765 matches
-
o intensă explorare motivică. Stilizarea expresiei derivă din simplitatea configurației melodice, redusă de cele mai multe ori la spațiul unui ambitus restrâns (în acest caz, de cvintă perfectă), iar personalizarea „firului narativ” se operează prin plasarea sa într-un registru distinct al claviaturii, cu prioritate, în planul superior al discursului. De asemenea, aceeași intenție de diferențiere a planurilor constitutive transpare din atitudinea investirii lor cu valori dinamice distincte: pp p marqué. Astfel, întreaga concepție a discursului stă sub semnul clarității și al transparenței
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar alimentat de animarea expresivă a acordurilor arpeggiate și culoarea timbrală inedită generată de evadarea discursului spre registrul extrem acut al claviaturii. La nivel interpretativ, finalul secțiunii secunde prezintă circumstanța unei diminuări dinamice gradate, cu o minuțioasă indicare a pragurilor intermediare: p, più p, pp și più pp. În procesul delimitării ultimei secțiuni, aspectul țesăturii de discurs îndeplinește un rol determinant. Astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
f ) nu par a fi opțiuni deloc arbitrare. Încununarea exuberantă a acestui dans pasional va fi construită progresiv și pe parcursul unui spațiu relativ extins (măsurile 86 - 96), prin explorarea aceluiași motiv introductiv ce apare expus cu insistență la toate registrele claviaturii. Asaltul său accelerat spre registrul acut conduce spre un final incandescent, o adevărată izbucnire de bucurie, vibrație și mișcare frenetică, proiectată corespunzător prin atingerea unui nivel dinamic cu totul surprinzător limbajului debussyist ( ff, fff ), raportându-ne la particularitățile mijloacelor sale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé - Să se revină progresiv la mișcarea animată) asociat amplificării gradate a indicelui dinamic, precum și avansării discursului spre registrul mediu al claviaturii. La nivel interpretativ, se disting două soluții de pedalizare a acestui tip de discurs. Astfel, este posibilă activarea pedalei de rezonanță odată cu pedala sonoră a registrul grav - fa#, și ulterior marcarea cu câte un schimb de jumătate de efect pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
readuce expresia acordică a materialului tematic secund, proiectată într-o ipostază transpusă re# major și având o configurație modificată a aspectului de discurs. Frecventa plasare a secundei mari în vârful dispunerii acordice, precum și a figurației în registrul extrem acut al claviaturii potențează stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
flamenco prin excelență. Astfel, în „comentariile” instrumentale recunoaștem simularea tehnicilor de atac specifice acesteia rasqueado și punteado, reprezentând arpegierea sau ciupirea corzilor. În plan interpretativ, acest aspect se va reflecta într-o modalitate de percutare accentuată a atacului la nivelul claviaturii, însoțită de o articulație „activă” a degetelor. În plus, așa cum îndemna și Walter Gieseking se va urmări evitarea alterării impresiei de ariditate și sacadare (atribute caracteristice sunetului de chitară) printr-o utilizare improprie a pedalei de rezonanță. Astfel, pe parcursul introductive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
politonalitate (suprapunerea spațiilor tonale de , și , operată prin intermediul pedalei de rezonanță, care va marca, în exclusivitate, prima secțiune a ascensiunii rapide, pentru ca finalul acesteia să fie receptat cu claritate. Expresia finală ce avansează cu precipitare spre registrul extrem acut al claviaturii sugerează dispariția bruscă și imprevizibilă a personajului fantastic, imaginea zborului și înălțării acestuia spre văzduh. III.12. Minstrels (Menestreli) Profilând evocarea parodică a unui spectacol de music-hall, Minstrels dezvăluie un adevărat crochiu umoristic realizat cu un acut simț de observație
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată doucement soutenu et très expressif (susținut cu blândețe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
puternice contraste, descrise cu atâta rigurozitate de spiritul meticulos al compozitorului: f âpre (aspru, aprig), ff, f, mf, f, p, pp, f, p, pp . Debussy potențează în mod suplimentar forța exprimării de început prin plasarea acesteia în registrul grav al claviaturii, exploatând astfel efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
astfel o calitate esențială a expresiilor acestora. Printr-o secvențare a configurației intervalice prezentă în structura pentatonică a arpeggiato-urilor plasate pe timpul întâi al măsurilor 25 - 28 (vezi exemplul 166), imaginea de final va avansa 206 spre registrul extrem acut al claviaturii într-un tempo ușor trenat (un peu retardé), care, asociat indicației de dinamică extrem de redusă (pp lointain - îndepărtat), va sugera un efect sonor de spațializare ce își topește existența „materială” în orizonturile Nesfârșirii. Iar tăcerea ce îneacă delirul ultimului strigăt
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei muzici. Tabloul sonor astfel creat va coincide unei imagini vizuale ce reflectă transparența asocierii rafinate dintre aer și luminozitate. Folosirea cu predilecție a modalității de intersectare a vocilor prin contrapunct dublu face posibilă parcurgerea unui spațiu extrem de extins al claviaturii de către linia melodică în arabesc. În pofida reeditării cvasi-identice a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația ritmică produsă deopotrivă prin sincopare egală și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planuri de evoluție, ce îndeplinesc funcții distincte în contextul structurii: două linii intermediare care prezintă la unison același motiv tematic principal de factură cromatică; pedale armonice ale sunetului do# plasate la vocile extreme ale scriiturii, explorând rezonanțele timbrale opuse ale claviaturii; pedala armonică ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în funcție de arcul legato-ului de expresie (măsurile 20, 23 și 24), formula ritmului trohaic (prima jumătate a măsurilor 21 - 23) și înlănțuirile armonice parcurse (a II-a jumătate a acelorași măsuri). O nouă intenție de explorare a rezonanțelor extreme ale claviaturii prezintă ipostaza suprapunerii parafoniilor de acorduri majore din plan superior cu cele de cvinto-cvartă din baza discursului. Impresia de spațialitate astfel creată va fi echilibrată de intervenția vocilor mediane, ce contratimpează cu un atac marcato ritmul trohaic al planurilor extreme
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distrat, eroul ne apare surprins într-o diversitate de stări reflectată printr-o viziune sonoră ce explorează prin excelență ideea contrastului. Ceremonia burlescă debutează cu solemnitate în sonoritățile puternice ale imnului, care avansează prin octave în registrul extrem grav al claviaturii. Însuși debutul preludiului ce aduce în prim-plan afirmarea materialului tematic principal pune în valoare coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea aceleiași concepții directoare și a caracterului său impunător: utilizarea unui ritm desfășurat cu preponderență în valori mari de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melodia „amabilă”, ritmul punctat într-o formulă augmentată ( ) și „semnalul” imnului în octave. Acestea preced afirmarea concluziei în ff pe un acord de fa major lipsit de echivoc, succedat de rezonanțele sale în p la cele două registre extreme ale claviaturii. Calitatea interpretării acestor pagini depinde de valoarea umorului pe care îl descoperim printre rândurile acestora, în jocul inspirat al juxtapunerii de contraste. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. operează o modificare de stare în raport cu preludiile precedente, îndeplinind în același timp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive va evolua spre registrul grav al claviaturii, finalizându-și mișcarea ciclică pe aceeași terță do - mi (cu excepția plasării inedite în registrul mediu), intervalul generator al întregii efervescențe sonore. În pofida acestei incitante aglomerări acustice, nu asistăm la o devenire sonoră propriu zisă, ci la o mișcare giratorie ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scalar-ornamentală a introducerii recurge la configurația unui ritm izocron în triolete ( ) cu aspect impersonal, dar investit cu evidente semnificații picturale. Această opțiune a figurațiilor va constitui pe întreg parcursul preludiului un mijloc fundamental de investigare a valențelor timbrale ale registrelor claviaturii, realizând astfel echivalențe sonore ce corespund nu doar efectelor acustice specifice evenimentului evocat, ci oferind deopotrivă proiecțiile stilizate ale unor imagini vizuale sau cinetice. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Les fées sont d’exquises danseuses
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-ului pentatonic. În episodul următor (măsurile 20 - 24), rezonanțele alternative de cluster alcătuite din sunetele și plasează în mod deliberat sunetul do sub incidența ciocnirilor frecvente cu tonurile vecine, sporind tensiunea (cresc.) pe măsura avansării ulterioare spre registrul acut al claviaturii. Amplificarea rezultată, care conduce spre arabescurile expansive și scânteietoare ale celei de-a doua secțiuni, operează o modificare de pulsație (ce evoluează de la patru bătăi rapide la două bătăi lente), imprimând o neașteptată senzație de relaxare. Premisa armonică este construită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exuberantă (éclatant - strălucitor). Arpegiile prelungi ce anticipează scriitura în octave a motivului, nivelul dinamic puternic più f e cresc. - ff, țesătura acordică extinsă până la 11 voci, culminând cu expresia glissando-ului simultan pe clape albe și negre ce traversează întreaga claviatură, toate aceste aspecte de scriitură converg către același obiectiv sonor, imagine aflată într-o directă relație de determinare cu viziunea conceptuală inițial generatoare. Succedând efectul de prăbușire spectaculoasă determinat de trecerea la o țesătură transparentă asociată diminuării abrupte a nivelului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
1963-1965), Paris (1973-1975) și Grenoble (1976-1977). Debutează încă din vremea liceului, cu versuri, în „Universul literar” (1938). A fost membru al Cercului Literar de la Sibiu. Colaborează cu traduceri, articole de estetică și istorie literară la „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Claviaturi”, „Curțile dorului”, „Luceafărul”, „Tribuna literară” (Brașov), „Curentul literar”, „Saeculum”, „Țara” (Sibiu). La Alba Iulia, în 1941, scoate revista „Răscruci”, în care publică și versuri. Face parte din comitetul de redacție de la „U. Preocupări universitare” (București, 1943-1944), alături de Adrian Marino, Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
având un talent egal și înzestrări comparabile, un autor de imagini va fi freschist în secolul al XIV-lea, gravor în al XVI-lea, pictor în al XIX-lea, cineast în 1960, poate videast în 2000. Fiecare epocă are o claviatură estetică (în sensul originar al aisthesis-ul grec), adică o senzorialitate colectivă, analogă mentalității cu același nume, determinată în același timp printr-o scară de performanțe emotive și o scară de prestigii sociale. Tabel comparativ al speranțelor medii de renume (cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de scandal, 414/1942). Se realizează - la rubrica „O revistă pe zi”, dar și în afara ei - o panoramă a publicațiilor din toate provinciile românești: „Revista Fundațiilor Regale”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața ilustrată”, „Pagini literare”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Claviaturi”, „Ramuri”, „Cetatea Moldovei”, „Cuget moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei” ș.a. O atenție deosebită se acordă revistei „Gândirea”. Ț. publică articole și studii de istorie, teorie și critică literară, aparținând lui Ovidiu Drimba, Manole Precup, Ion Oană, Romeo Dăscălescu, Mihai Manu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
Asociației Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează la „Pământul”, „Front literar”, „Națiunea”, „Eu și Europa”, „Ecoul”, „Familia”, „Buna Vestire”, „Jar și slovă”, „Stol”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Curțile dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
ca elev, în „Vlăstarul”, revista Liceului „Spiru Haret”. Face studii de drept la Universitatea din București, fără a profesa vreodată ca avocat. În schimb, e prezent de-a lungul întregii vieți în paginile multor reviste literare, ca „Viața românească”, „Epigrama”, „Claviaturi”, „Zarathustra”, „Festival”, „Mlădițe” ș.a., semnând și cu pseudonimele T. Lungu, I. Smărăndescu, Ion Ștefan, Trall. Debutul editorial are loc în 1939, cu volumul Lumină tristă. Încă din primele versuri poetul împărtășește cititorilor povara pierderii timpurii a părinților (tatăl murise la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]