1,628 matches
-
ceara pe sfârșite! Însă, oricât de oțeliți sunt cei intrați în morișca mărunțelirii cu întrebări servite de către Răzvan Dumitrescu, nu scapă nerași de spoială și neînfățișați telespectatorilor în toată naturalețea biografie lor! Pe mâinile lui Răzvan Dumitrescu, aceștia sunt în cleștele din care nu scapă nici piroanele, nici scoabele, chiar și acționând cu rezistență în forță sau îndemânare vicleană! Există moderatori de emisiuni tv care se mai înduplecă să menajeze neobrăzații, dar de Răzvan Dumitrescu nu se lipește manipularea infiltrată, agresivitatea
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am așezat pe marginea sufletului să înfloresc lumini din hău e atât de frig! doar corbii veghează umbrele tăcerii undeva la răspântiile durerii crabi cu cleștii de aramă decupează altare uitării îi văd îi aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să mă adun din mine
DOAR CORBII VEGHEAZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371743_a_373072]
-
12 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sigur, noaptea este bună Dacă ești sub clar de lună Sau dacă ea este odihnă Trăită plăcut în tihnă ! Dar noaptea poate fi și tina Ce maculează Lumina De simți noaptea cu-ai săi clești LUMINA e, dar n-o primești... În noaptea sufletului meu Tristeți venit-au cu Cel Rău... Dar am găsit LUMINA lumii, Biruitorul genunii ! Ea e Singurul Izvor A toate Tămăduitor Ce ne e dată ca un dar De DOMNUL Domnilor
NOAPTEA-I BUNĂ, SAU E REA...(METAFORA NOPȚII) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371795_a_373124]
-
o face, și anume :”sunt singurul care face / curățenie de primăvară / în straturile cu neliniști”... ( Curățenie). Și dacă vrem un anotimp al speranței și-al iubirii, ” Hai să pornim / Nunta semințelor” ... că doar astfel poate ” Să-și desfacă primăvaram / Din cleștele ei siberian / Cornițele fragede de lumină”..., ne spune același autor. Iubirea , acest sentiment superior, înălțător, este cea care conferă vieții un sens, o chemare spre visare, spre frumos. Este spațiul unor aprige dispute între sufletele ce-și împărtășesc o taină
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
și o simt cum vrea sărutu-n lacrimi să și-l pună, dar eu mă-mpotrivesc fiindcă presimt că vremea ce-o să vină va fi bună. Nu mai vreau gânduri negre care dor și inima mi-o strâng ca într-un clește, când încă de speranțe mă-nfior și-a sufletului pajiște-nflorește. E-așa ușor să nu mai vrei să plângi, să-nmugurești visând c-o tinerețe venită din senin te-a pus să strângi buchete mari de tandră frumusețe. Nu-mi
BUCURIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369224_a_370553]
-
unde civilizația va fi de tip info-cultural, totuși, înclin să cred că omul comod și blazat al zilelor noastre n-ar renunța cu una cu două la confortul și necumpătarea sa, dacă nu s-ar vedea strâns până la sufocare în cleștele neiertător al împrejurărilor vitrege, împrejurări pe care chiar el le-a creat. Cât privește planul moral-spiritual, ei bine, cu siguranță că omul viitorului va deveni mai credincios, de îndată ce, după eșecurile datorate trufiei și nechibzuinței, se va pătrunde de adevărul cuprins
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
Toate Articolele Autorului când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
CU INSTRUMENTE DEZACORDATE când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
14 ianuarie 2017. când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
și albastru ... Citește mai mult când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoaptecând e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilorcând gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecuteiar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de bradcând poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greiercând ca marea e lacul
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic) – echipamente specifice de laborator; ... – șublere, micrometre, comparatoare, șurubelnițe, truse de clești; ... – termometre, manometre, traductoare; ... – ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, multimetre analogice și digitale, punți de măsură, contoare, multimetre analogice și digitale, surse de alimentare/generatoare de semnal; ... – componente pasive de circuit, traductoare, conductoare; ... – auxiliare curriculare, fișe de lucru, fișe de documentare, fișe ajutătoate
ANEXĂ din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285412]
-
Brătianu: el conferă României un statut de putere, statut pe care Rusia îl negase în 1878. Campania din vara 1916 și din iarna următoare se soldează cu o înfrîngere: după ce au ocupat Brașovul și Sibiul, românii sînt prinși într-un clește. Nici o promisiune n-a fost respectată: ofensiva rușilor lui Brussilov a încetat rapid; ei n-au trimis în Dobrogea decît 20.000 de oameni. Ofensiva aliată pornită din Salonic a stagnat. Germanii, coordonînd forțele bulgare și austro-ungare, au întreprins la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Imperiilor Centrale. Divizări ale clasei politice 1916 August Semnarea a două convenții politice și militare de către șeful guvernului român I. Brătianu și de reprezentanții Antantei la București Toamnă-iarnă Armatele române, după o înaintare rapidă în Transilvania, sînt prinse în clește de forțele austro-ungare și germane. 6 decembrie Generalul Mackensen își face intrarea în București 1917 Sfîrșitul lui ianuarie Frontul este stabilizat în Moldova de sud; dușmanul ocupă 3/4 din țară Primăvară-vară Reluarea ofensivelor armatei române Toamnă-iarnă Dezintegrarea armatelor ruse
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu pietre, bâte și material incendiar. Aceștia au pornit un atac asupra Ministerului de Interne (aflat în vecinătatea Ministerului Economiei); acolo se aflau deținute sute de persoane care au participat la conducerea mișcării protestatare. Automobilul ambasadei a fost prins în clește, comandantul unității armate din mașina blindată a zărit steagul arborat și a creat un răgaz să intrăm în curtea ministerului. După aceea, a urmat o scenă de adevărat război: masa înfuriată incendia mașinile instituțiilor, spărgea și devasta magazinele din apropiere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă. În zilele frumoase se puteau face câteva tururi și se strângeau câteva sute de oameni. Acest charivari plasat În satele din centrul Franței are rolul de a sancționa tinerii căsătoriți care refuzau să plătească
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important. S-au descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de fierărie de la Străulești, Lacul Tei-București, Șirna și Budureasca (jud. Prahova, Orșova, Telița (jud. Tulcea), Pârjoaia (jud. Constanța), LoznaStrăteni (jud. Botoșani), Botoșana (jud. Suceava), Biharea (jud. Bihor), Felnac (jud. Arad). În aceste localități s-au aflat și unelte (nicovale, ciocane, clești, dălți), dar importante sunt cele trei ateliere de la Lozna-Străteni. Și în necropole au fost descoperite unelte agricole, precum la Bandu de Câmpie (Transilvania). Piese și obiecte metalice se obțineau cu ajutorul tiparelor de lut, piatră sau os. Localități cu activitate meșteșugărească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai extrăgea arama, cositor, plumb, aur, argint, sarea. În ceea ce privește meșteșugurile, fierul era prelucrat în ateliere de fierărie descoperite la Bucov-Prahova, Bârlogu-Argeș, Garvăn-Tulcea, Lozna-Botoșani, Dăbâca-Cluj, Vladimirescu-Arad, Biharea-Bihor, Comana de Jos-Brașov. S-au aflat obiecte de prelucrare a fierului precum nicovale, ciocane, clești, cârlige. Era prelucrat argintul pentru obiecte de podoabă: brățări, inele, coliere. Lemnul și piatra erau utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul și cornul din care se obțineau piepteni, străpungătoare, cârlige. Alte meșteșuguri erau: torsul, țesutul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu pași repezi spre o înțelegere polițistă a lumii. Pe fiecare zi ce trece, complexitatea universului sărăcește, misterele cad, existența se simplifică și tot ce a neliniștit veacuri de-a rândul inima și mintea umană încape umilit între dinții acestui clește cu gura căscată : dreapta-stânga (75). Cezar Bolliac a susținut în 1873 că dacii inhalau fum de „mac și [de] cânepă mai ales” sau de „vreo altă buruiană narcotivă” (sic !), nu numai aruncând-o în foc sau pe pietre încinse, ci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rezista loviturilor de berbece ale meduzelor, văzură în fața lor o scenă incredibilă. Sprijinită pe cochiliile cornoase ale câtorva semene, o meduză gigantică ieșise aproape cu totul din apă și arăta precum o plasă imensă, rotundă, având în centru gura cu clești înfricoșători. Oksana coti brusc, dezechilibrîndu-l pe Durdrin, dar grupul de meduze reacționă prompt, apropiindu-se foarte mult. Când îi mai despărțeau doar douăzeci de metri de animalul care ieșise acum cu totul din apă și își etala corpul imens, lasîndu-se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
năprasnică. În loc de asta însă, se văzu atacat de zeci de animale mici... Prea mici pentru ca armele sale colosale să le poată atinge. Vietățile acelea iuți și agile se strecurau dincolo de ochii scăpărători ai dragonului și mușcau cu gurile ca niște clești din părțile expuse. În doar câteva momente, trupul semeț de care Xtyn învățase încă de mic să fie mândru începu să se contorsioneze. Trezește-tel Unul din atacatori reuși să smulgă o pereche de ochi și Xtyn percepu undeva la limita
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zborul deasupra Atlanticului. În 1881, Ion Ghica începea una dintre scrisorile lui astfel: „Azi te pui în tren la 9 seara, după ce ai prânzit bine la Hugues sau la Brofft, arăți tichetul conductorului care vine și ți-l timbrează cu cleștele, fumezi o țigară, două până la Ploiești; acolo îți bei ceaiul în ticnă, te întorci în vagon, apoi te înfășori bine în tartan, îți pui paltonul căpătâi, te lungești pe canapeaua de catifea roșie sau în vagonul pat, dormi ca acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
topituri alcaline. În cazuri mai rare se utilizează și creuzete de oțel pentru dezagregări prin topire alcalină (cu Na2O2) a minereurilor cu sulfuri. În timpul dezagregării, creuzetul se corodează puternic și în aceste probe, nu poate fi dozat fierul din minereuri. Cleștele de creuzete, confecționat din nichel, oțel inoxidabil, alamă sau aluminiu este folosit la manipularea creuzetelor curate și uscate. Pentru creuzete de platină, vârful cleștelui trebuie să fie îmbrăcat în foiță de platină, sau se poate folosi un clește de nichel
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]