521 matches
-
acordate statutul de porto - franco orașelor dunărene Galați și Brăila. Acest statut scutea de taxe vamale mărfurile care se încărcau ori se descărcau în aceste orașe porturi. O altă înfăptuire măreață a acestui ”principe luminat” al Munteniei a fost eliberarea clăcașilor de pe moșiile statului. Cu toate aceste înfăptuiri, Alexandru Dimitrie Ghica a fost înlocuit din domnie în 1842 și datorită intervenției Porții Otomane, care-l considera inoportun pentru interesele ei, dar, și datorită unei organizații conduse de boierul Ion Câmpineanu, denumită
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
lăcuit roțile cu obade largi și le-a ridicat pe ziduri. Pentru ca trecătorii să nu uite de unde am pornit: am fost o națiune de răzeși sau de moșneni. Cu care și boi. Ultimii daci liberi, după ce majoritatea au ajuns niște clăcași. Și nu mai contează că munceau pe moșia boierului grec sau că șomează prin balcoanele blocurilor cenușii din Târgu-Frumos sau din Râmnicu-Sărat, din Alba-Iulia sau din Zimnicea. Așteaptă cu mâna întinsă, în timp ce pământul le intră în gură. Dar Ionică avea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
valurile se învolburau înspumate. Cei doi tineri mergeau în urma calului dârdâind de frig. Când în cele din urmă întinderea mării se arătă mărginită de insule, apăru în zare un golfuleț liniștit. Pe o coastă fuseseră deja construite câteva colibe pentru clăcași, iar din depărtare se auzea sunetul asurzitor al copacilor doborâți. Spre deosebire de largul învolburat al mării, golful era adăpostit de insule și de munți și pe apele sale pluteau deja multe luntrii. Samuraiul se înfățișă la oficiul de gardă al clăcașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
clăcași, iar din depărtare se auzea sunetul asurzitor al copacilor doborâți. Spre deosebire de largul învolburat al mării, golful era adăpostit de insule și de munți și pe apele sale pluteau deja multe luntrii. Samuraiul se înfățișă la oficiul de gardă al clăcașilor, dar în timp ce se treceau în registru numele celor doi tineri pe care-i adusese, un rândaș veni într-un suflet și le dădu de veste că urma să sosească de îndată seniorul Shiraishi, însemnat om de stat. Agitația cuprinse dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
odihnească, fiecare pe unde găsea vreun loc ferit de soare, dar misionarul trebuia să folosească acest răgaz și să treacă pe la fiecare loc de lucru în parte. În toate aceste locuri se găseau mai bine de zece creștini arvuniți drept clăcași. Misionarul ținea slujbe pentru ei, le dădea împărtășania și le asculta spovedania în pauza de prânz. Creștinii locuiseră cu toții în Edo unde creștinismul era interzis, însă după ce începuse prigoana, veniseră să se adăpostească în Tōhoku. Lucrau în minele de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
el trăgând în piept briza sărată și închizând ochii, „dacă aceasta înseamnă să-Ți fiu de folos...” Coliba pe care slujbașii japonezi i-o dăduseră misionarului în Ogatsu se afla în vârful golfului, destul de departe de barăcile dulgherilor și ale clăcașilor. La fel ca și celelalte colibe, nu era decât o mână de bârne stivuite una peste alta. Cămăruța ca un șopron era în același timp și loc de culcare, și loc de rugăciune solitară pentru misionar. Încă de pe când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aprig ca de obicei. Misionarul tocmai se întorsese în coliba sa ascultând vuietul mării în timp ce venea de-a lungul plajei scufundate în beznă cu o scrisoare de la părintele Diego din Edo ce-i fusese înmânată la oficiul de gardă al clăcașilor. Scăpără cremenele și aprinse lumânarea. Flacăra pâlpâi tremurătoare și, scoțând un fir de fum negru, aruncă peste bârne o umbră uriașă. La lumina lumânării, misionarul desfăcu scrisoarea cu mâinile legate. În acel moment îi veni din nou în minte chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Supus cum era, samuraiul se simți copleșit de bucuria de a-și da toată silința în serviciul Stăpânului. Golful Tsukinoura era înțesat de oameni așa cum fusese Ogatsu odinioară. Pe plaja ca o vale, înconjurată de munți din trei părți, niște clăcași cărau încărcătura corăbiei până la bărci, iar câțiva slujbași cu bastoane le dădeau instrucțiuni. Când samuraiul și ai săi trecură printre ei, slujbașii făcură câte o plecăciune și își exprimară recunoștința pentru efortul lor. Niște pedestrași făceau de gardă în fața templului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
privirea înspre mare, unde în ziua aceea plutise ca o fortăreață galionul pe care se urcaseră ei. Acum, pe locul acela se întindea doar oglinda lină a mării. Pe plajă fuseseră oprite luntrie înțesate cu desagi și peste tot forfotiseră clăcași grăbiți. Acum nu mai era nimic din toate acestea. Însoțiți de slujbași, se îndreptară către templul unde înnoptaseră înainte de plecare. Nimic nu se schimbase. Egumenul templului își aminti de ei și îi conduse într-o cameră. Când dădu cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Turciei ce ținteau zadărnicirea alegerilor pentru divanurile ad-hoc. El se va face cunoscut ca principalul om politic, militant convins pentru dubla alegere a lui Al. I. Cuza la 24 ianuarie 1859. Pe parcursul domniei acestuia, Ion Brătianu va fi apărătorul cauzei clăcașilor, impunându-și cu competență opinia În orice direcție a reformelor momentului, reforme ce trebuiau să conducă la crearea instituțiilor unei Românii moderne. Detașarea proieminentului lider liberal de politica promovată de Cuza s-a produs după 24 ianuarie 1862, primul guvern
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
ardeleni precum: Octavian Goga sau Miron Cristea. Desigur că miezul discuțiilor din acest Împrejurări era unirea istorică a tuturor românilor. Cât privește concepția socială a lui Ion I. C. Brătianu, aceasta constituie o prelungire a ideilor părintelui său de ocrotire a clăcașilor, marele politician afirmând În 1905 că de problema țărănimii depinde Întreaga problemă a propășirii noastre economice și politice. Paradoxal, deși apărător sincer al clasei țărănești, Ion I. C. Brătianu urma să se situeze În tabăra celor ce au reprimat răscoala țăranilor
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
drepturilor de înaintare, de retragere și asupra di feritelor pozițiuni ale ofițerilor; 10. Asupra justiției militare. Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de față. Art. 133 [132]. Nealienabilitatea pământurilor foștilor clăcași în timpul de 20 de ani, prevăzut prin legea rurală, este manținută. Promulgăm această lege, ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată în Monitor. Dat în București, în 30 iuniu anul 1866. carol L.S. Ministru din întru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și aghezmuit acasă și face gălăgie că de ce borșu-i așa de limpede. După ce se trezește îi pare rău și se bate cu pumnii în cap, că, din gospodar, a ajuns un nimeni, un târâie brâu de pe azi pe mâine; un clăcaș pe propriul ogor au dorit să-l facă de alde ai lui Bordei și alții ca el. Mai bine mor ca bunicu, că a încurcat sticla cu țuică cu cea de Verde de Paris, dar cu pălăria în mână n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se afla era una nouă și inexplicabilă, una careți trimitea sufletul În zboruri printre fluturi și flori și gândul la ticălosul de Niță care Încercase să fure rochița Anetei! Cooperativizarea agriculturii era În toi, În Poiană, sat altădată de țărani clăcași și devenit firesc sat cu oameni săraci, organele și tovarășii de la raion s-au trezit cu o listă completă de „Înscriși din proprie inițiativă, oameni care și-au Însușit În mod conștient cauza pentru care clasa muncitoare luptă”, cu „inconștienții
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
d’Egmont, care nu socotea că săvârșește o infidelitate iubind un om de rând; sau doamna de Chaulnes, care susținea că o ducesă nu avea vârstă pentru un plebeu, În timp ce pentru dl Joly de Fleury cele douăzeci de milioane de clăcași erau un fel de accident al instituției statului. Astăzi, nobilii din 1804 sau din anul MCXX nu mai reprezintă nimic. Revoluția nu a fost decât o cruciadă Împotriva privilegiilor, iar misiunea ei nu a fost cu totul vană: deoarece Camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să muncească fără nici o răsplată, îi scotea mereu datori, le cerea alte noi dobânzi și dări, până când, într-o zi, nemaiputând răbda, oamenii s-au răsculat, l-au prins și l-au legat fedeleș, cerând judecată pentru faptele sale neomenești. Clăcașii de pân’atunci, dezrobiți de apăsarea unui singur om, se uniră și începură să muncească folosindu-se ei acum de rodul muncii lor. Iar feciorul Împăratului Negură, nemaiavând ce face, și trebuind să aibă și el un rost pe acest
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ceea ce revenea cam 50 locuitori pe km.p. -, mișcarea populației - cu nașteri, morți, căsătorii, divorțuri, adopțiuni și imigrări -, situația economică - cu 4 proprietari mari, 5 de mijloc și 335 mici, din care 311 r ăzeș i și numai 33 de clăcași, dar și aceștia împroprietăriți după legea rurală de la 1864... Referindu-se la agricultură, autorul vorbea despre grădinărit, cultura mare dar și a pomilor roditori și a viței de vie, de păduri, plante textile, pășunatul și creș terea vitelor. Autorul, învățător
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Marilena-l evită cu eleganță: „Apuc să sar În șanț”. Apoi iese din șanț și „cu palma rănită” Îi ia un interviu lui Ioan Totu. El Îi povestește că „vreau să spun că sînt singurul intelectual dintr-o veche familie de clăcași care-am ajuns prin muncă cinstită, unde am ajuns”. Adică la Închisoare. Reporterița e abătută. Abia spre sfîrșitul inexorabil al articolului devine bibliofilă, intrînd cu funda-n vînt drept În literatură: „Îmi venea să strig: domnule Profesor, ați citit Procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
1823, asupra stării Moldovei se indicau la 8 din cele 17 ținuturi ale Moldovei, drept ocupație principală a locuitorilor, cărăușia. Era vorba de ținuturile Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Dorohoi și Botoșani. Cărăușii, în marea lor majoritate, erau țărani clăcași și urmarea firească a exercitării acestei îndeletniciri a fost conflictul cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de o parte, ca țăranul să aibă bani într-o măsură strict necesară, iar pe de altă parte, ca țăranul să-și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeletniciri a fost conflictul cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de o parte, ca țăranul să aibă bani într-o măsură strict necesară, iar pe de altă parte, ca țăranul să-și execute fără cusur obligațiile sale de clăcaș. Or, transporturile îl „răpeau” pe țăran de la îndatoririle sale față de proprietar. Era, deci, o contradicție de interese pe care boierii au încercat s-o rezolve în favoarea lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țăranul era, deci, obligat în cazul deplasării pe timpul lucrărilor agricole să plătească un înlocuitor. Aceasta se întâmpla mai totdeauna când era vorba de transporturi către Galați, deoarece Dunărea se închidea pentru navigație în lunile noiembrie-martie, adică tocmai în vremea când clăcașul dispunea de mai mult timp liber. Cum și numărul depozitelor de mărfuri la Galați era insuficient, transporturile se efectuau în restul anului, adică în lunile de muncă agricolă. De aceea, oricât de răspândită ar fi fost cărăușia, ea era totuși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timp liber. Cum și numărul depozitelor de mărfuri la Galați era insuficient, transporturile se efectuau în restul anului, adică în lunile de muncă agricolă. De aceea, oricât de răspândită ar fi fost cărăușia, ea era totuși îngrădită de îndatoririle de clăcaș ale cărăușului și era departe de a satisface nevoile țării. În acele condiții apare și se răspândește harabagilâcul, ca un serviciu de transport legat de nevoile orașului, ale negustorului. Acest serviciu de transport înseamnă un evident progres în transporturile noastre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în țară a sistemului Mac-Adam de lucru a șoselelor. Aceste preocupări, unice pentru acest domeniu la noi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, n-au depășit însă limitele și interesele boierului a cărui gospodărie are la bază munca clăcașilor. Toate proiectele de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație, ca și devizele unor lucrări, întocmite de N. Suțu, sau aprobate de el, indicau printre mijloacele de realizare munca clăcașilor și nu munca omului liber, eliberat de relațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]