2,002 matches
-
al cărui sediu a fost stabilit mai întâi la Suceava, iar apoi, după anul 1789, la Cernăuți 156. Această școală teologică ortodoxă, menită să ridice nivelul de instruire a preoțimii, ce a funcționat în toată perioada postiosefinistă, avea, aidoma școlilor clericale din Banat 157, o durată de trei ani și era întreținută din veniturile Fondului Bisericesc bucovinean. Pe lângă Daniil Vlahovici, ajuns episcop al Bucovinei, între dascălii acestei școli au mai figurat și alți înalți prelați aduși de la Mitropolia din Carloviț, precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de la Timișoara, prindea contur un vechi deziderat al ierarhiei ortodoxe din Imperiul habsburgic, acela de înființare a unei școli teologice superioare, prin ridicarea la Carloviț a unui Institut central ortodox de teologie 159. În același timp se hotăra păstrarea școlilor clericale de rang inferior existente, precum cea din Bucovina și chiar înființarea de astfel de școli în fiecare eparhie 160. Ca urmare, în mai 1791, Cancelaria Aulică Boemiano-Austriacă din Viena notifica Cancelariei Illirice că s-a luat hotărârea ca, atunci când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
numărul celor doritori să urmeze Seminarul din Carloviț. Date fiind aceste cerințe de ordin financiar, cei mai mulți au continuat să se îndrepte spre Școala teologică din Cernăuți, unde costurile erau mai mici, dar și gradul de instrucție mult mai scăzut. Școala clericală din Bucovina, după ce a pornit în anii 1786-1788 cu un număr de 16 elevi 163, la finele secolului XVIII și începutul celui următor a ajuns să fie frecventată de un număr de 30 de școlari, repartizați în mod egal, câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
făcea demersurile necesare încadrării lor ca preoți 165. În locul absolvenților se primeau alți zece candidați, care trebuiau să fie absolvenți cu atestat a uneia din cele două "școli normalicești" din Suceava sau Cernăuți 166. Majoritatea celor ce intrau la Școala clericală proveneau din familii de preoți și, într-un număr mai mic, din familii de mici nobili, de comercianți, meșteșugari sau agricultori 167, situație similară cu cea întâlnită în cazul școlilor teologice ortodoxe din Banat 168. În fruntea Școlii clericale din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Școala clericală proveneau din familii de preoți și, într-un număr mai mic, din familii de mici nobili, de comercianți, meșteșugari sau agricultori 167, situație similară cu cea întâlnită în cazul școlilor teologice ortodoxe din Banat 168. În fruntea Școlii clericale din Cernăuți se afla episcopul Bucovinei, iar de instrucția elevilor se ocupau doi învățători sau preparanzi, retribuiți cu câte nouă florini lunar 169. Programa școlară era destul de sumară, fiind bazată, în principal, pe studierea catehismului 170, iar desfășurarea procesului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anul 1784 în capitala Galiției 172. În fața acestei situații cu totul nemulțumitoare în care se afla această instituție de învățământ teologic, șeful forului politico-administrativ al Bucovinei, baronul Vasile Balș, a propus un plan superior de studii pentru ameliorarea situației Școlii clericale, ce prevedea între altele mărirea numărului de bursieri, trimiterea unor preoți capabili la institute de învățământ din vestul monarhiei spre a-și desăvârși studiile acolo, pentru a fi folosiți după reîntoarcere ca profesori aici, însă episcopul Daniil Vlahovici s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
va înființa un gimnaziu 173. Acest refuz va accentua animozitățile existente între cei doi, în condițiile în care căpitanul Bucovinei încerca să îngrădească abuzurile generate de practica vânzării preoției, prin care vârfurile ierarhiei ortodoxe bucovinene realizau mari venituri. Situația Școlii clericale din Cernăuți a fost judecată cu multă severitate în raportul întocmit de Ion Budai-Deleanu către autoritățile centrale din Viena 174, la începutul secolului al XIX-lea, în urma participării sale la ancheta deschisă contra căpitanului Bucovinei, Vasile Balș, între altele, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlii la un nivel scăzut al procesului instructiv-educativ, dorința de a realiza și în Bucovina un învățământ teologic la nivelul celorlalte provincii ale monarhiei, au determinat Comisia Aulică de Studii din Viena să decidă desființarea în anul 1818 a Școlii clericale din Cernăuți 175. În calitatea sa de șef al Administrației Bucovinei, Vasile Balș avea obligația de a veghea asupra tuturor chestiunilor ce priveau pe țăranii clăcași și raporturile acestora cu stăpânii de pământ. Pe linia ideilor sale iluministe a urmărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rezultă că, și atunci, în conducerea Consistoriului Episcopiei Bucovinei domnea corupția. Episcopul Daniil Vlahovici și mulți din sfetnicii consistoriali făceau un adevărat comerț cu demnitățile și posturile bisericești, vânzând funcțiile de egumen, asesor consistorial, paroh, iar promovarea seminariștilor în Școala clericală se făcea fără a ține seama de cunoștințele și meritele candidaților 218. În fața unor asemenea practici, căpitanul Bucovinei, Vasile Balș, care, încă din memoriul său din anul 1780 denunța cumpărarea posturilor în biserica ortodoxă, ca o practică moștenită de la regimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
veche familie nobilă, ce deținea unele din cele mai înalte demnități din Moldova. Totodată, Balș se distinsese în serviciul statului, apărând Bucovina atât împotriva invaziei polonezilor insurgenți, cât și împotriva epidemiei de ciumă, precum și în acțiunea de vindere a moșiilor clericale din Moldova. Nu era uitată nici menționarea faptului că în funcția de căpitan al Bucovinei a depășit granițele prerogativelor funcției, ceea ce a condus în final la pensionarea sa290. În cele din urmă, în toamna anului 1818, Înaltul Oficiu al Șambelanilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stare, astfel chiar și prea umila noastră rugăminte are ca scop, ca la instaurarea unui sistem preamilostiv să ne lăsați să avem parte în marea Voastră milă de privilegiile și drepturile de care ne-am bucurat mai înainte. Deoarece starea clericală depășește cu mult, atât ca număr, cât și ca moșii, pe cea seculară, astfel lămurirea amănunțită care urmează ar putea fi remarcabil de hotărâtoare pentru necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ne-am bucurat mai înainte. Deoarece starea clericală depășește cu mult, atât ca număr, cât și ca moșii, pe cea seculară, astfel lămurirea amănunțită care urmează ar putea fi remarcabil de hotărâtoare pentru necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din Bucovina posedă cele mai multe moșii și care reprezintă cea mai mare parte a provinciei. Clerul se împarte în episcopul de la Rădăuți și mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
asupra celor lumești, așa cum în Rusia, la aceeași religie, călugărilor le este interzisă în mod solemn orice putere în treburile seculare, atribuindu-li-se o mică retribuție pentru hrană și ar fi să li se lase decizia numai în materie clericală, după felul institutului Sf<ântului> Vasile. Deoarece însă religia dă întotdeauna loc la neliniști interne extrem de dăunătoare, iar în cazul acestor schimbări rapide prostimea ar putea ușor fi convertită la superstiția că, prin aplicarea acestor ordonanțe dintre cele mai binefăcătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
despăgubită, cu atât mai mult, cu cât în aceste mănăstiri se află documente autentice, care ar putea fi foarte de ajutor spre luminarea și folosul Preaînaltei vistierii. F. Dacă s-ar pune capăt marilor și numeroaselor procese, care alcătuiesc jurisdicția clericală, numerarul acelor mănăstiri va fi menținut în Bucovina, cu atât mai mult, cu cât acestea posedă moșii și în Moldova și compatrioții mei ar întâmpina cu bucurie însuflețită această măsură, atât de convenabilă pentru stat, cu cât, în acest fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
după adevăratele principii ale creștinătății și că, nu mai puțin, s-ar reface moravurile națiunii, deoarece oricum poporul nici nu mai mergea la biserică, nici nu mai obișnuia să poarte stimă pentru un cleric. Îmi închei această împărțire a stărilor clericale cu preoții și independent de faptul că aceștia locuiesc în sate, în condițiile cele mai mizerabile, din această cauză, ei nu sunt în stare să acorde poporului o învățătură eficientă, deoarece capătă de la acești țărani pentru hrană, pe lângă salariul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
educația. b) siguranța proprietății bunurilor private imobile și rectificările frontierelor lor. c) comportarea oficiilor vamale și ridicarea comerțului. d) lămurirea și stratificarea încurcăturilor contra administrației de pe atunci din provincie, și e) natura și alcătuirea și înființarea oficiilor directoriale. Observație Planul clerical: Deoarece acesta a fost încuviințat de Majestatea Sa de odinioară și deja, a fost urmat mai târziu de punerea în practică a planului de reglementare, astfel și amănuntele acestei munci de specialitate ce le conține, privitoare la toate acele lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
162; 169-170; 173-174. 149 Ibidem, f. 188-189. 150 Ibidem, f. 186-197. 151 Ibidem, f. 95. 152 Ibidem. 153 Ibidem, p. 166-167. 154 Ibidem, f. 165-166. 155 Ibidem, f. 180-181. 156 Isidor Onciul, Ceva despre mersul și dezvoltământul culturei teologice și clericale în Bucovina, în "Candela", Cernăuți, 3/1883, p. 2-11; 51-62; 103-117. 157 Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, p. 91-92. 158 Isidor Onciul, op. cit., p. 52. 159 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 92. 160 Ibidem. 161 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 27 octombrie 1998, se aplică și personalului clerical încadrat în instituțiile publice finanțate de la buget, salarizat potrivit anexei nr. VII/5 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică
HOTĂRÂRE nr. 828 din 11 octombrie 1999 privind aplicarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1998 şi personalului clerical încadrat în instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125607_a_126936]
-
NORME METODOLOGICE de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului Articolul 1 Prezentele norme metodologice se aplică pentru toate cultele religioase recunoscute potrivit legii, care beneficiază, la cerere, de sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical, în condițiile Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999. Articolul 2 Numărul posturilor personalului clerical, prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 29 decembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126544_a_127873]
-
la cerere, de sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical, în condițiile Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999. Articolul 2 Numărul posturilor personalului clerical, prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr. 142/1999 , pentru care statul sprijină salarizarea, se aproba anual, pentru fiecare cult religios, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, pe baza propunerilor conducerii cultelor religioase recunoscute potrivit legii, ținându-se seama
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 29 decembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126544_a_127873]
-
Secretariatul de Stat pentru Culte și unitățile centrale de cult au obligația de a verifica modul de stabilire a salariilor de baza între limitele prevăzute de Legea nr. 142/1999 , precum și încadrarea în fondurile alocate în acest scop. ... (3) Personalul clerical angajat în unitățile de cult beneficiază de sprijinul statului la salarizare numai pentru postul unde acesta își are funcția de baza. ... (4) Fondul de salarii aferent perioadei în care unele posturi sunt vacante, precum și fondurile aferente perioadei în care titularii
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 29 decembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126544_a_127873]
-
temporară de muncă se restituie Secretariatului de Stat pentru Culte. ... Articolul 4 (1) Sumele alocate de la bugetul de stat pentru sprijinirea așezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afară granițelor, în vederea menținerii identității lor culturale, lingvistice și religioase, determinate în funcție de numărul personalului clerical de cetățenie română și de echivalentul în lei al drepturilor în valută, stabilite în cuantum net, prin asimilarea, prevăzută prin hotărâre a Guvernului, cu funcțiile pe care este încadrat personalul român trimis în misiune permanenta în străinătate la misiunile diplomatice
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 29 decembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126544_a_127873]
-
de 52 de posturi. ... (2) Sumele alocate de la bugetul de stat, determinate potrivit alin. (1), pot fi utilizate, conform hotărârii conducerii așezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afară granițelor, adoptată în colaborare cu organismele specializate ale Patriarhiei Române, pentru salarizarea personalului clerical de cetățenie română. ... (3) Justificarea utilizării sumelor alocate se face prin prezentarea documentelor prevăzute de normele legale în vigoare, în concordanta cu prevederile alin. (1). ... Articolul 5 (1) Fondurile aferente drepturilor stabilite în condițiile Legii nr. 142/1999 se asigura
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 29 decembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126544_a_127873]
-
Articolul 1 Prezentele norme metodologice se aplică pentru toate cultele religioase recunoscute potrivit legii, care beneficiază, la cerere, de sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical, în condițiile Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999. Articolul 2 Numărul posturilor personalului clerical, prev��zut în anexa nr. 2 la Legea
NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999 de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126547_a_127876]
-
la cerere, de sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical, în condițiile Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999. Articolul 2 Numărul posturilor personalului clerical, prev��zut în anexa nr. 2 la Legea nr. 142/1999 , pentru care statul sprijină salarizarea, se aproba anual, pentru fiecare cult religios, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, pe baza propunerilor conducerii cultelor religioase recunoscute potrivit legii, ținându-se
NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999 de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126547_a_127876]