie nu a depins de o autoritate civilizatoare exterioară care și-ar fi pus marca pe un continent Întârziat. În sfârșit, trebuie lansat un contraatac pe tema istoriei civilizațiilor, lucru pe care Césaire Îl va face În Discurs despre colonialism, arătând că barbaria nu a fost a africanilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
partenerii, care au fost, succesiv, indigenii, sclavii importați și, În final, o populație nouă născută din foștii colonizatori și din metisajul tuturor componentelor. În cazul particular al Occidentului, inegalitățile etnice au căpătat În mod oficial aspectul unei misiuni educative și civilizatoare, Înscriindu-se așadar În mod natural În hetero-rasializare. Atâta vreme cât situația de dominație nu a fost contestată În esența ei, coloniștii nu au Încercat nici sentimente de teamă sau de amenințare, nici nevoia de a lua inițiativa pentru a se apăra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aștept ca bărbații-critici din România Ăcare oricum nu și-ar pierde prețiosul lor timp cu asemenea cărțulii!) să înțeleagă importanța acestor mici lucruri simple. Dar eu cred că exact în acest sens cuvintele Mihaelei Rădulescu ar putea avea un efect civilizator. Mai mult, ea vorbește despre frumusețe, igienă, cochetărie, nu de la nivelul unei femei bogate și inaccesibile, ci de la nivelul pe care îl poate atinge absolut orice femeie, chiar și una cu venituri intelectuale. Aici e de găsit ingredientul de bun-simț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
SCREEN Fiecare generație își creează miturile ei. Cu cât mitul este mai controversat, cu atât puterea lui de seducție și iradiere este mai mare. Timpurile moderne au bulversat raportul dintre om și eroii mitici. Nu mai este adulat sfântul, eroul civilizator, războinicul sau filosoful, ci politicianul, sportivul, actorul, vedeta showbiz. Neschimbat a rămas rolul mulțimii: ea adoră, exultă, aplaudă, urlă. Dar mulțimea ca entitate poate fi ea însăși un mit, o necesitate, o boală. Băile de mulțime ale politicienilor pot degenera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
a limbii, am trăit Într-una dintre cele mai Înalte focare de cultură și de civilizație ale Europei. Pendulând Între München, unde-mi aveam familia, și Paris, Între franceză și germană, dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și toate evenimentele care atingeau Bulgaria priveau într-un fel sau altul poporul nostru" (Roller, 1952, p. 57). Creștinismul a fost împământenit în teritoriul românesc printr-un astfel de efect de ricoșeu. Prin această poziție, mitul românilor ca botezători și civilizatori ai barbarilor este la rândul său lovit în temelie. În perioada respectivă, creștinarea în masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
om sau de animal, ei disting două categorii : de o parte, carnea moale și putrescibilă, iar de cealaltă, părțile nealterabile, precum colții, ghearele și ciocul la animale, oasele, salbele și podoabele din pene la oameni. Un mit povestește că eroul civilizator „a deschis aceste lucruri demne de dispreț, părțile moi ale trupului”. El a străpuns urechile, nările, buzele, pentru ca aceste părți să fie simbolic înlocuite de lucruri tari, printre care se numără unghiile, ghearele, dinții, colții, scoicile, cochiliile și fibrele vegetale
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unei mașini de gătit ca a bunicii, a unui cuptor Încălzit cu gaze ori electric, a unui cuptor cu microunde, respectiv a unui frigider - cu freon; ah! ozonul... Față de soluția tradițională, cu consum energetic minim, respectiv de loc, ambele elemente civilizatoare consumă energie, și pentru a Încălzi, și pentru a răci, eliberând deșeul firesc sursei sale fosile: un bioxid de carbon fosil și nu numai pe el... Câștigul? Pentru noi, oarece comodități: ambele, cuptor și beci, se află În bucătăria de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
crizelor interne și a declinului internațional, a înfrângerilor externe suferite de Austria, unele minți visătoare și entuziaste, precum cea a prințului moștenitor Rudolf de Habsburg, puteau elabora și avansa în cercurile politice europene un mit al rolului înnoitor, integrator și civilizator al imperiului bicefal încă înaintea Primului Război Mondial și a însemnelor iminente a prăbușirii sale. Astfel, în 1886, într-o convorbire intimă cu republicanul Georges Clémenceau, prințul Rudolf îi declara acestuia că "Statul Habsburgilor a realizat de mult, chiar dacă într-o formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de gen a violenței simbolice sau actualizate exercitate de etosul iluminist și de cel al modernității asupra grupurilor marginale nu doar în Europa, ci și în Caraibe sau în India, acolo unde britanicii și britanicele Imperiului sub masca binevoitoare a civilizatorului ("white man's burden", în memorabila expresie a lui Rudyard Kipling) și-au derulat agenda imperialistă necruțătoare și obtuză culturalmente. Au fost numeroase alte proiecte, dar nu pot să nu amintesc cele desfășurate în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Femeii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
tuturor meleagurilor udate de apele lor. În ciuda tuturor acestor revendicări ale spiritului modern asupra îngustelor idei ale Evului Mediu, principiile liberei navigații erau aplicate numai între riverani. Însă statele continentului simțiseră deja avantajele imense ale aplicării complete a acestor principii civilizatoare, iar cele cinci Mari Puteri care au semnat, la Paris, Tratatul de Pace din 30 mai 1814, s-au grăbit să înscrie în celebrul articol V din această convenție internațională libertatea completă a navigației pe fluvii pentru toate națiunile, fără
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și nu a stârnit nici o clipă în ea sentimente de ură sau de gelozie. România nu a văzut în eforturile făcute de vecina sa în vederea ameliorării stării navigației și dezvoltării mijloacelor de transport pe Dunăre decât o operă binefăcătoare și civilizatoare. În rest, nu avea niciun motiv de îngrijorare, dată fiind situația pe care era liberă să o facă să înceteze în fiecare clipă, instituind pe lângă companiile austriece serviciile sale naționale de navigație. Dar situația nu mai era deloc aceeași, se
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia), adusă de către fondatorii foceeni cu aproape șase sute de ani
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]