1,508 matches
-
până la cer. După ce soldatul Cătănuță fusese Încătușat, cu tot brațul care Îi atârna, și zgomotele se potoliseră În curtea Îmburuienată, poetul și pictorul Marin Foiște găsise acea pânză pătată de sânge și plină de țărână. O ridicase, o scuturase, o clătise În apa verzuie a primului canal de irigații de lângă sat, apă tulburată de pompele cu care fusese potolit incendiul. Peste câțiva ani, țoala cu Însemnele căilor ferate pe ea acoperea scaunul pe care, În biblioteca sătească, Își sprijinea lutul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spuse Hanbei. Deși era îngrijorată din pricina lui, Oyu știa că avea să insiste să se dea jos din pat și să-și primească oaspeții, oricât de bolnav ar fi fost. Îi petrecu haina peste umeri. După ce se pieptănă și-și clăti gura, Hanbei trecu în camera de primire, unde Kumataro și ceilalți doi musafiri se așezaseră deja și-l așteptau în liniște. Răspunse la salutările lor cu adâncă emoție: — A, ești nevătămat! Și se așeză, apucând mâinile lui Kanbei. Îmi făcusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în toi. Yasumasa se apropie și îngenunche pe iarbă. — Ei, frate? Genba îl privi cu coada ochiului, dar continuă să-și repeadă bărbia în fața oglinzii până când termină, în sfârșit, cu bărbieritul. Numai după ce briciul fu pus la loc și își clăti fața cu apa din lighean, se întoarse complet cu fața spre fratele său. — Ce este, Yasumasa? Ar putea pajii să se retragă, te rog? — De ce nu mergem înapoi la cartierul meu general? — Nu, nu. Aici e locul cel mai potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu Hidekatsu și Maeda Geni pentru cină, un vasal îl informă că tocmai sosise Hikoemon. Vântul făcea să foșnească jaluzelele de trestie indiană, iar prin aer pluteau râsete sonore de femei tinere. Hikoemon nu intră imediat, ci, mai întâi, își clăti gura și-și netezi părul. Se înapoiase din Uji călare și era plin de praf. Misiunea lui fusese aceea de a se întâlni cu Sakuma Genba, care era prizonier în Uji. Hideyoshi ordonase să nu fie tratat cu asprime și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
băncile e hoți! Și la alții crezi că nu-i la fel?” Dar cel mai mult mă încântă, mai ales pițipoancele acestea care apar la televizor, vioaie și extrem de bine dezbrăcate, care în loc să stea naibii și ele liniștite, ca să ne clătim și noi cei mai trecuți prin viață, privirea și să frământăm prin cap niște idei curat pământene, cum ar fi, „Doamne, ce fund și ce picioare! Și ce țâte, măiculițăăăă!”, ele deodată devin cuvântătoare și cum deschid gura, se duce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
flori întunecate destinul. Din clipa aceea am știut că nu pot fi altfel... Nu am cum să mai fiu altfel și am decis să fiu ucigătoarea morții. Ajunse acasă, prietena mea s-a mai calmat, dar mă roagă să mă clătesc și cu puțin clor... Îmi vine să râd în hohote... Oare moartea s-ar sfii de mirosul înțepător al clorului? Mă ceartă că am știut de mort cu o zi înainte și am lăsat-o să mai intre în apă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
forme de dependență, inclusiv cei cu probleme legate de mâncare, au dinții făcuți terci. Motivul e, pe de o parte, stilul de viață destrăbălat - cei care iau ecstasy ronțăie în gol, iar bulimicii, care, de fiecare dată, după ce vomită, își clătesc gura cu acid hidrocloric, au noroc dacă mai rămân cu vreun dinte în gură; la fel ca și alcoolicii care și ei vomită de zor. în afara vieții destrăbălate, a spus Barry Grant, toți neglijează să meargă la dentist. îSpre deosebire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
apa aproape îmi inundase creierii. — Te duci cu prietenii? a continuat ea investigațiile. Nu, am zis eu. N-am nici un prieten. Asta e grozav, a spus ea într-un fel foarte plăcut. în timp ce Gráinne mi-a spălat părul, m-a clătit și apoi m-a dat cu balsam, m-am simțit mândră de faptul că probabil încă arătam destul de banal. — Cine te face azi? m-a întrebat Gráinne. Mi s-a părut o exprimare extrem de nefericită. —Jasmine. Mă duc s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la Henry cu ochi mari. Wilt își mestecă încurcat bucata de burger și în cele din urmă o înghiți. Semăna la gust cu carnea tocată arsă, cu un ușor gust de parfum de firmă. Parcă Lancôme. — De ce doi? întrebă el, clătindu-și întrucâtva gura cu salata de varză și morcovi. De ce doi... ce? — De ce doi oameni? explică Wilt. De ce e așa de important ca doi oameni să spună adevărul? — Păi, vreau să zic că asta... — De ce nu trei? Sau patru? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
inspectorului Flint. Știa el foarte bine când atingea punctul slab. Și acum era pe calea cea bună. 18 — Doamne Dumnezeule! exclamă sergentul Yates. Dar ieri la prânz am mâncat plăcintă cu carne de porc! E prea îngrozitor! Inspectorul Flint își clăti gura cu cafea neagră și scuipă în chiuvetă. Vomitase deja de două ori și simțea că-i mai venea să vomite o dată. — Știam că trebuie să fie ceva de genul ăsta, zise el, cutremurându-se. Pur și simplu știam. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
face diferența între el și Adam, haha. Arunc o ultimă privire în oglindă. Arăt bine. Doar bine, totuși. Părul mi-e puțin cam turtit pentru că fata cu mutră plictisită care m-a spălat azi pe cap evident că nu a clătit tot balsamul. Nu o să mai pun piciorul în coaforul ăla. Și din nu știu ce motiv, cred că fața mea e mai roșie ca de obicei. Poate nu ar fi trebuit să stau douăzeci de minute la solar azi. Să sperăm că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-n două, din trei în trei trepte, se sprijinea-n soneria cu hârâit bătrânicios, când, în fine, deschidea mă-sa ușa, nici nu se mai dezbrăca-descălța, dădea buzna, nespălată din tramvai, în bucătărioara lor plină de miros țipând Dă-mi clătite!!! Aici mama începea sfătoasă să-i spună ce-aveau de mâncare, o ciorbiță buună, mă piș în ciorba ta, ceva de genul ăsta răspundea fetița, mie să-mi dai clătite! În fine, mama ceda, jumătate de clătită, ceda și cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fine, mama ceda, jumătate de clătită, ceda și cealaltă jumătate, și-a doua clătită, și-a treia, și-a patra, și-a cincea, și-a șasea, și-a șaptea, și-a opta, și-a noua, și-a zecea - cu zece clătite-n burtă, puștoaica fugea la veceu, pe urmă în dormitor, de unde începea să se vaiete de rău la burtă, cheamă Salvarea, ce te doare, fetițo? Fetița începe să-și bată joc de domnu’ doctor, mă doare degetu’ cel mic, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de suferință, pofta să mănânce din clătitele pe care mama i le pregătea lui Alecs. A mâncat trei sau patru, cred că a fost ultimul lucru pe care tata l-a mâncat cu poftă adevărată pe lumea asta. Nu erau clătite ca alea care se făceau în bucătăria-cameră a lui Țârțâc, încălzită de la plită în plină vară, de m-a luat cu leșin când am intrat de-afară, singura dată când am intrat acolo și am căzut muiat pe patul jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de sandale negre din bumbac. Pune la loc în valiză rochia de culoarea piersicii și papucii și o împinge înapoi sub pat. Shang-guang dă repede băutura pe gât, cu înghițituri mari. Fără nici o ezitare. Se spală pe mâini și își clătește gura. Apoi merge să se întindă în pat, așezându-și membrele ordonat. Mintea începe să i se golească. Oameni pe care i-a cunoscut îi captează atenția, apoi dispar ca un fum, printre ei aflându-se și Mao Zedong și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
simți gustul amar al pâinii arse. Cu ajutorul unei raclete de argint, îndepărtă depunerile albicioase de pe limbă, apoi își frecă gingiile cu sare. În final, turnă într-un pahar cu apă câteva picături dintr-o esență concentrată de mentă și își clăti de mai multe ori gura. În dormitor, feciorul îi pregătise deja hainele și îl ajută să se îmbrace. Erau haine de sărbătoare comandate cu ceva timp în urmă special pentru această seară. Ca în fiecare an, soții Mirzaian mergeau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mare actor. Plus semireverența fermecătoare. Plus ultima formulă de politețe... la fel de falsă. ― Ooo!... Încă nuuu!... Dar, desigur... asta doriți... (semireverența). Vă rog să așteptați aici, distinsă doamnă. Contele tocmai căsca de plictiseală în camera de toaletă. Își schimbase hainele, își clătise gura, își examinase ridurile de pe frunte și unghiile. Acum, însă, nu prea știa ce să mai facă. Trecu în birou și se așeză în fața ferestrei dinspre parc. Nu aprinse nici măcar o lumânare, din motive de economie, și se felicită că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
silește să se apropie; și să-i Îngroape. Mai mult de mila mamei oamenii dau fuga: Îi răstoarnă, fuga-fuga, În gropi și vâslesc fuga-fuga din lopeți; să-i astupe; să nu pută. După aceea se răspândesc care Încotro, unii Își clătesc gâtul cu apă, alții cu rachiu. De fiecare dată când trece pe-acasă, Între o căutare și alta, ca să se spele, să se schimbe (și să deie cu parfum; apoi să nu mai deie; și iar să deie), mama Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
explici că am comis o crimă, dar nu vrei să-mi explici de ce. Mi se pare absurd. Razman se duse la bidonul cu apă, își umplu micul ibric ce atârna de un lanț în partea din spate a jeepului, își clăti gura și se spălă pe mâini. N-o risipi, îi atrase atenția targuí-ul. O să am nevoie de ea. Se supuse și se uită din nou la el: — Poate că ai dreptate, recunoscu. Probabil ar trebui să-ți explic că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
francezi chicoteau, stând la coadă ca să li se Împletească fire colorate În buclele lor deja sclipitoare. Hotărât lucru, copiii de pe continent se spală mai des pe cap. Chiar și băieții păreau a folosi balsam În mod frecvent și că se clăteau bine după aceea. Pe când mă apropiam de taraba ei, am observat că Fliss era ocupată cu un client, așa că m-am mai Învârtit puțin până a terminat. Omul era dintr-aceia care ridică fiecare obiect și Întreabă de preț, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
veste dinainte. Cine a trăit un cutremur aduce mereu vorba de el și i se face pielea ca de găină când povestește. La televizor era seară de teatru, ușa de la balcon rămăsese deschisă și afară se întunecase de mult. Tata clătea vasele în bucătărie. Pe neașteptate s-a întrerupt transmisia la televizor, iar eu am deschis ușa, ca să strig după tata. Stăteam în sufragerie, întins pe pat, și ca să ajung cu mâna la clanța ușii, m-am opintit să mă trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
acuze, dacă eu aș fi avut condiții ca ale ei, sigur că aș fi păstrat copilul, iar alta spune, bine că nu ai, vai de capul copilului pe care l-ai fi crescut. O văd pe Ilana stând lângă chiuvetă, clătește vesela cu mișcări bădărane, împrăștiind apă și săpun peste tot în jurul ei, Hani stă la masă, niște gheme de lână trandafirie joacă în jurul brațelor ei. Trebuie să termin puloverul acesta înainte de a naște, îmi explică ea emoționată, trebuie să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
tonurile și irizările potrivite. Aș putea totuși să vă dezvălui că, periat în fiecare dimineață cu o perie de nuc, părul de sub axilă și cel pubian - ça veut dire flocii - prind o nuanță delicată de acaju. De asemenea, pielea-tapiserie trebuie clătită după spălare cu oleacă de oțet de mere. De când mă știu am avut probleme cu mătreața. Mă doare cotul, dar nu mai simt absolut nimic din cele ale fundului... Din păcate, viitorul rămâne încă imprevizibil. Ieri la amiază nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
s-a învățat cu folosirea veceului și cu spălatul dinților, ceea ce nu mai făcuse până acum. La Murgeni folosea veceul din curte, în șatră mergea după tufe, iar pe dinți nu se spălase niciodată cu pastă și periuță, doar își clătea gura cu apă și nici asta întotdeauna. Când i-a arătat prima dată cum să se spele pe dinți, Zina a întrebat-o: — Te-ai mai spălat vreodată așa? — Niciodată. — Uită-te la mine, își freca Zina dinții cu periuța
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cum îi plăcea Poetului să spună! Băi, șerife, nu că sunt eu curios, dar... Păhărelele astea au fost spălate vreodată? Măcar în bășcălie? vrea să afle Nae. Bineînțeles că da! Chiar acuși...! îi răspunde Vierme afectat, în timp ce se apucă să clătească recipientele, sub jet de apă simplă, rece, într-o chiuvetă de fontă coclită, ce rânjea parșivă din smalțul sărit, chiuvetă încastrată temerar în peretele de vis-à-vis de pat, dedesubtul unei oglinjoare dreptunghiulare pentru bărbierit, cu argintul ei înfiorător și iremediabil
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]