1,905 matches
-
Ion Simuț. Exegeza poeziei de astăzi înregistrează o evoluție/ involuție a poeziei, prin apariția unui nou curent literar, pe care l-am denumit, proglobmodernul, despre care am scris în presa literară a anilor 2000. Este o întoarcere, pe jumătate, la clasicism, încercînd să înlăture mâzga postmodernismului opzecist a cărei poezie nu trasmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare. Pentru a face, succint, o analiză a poeziei românești la începutul acestui secol, e necesar să privești această panoramă ca printr-un ochean
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
onomastica folosită de autor pentru a da o tușă și mai consistentă personajelor precum: Nasgâtașvili, Boris Israelovici Glazpapier, Dorfman Marx cel care își tot schimbă numele, ba, în Enghels, ba, în Lenin, dar nu reușește niciodată să iasă din capcana clasicismului revoluționar al secolului al-XX-lea. Sau de mereu bănuitorul Oițerman dar și de omniprezentul Menașe un fel de Bulă al nostru, sau Vova al rușilor. Dar cum textele umoristice din volum au, ca o caracteristică unitară, savoarea, trebuie totuși să amintesc
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
noastre erau cobaii unui experiment utopic numit socialism multi lateral dezvoltat găsim în romanul”Cobaii” de Dumitru Hurubă, Editura Eubeea, 2009, subintitulat”fragmente din Jurnalul unui Cobai al Destinului”.Prozatorul nu pare, în acest roman, deloc străin de un anumit clasicism al meditației asupra unui jurnal, trăsătură vizibilă în efortul de a sonda și reda întâmplări dintr-o perioadă tristă a societății românești. Personajele, Roxania Popa, profesoră de limba română, pictorul Andrei Rangu , sunt personajele în jurul cărora se țese un covor
DUMITRU HURUBĂ- COBAII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359573_a_360902]
-
Ion Simuț. Exegeza poeziei de astăzi înregistrează o evoluție/ involuție a poeziei, prin apariția unui nou curent literar, pe care l-am denumit, proglobmodernul, despre care am scris în presa literară a anilor 2000. Este o întoarcere, pe jumătate, la clasicism, încercînd să înlăture mâzga postmodernismului opzecist a cărei poezie nu trasmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare. Pentru a face, succint, o analiză a poeziei românești la începutul acestui secol, e necesar să privești această panoramă ca printr-un ochean
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
ei perfectibil, pe relația armonioasă cu natura. Armonie, echilibru, aspirația spre perfecțiune sunt idealuri clasice. Consecința a fost că, eliberată de canoanele Evului Mediu, de hieratismul impus în artele figurative și nu doar în acestea, reconectată la idealurile estetice ale clasicismului greco-latin, arta Renașterii a înflorit impunând nume devenite celebre ale unor artiști neegalați până acum în domeniul lor, precum Dante Alighieri, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio ș.a.m.d. Omului de azi îi poate părea un paradox faptul că
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
și Cervantes au exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii spaniole și chiar europene de mai târziu. După experiența manieristă dintre secolele al XVI-lea și al XVII-lea, arta europeană evoluează în două direcții: una care ia atitudine față de aceasta, clasicismul modern (manifestat cu precădere în Franța, sec. al XVII-lea - al XVIII-lea), și alta care descinde din ea, barocul (sf. sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVIII-lea). Ceea ce au comun barocul și manierismul (cu care barocul se
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Grimmelshausen, Aventurosul Simplissicimus Germanul), cât mai ales în teatru, care are în baroc o evoluție remarcabilă. Lope de Vega, Calderόn de la Barca și chiar Molière sunt câteva nume de marcă ale teatrului baroc. Deși e socotit îndeobște un reprezentant al clasicismului, Molière e revendicat de teatrul baroc mai ales prin miniaturile într-un act, numite și farse. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet, lăsând spațiu improvizației actorilor, ca în commedia dell’arte. Molière se remarcă, de asemenea, ca reprezentant al
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
a cunoscut răspândire și în Franța, mai ales în varianta rococo-ului, în secolul al XVIII-lea. Prefigurat de tendințe estetice formulate în Renaștere, de interesul pentru filozofia și arta antichității greco-latine, de ideologia umanistă, se dezvoltă în Franța un clasicism de factură nouă (modern la vremea sa, se poate spune, chiar dacă cei doi termeni, clasicism și modernitate, li se par multora antinomici). Curentul apare în sec. al XVI-lea, concomitent cu barocul, în plin proces de consolidare a monarhiei absolute
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
XVIII-lea. Prefigurat de tendințe estetice formulate în Renaștere, de interesul pentru filozofia și arta antichității greco-latine, de ideologia umanistă, se dezvoltă în Franța un clasicism de factură nouă (modern la vremea sa, se poate spune, chiar dacă cei doi termeni, clasicism și modernitate, li se par multora antinomici). Curentul apare în sec. al XVI-lea, concomitent cu barocul, în plin proces de consolidare a monarhiei absolute, ce creează condiții configuratoare epocii sensibil diferite de ale țărilor aflate sub o mai pronunțată
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
configuratoare epocii sensibil diferite de ale țărilor aflate sub o mai pronunțată autoritate pontificală. Ideologia perioadei a fost puternic marcată de raționalismul lui René Descartes, de metafizica lui Baruch Spinoza, de scrierile lui Montaigne și ale englezului Francis Bacon. Principiile clasicismului francez se inspiră din Poetica lui Aristotel, deja comentată și asimilată de gândirea Evului Mediu ori de umaniștii italieni. Lui Boileau îi revine meritul de a fi ordonat și grupat aceste principii în celebra sa Artă poetică. Curentul se definește
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
și chiar ale religiei! O replică la adresa barocului este și iluminismul (sec. al XVIII-lea), curent ideologic și cultural al burgheziei în curs de emancipare. În plan estetic iluminismul, cu punct de iradiere în Franța, perpetuează principii ale Renașterii și Clasicismului, nefiind un curent literar propriu-zis. În dramaturgie se păstrează speciile clasice, reprezentative fiind tragediile lui Voltaire (Alzira, Meropa, Mahomed sau Fanatismul) și comediile lui Beaumarchais. În Germania se naște drama burgheză, prin creația lui G.E. Lessing (Minna von Barnhelm și
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
angajată, mobilizatoare și moralizatoare în același timp. Notabile sunt mai ales realizările în domeniul artelor figurative (David, Canova, Ingres). Gustul pentru sublim, dar, pe alocuri, și pentru bizar ale neoclasicilor, se vor regăsi în estetica romantică. În Germania, reorientarea spre clasicism și spre deja binecunoscutele sale idealuri artistice se produce în mare măsură datorită descoperirilor marelui arheolog J.J. Winckelmann (1717 - 1768), care face investigații în Grecia dar și în nou descoperitele situri de la Pompei și Herculaneum. J.W. v. Goethe l-
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
H. v. Kleist principali reprezentanți. Debutul lui Goethe în proză (Suferințele tânărului Werther) și al lui Schiller în teatru (Hoții, Intrigă și iubire) se circumscriu, de asemenea, perioadei preromantice germane. Romantismul a însemnat în artă cea mai vehementă contestare a clasicismului. Termenul romantic ajunge să desemneze global epoca modernă a literaturilor. Cultivat de o categorie socială potrivnică aristocrației, dar și celor care i-au adoptat stilul de viață după ce s-au văzut urcați în vârful puterii, romantismul se manifestă în două
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
America (E.A. Poe) înscriind specificul fiecăreia în patrimoniul universal. Concomitent cu romantismul și în opoziție cu acesta evoluează curentul literar al realismului. Realismul, spre deosebire de romantism susține reprezentarea veridică, obiectivă a realității, întorcându-se prin această opțiune la un deziderat al clasicismului. Tot de sorginte clasică este preocuparea pentru tipologia umană și prezentarea critică a societății, într-un stil impersonal tinzând spre precizie și sobrietate. Mari reprezentanți ai curentului realist au fost Stendhal (Roșu și negru), H. de Balzac (Comedia umană), G.
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Klassik încoace. Ceva nemaipomenit! Dar nu despre asta vreau să spun, ci despre cum am ajuns să mă tund la Olga într-un noiembrie și cum rezultatul a treizeci de minute sub foarfecele ei m-a aruncat direct în perioada clasicismului de la Weimar, dacă la Weimar s-ar fi purtat freze à la Ronaldo, iar Schiller ar fi avut lateralele capului cu vedere la scalp. Îmi aduc aminte că era o toamnă ploioasă, îmi făceam loc pe trotuar, printre bălți, ca
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
bob scurt și feminin. I-am arătat și poză, dar nu a părut încântată. Am încercat să zic ceva inteligent, dar nu am găsit nimic de spus, iar tot ce am putut să fac a fost să chicotesc prostește. Tipic clasicismului de la Weimar. Îți recomandăm Cea mai frumoasă bicicletă din lume Olga s-a uitat jucăușă la mine și m-a rugat să am încredere în ea. Desigur, i-am spus, și m-am așezat mai bine în scaun, aș fi
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
când e vorba de “corespondență” în accepția armoniei poetice - se întâlnește cu unul de morbiditate, încât nu poeții pot sta aproape, ca fire, nici universurile, cât claritatea, definibilitatea lor. Două lecturi care duc în altă parte opunând romantismul lui Eminescu clasicismului parnasian, formal, al lui Baudelaire, predestinarea modernă a celui de-al doilea, imobilitatea astrala a celui dintâi. Venind de la Baudelaire la Eminescu, îl uiți uiți pe unul sau nu-l sesizezi pe celalalt decât în termenii unei opoziții reciproc definitorii
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
sau Arghezi transcrie din Baudelaire idei critice. Totuși le vedem, originare și regenerate după lungă lor evoluție, apărând dintr-un unic și vast creuzet care este spiritul arghezian, într-o aparentă, revoluta înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează originalitatea românească, inexprimabila. În mărturisirea poetica, Arghezi sugerează, insinuează, construiește, cu o naturalețe
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: „Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă“. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, „clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual“. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter prezentă la o foarte mare categorie de
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor“. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmălniceanu „primul nostru roman citadin de tip clasic și balzacian“. De la clasicism îi aparțin atât desfășurarea gradată a acțiunii, asemenea unei piese de teatru, cât mai ales unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Într-un articol intitulat Camil
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter prezentă la o foarte mare categorie de
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmălniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic și balzacian. De la clasicism îi aparțin atât desfășurarea gradată a acțiunii, asemenea unei piese de teatru, cât mai ales unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
prin care „unul este în toate și toate sunt în unul.” Urmărindu-i parcursul literar, distingem patru etape în evoluția sa lirică. Prima etapă este marcată de cele șase volume publicate între 1975 și 2001. Poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, dar ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în Cuvânt: „N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să ridice lumina-n descânt/ și apoi din apa cea
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
putea să le provoace. Lirică prin excelență, bogată în universul tematic, concesivă în idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan conferă noutate și specificitate Sonetului. Nimic nu este vetust, anacronic! El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Un motto sugestiv deschide cartea: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!”, al lui Nichita Stănescu, cel care, ascultându-i poeziile cu ani în urmă, depunea mărturie: „Dacă credeți pe cuvânt cele câteva versuri
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter prezentă la o foarte mare categorie de
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]