833 matches
-
Dincolo de celebre pânze, sculpturi, colecții, Ermitajul închide în zidurile sale, precum un chihlimbar, istoria Rusiei pe o perioadă de aproape trei secole: budoare, sala tronului, saloane, săli de bal ce încă par să păstreze foșnetul rochiilor ample, parfumul buchetelor ornamentale, clinchetul veselei și al paharelor ciocnite, acordurile valsurilor somptuoase. Într-un colț de geam, spre Neva, se pot încă vedea câteva slove scrijelite de ultima țarină, în timp ce privea gânditoare la Nicolae al II-lea, soțul ei, căruia i se prezenta garda
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
I-VIII nr. 24, și „Clopoțelul“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 18, premiul III - „Voinicii“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 16, învățământ gimnazial - premiul I - „Clopoțel“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, premiul II - „Clinchete“, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, premiul III - „Mini Clip“, de la Liceul Pedagogic „C. Sylva” l secțiunea „Reviste în limbi străine” - premiul I - „Tire Lire“, de la Liceul „J. L. Calderon”, premiul II - „Magazine Francophone Illustre“, de la Școala cu
Agenda2005-18-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283638_a_284967]
-
și a dispărut din nou cu ultima notă cristalină, sub umbra altei porți ce i s-a închis pe urmă ca trasă de o mînă nevăzută. Un zîmbet duios ca o geană de zi a trecut pe fața bătrînei. Un clinchet sec de mătănii de chihlimbar a sunat, și trupul și-a pierdut conturul și a dispărut fără a mai privi în urmă... " (Ceasornicul bunicii). Cele mai specifice bucăți în proză ale lui Anghel se găsesc în primul volum; Oglinda fermecată
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
administrative, avea prea puțin timp pentru a se consacra adevăratei sale misiuni: ancheta; putusem trage această concluzie din diferite emisiuni televizate. Căpitanul a aprobat cu căldură. Interogatoriul pornea bine, într-o atmosferă de încredere reciprocă. Windows-ul a demarat cu un clinchet vesel. Tata murise în seara sau în noaptea de 14 spre 15 noiembrie. În ziua aceea lucram; la fel și pe 15. Sigur, aș fi putut să iau mașina, să-l ucid pe tata și să mă întorc acasă în
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
Se poate... Un vis erudit, frîngînd amintiri neduse la capăt după rețeta atît de dimoviană a incompatibilelor între care intră rima ca un fermoar, asta e cartea lui Foarță. Neaoș-aristocratic din țările de sus, zemos și fin, "un vis cu clinchete de linguri și gust de ciocolată Lindt". începuturile au ceva de ghicitoare, spusă cînd Păresimi dă prin lunci, sau cînd "pășunea/ reînverzise,-n șaizecișapte". Altei literaturi, de poezii "tîrzii și coapte", i se spunea, atunci, prologul. Și, pentru-un cerc
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
cu excepția momentelor cînd soseau colindătorii - și acestea, fixe, în seara de Ajun, nu cu atîtea zile înainte ori după, ca astăzi, cînd Crăciunul și Anul Nou se amestecă - nu era muzică deloc la pom și la masă. Melodia obișnuită era clinchetul paharelor și tacîmurilor în farfurii, murmurul vocilor (Doamne, oare de ce se vorbește astăzi atît de tare în astfel de ocazii, ca și cum am fi surzi cu toții, efect poate al zgomotului caracteristic civilizației noastre de la finele mileniului?), urările, rîsetele ușoare (o, nu
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
treizeci de ani. Până la șase ani, Iolanda, n-am cunoscut familia mamei mele nici mireasma castanilor pe care o aducea din Buraca vântul de septembrie, cu oile și iezii ce se cățărau pe Calçada în direcția cimitirului părăsit, însoțiți în clinchet de zurgălăi de un bătrân cu basc și de vocile morților. Chiar și astăzi, dragostea mea, întins în pat așteptând ca Valiumul să-și facă efectul, mi se întâmplă la fel ca în serile de vară când mă culcam, căutând
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
fîntîni. Am ajuns spre amiază, și, în pofida împrejurărilor, am văzut că acolo domnește un spirit, era să zic “de sărbătoare”, nu, nu de sărbătoare, ci de plimbare nepăsătoare și resemnată. Pretutindeni, vînzători de sirop și de suc de caise scot clinchete din paharele pe care le clătesc în apa fîntînilor; pretutindeni, tejghele aburinde care îmbie, ispitesc și atrag deopotrivă pe cei mari și pe cei mici.Eu însă nu-mi pot desprinde privirea de la orașul aflat foarte aproape, căruia îi văd
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
tristețea, nici așteptarea. E-n zadar. Și cerbul cu vocea lui de-argint și sonoră, La „Zoo” duce boreala auroră. Am crezut că mai stă omătul nepăsător, Cristelnița pentru săraci, un bun ajutor, Săniile cu goană, necrezut de mare, Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare. Ce ar fi de spus despre nesigura tălmăcire care, probabil, a și pus în gardă redactorul revistei?... În primul rând, poemul original nu are titlu, ci doar trei asteriscuri. El este dedicat lui M. (ihail
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
În rândul al patrulea cerbul vorbește de aurora boreală și nu o duce acolo, la „Zoo”! Iar comparând ultimul rând din textul traducătorului cu cel din original se înțelege că este un uriaș decalaj între „clopotnițe” și... clopoței! ș„Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare” (S. C.) - „Sub dangătele clopotnițelor depărtate” (A. Ahmatova).ț Lipsit de adecvată cultură generală, „traducătorul” gafează până și în nota biobibliografică pe care o dă despre marea poetă, zicând că: „Anna Ahmatova a primit în anul
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
care l-am văzut, în '86, la festivalul de la Londra, My Life as a Dog, despre agonia și sfîrșitul unei mame, așa cum le percepe un puști, cu un ton de dulce amărăciune și de nostalgie sfîșietoare, dar mereu cu un clinchet de speranță și de prospețime în fața miracolului vieții ). Aceeași linie melodică am regăsit-o în ...Casa cidrului, care a avut premiera europeană toamna trecută, la Veneția. Un film clasic, de esență pencilensiană, povestea unui băiat crescut la orfelinat (de un
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
-o un strigoi roșu, deghizat în democrație. Vouă nu vă pasă, pentru că vouă nu vă pasă. Aici, în acest amurg al zilelor, colindă tot felul de indivizi, tot felul de fantasme. Fiindcă vouă nu vă pasă. Anacronismul vostru revoltă cerul, clinchetul banului a devenit "sfânt". Nu de puține ori, în singurătatea mea, v-am văzut îngenunchiați în fața roșiei democrații. Poem Mâna mea dreaptă vorbește metafore, deși nu i se aude vocea mai niciodată. Sfioșenia ei - lună ce mângâie cerul în asfințit
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
acesta drag și moderniștilor lui Ilarie Voronca explodează departe, în straturile de adîncime ale limbajului, antrenînd mișcări tectonice la nivelul semantic. În construcția "vîntul fierbinte alintă lin clopoțeii argintii și înclină foile late de pliban" aliterația traduce la nivel auditiv clinchetul "clopoțeilor argintii" (onomatopee de mare finețe). De altfel, Paul Lăzărescu împinge capacitatea sugestiei muzicale a lui Mateiu Caragiale pînă la forța de a prefigura muzica însăși. Analizînd fragmentul "Lăutarii nu uitară să cînte acel vals domol, valsul voluptuos și trist
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
atragă prin sunet, făcînd uz de un limbaj de elevație crasă. Uneori intenția verbozității e atît de crîncenă că autorului îi scapă din vedere găunoșenia sensurilor pe care le transmite. E ca și cum, lovind suprafața unui pahar de cristal, te încîntă clinchetul sticlei și uiți că în pahar nu e lichid spre degustare. Cazul lui Vlad-Ionuț Tătaru e din această speță, și din păcate nu e singular. Sunt zeci de eseiști cărora rigoarea unei terminologii abstracte le-a fost fatală sub unghiul
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
Gabriela Melinescu În ziua în care trebuia să aibă loc Festivalul ghioceilor ninsese la Stockholm, dis-de-dimineață. Mă trezisem brusc, neliniștită; auzisem un zgomot de cărți căzând. În realitate fusese numai un foșnet, un fâșâit ușor dinspre fereastră, un sunet, un clinchet, poate un ton, resturi ale unui dangăt profund din prima literă a alfabetului. Mă trezisem cu un A în gură. Mă ridicasem repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Rona, face pașii mici, Parcă i-ar fi teamă de singurătate. A murit ,,bătrânul’’, a murit cu zile, Ca lui Rilke roza, lui un porumbel I-a adus lin moartea, asta e copile, Fumul, nu tăișul aspru de oțel. 2. Clinchete îl cheamă, zvon de zurgălăi, Pe alt prieten mort, cela din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu poate s-o miște. Ion din neamul Iuga, boierescul neam, Ce avea hrisoave
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Zgomotul se sfârșise, dar cele 8 sunete continuau să se miște, ridicân-du-se ca niște fire de păpădie. Pluteau foșnind pe sub nasul bărbatului, înțepenit în fotoliu, fuioare luminoase ieșite din sufletul muribund al unei femei îndrăgostite. Cristian se ridică ușor, urmând clinchetul ca o adiere și licărirea apelor spiralate, fără să se gândească la ceva, fără planuri și fără precauții, păși în hol, apoi deschise ușa de la baie și rămase o clipă trăznit de lumina orbitoare. Primii pași îi făcu pe orbecăite
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
Vinum spumosum Rhein, nec plus ultra, hypochondriae hostis! Song de duminică Un guguștiuc - același din copilărie -, cu țipetele-i scurte, cam stridente, descumpănește orizontul tihnit al acestei duminici: când unul, când altul, neatent se izbesc de singurătatea-mi, iar ea clinchet scoate. Adun diferitele songuri, le cerc la ureche, le transcriu pe curat în mapa de partituri pentru vechiul armoniu. Vă ies înainte. Nu-i stradă să nu-mi spună ceva: pe-aici îl plimbam pe Răducu, acolo am mângâiat genunchii
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
de ghinde crude lăptoase verzi ca surâsul primului miel pornit pe podul inocent cu două tăișuri: unul pentru aducerea-aminte și-altul, aidoma, pentru ziua uitării... O transparență de sânge subțire în spaima fiecărui copac ștreanguri roase de vis, franjuri sticloase clinchet de stele-n auz stejarii freamătă uluitor în urechea de sticlă...
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
se întrec în bocete cu librarii și inginerii. Și scena se repetă cu toate că nimeni nu poate prezice ce se ascunde în sunetele balalaicei și nici în ochiul galben al îndepărtatului Orient. Și nimeni nu poate explica splendoarea aurului și nici clinchetul glasului de madonă a singurătății. Rămân doar gândurile spuse pe jumătate, dantelele clovnilor, mătura vrăjitorelor, bibliotecile cartoforilor și cei ce trimit prin poștă dragostea pe care o refuză aproapelui. Doamne, tu calci pe ape cu pasul deținutului prin curtea închisorii
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
poem cum scrii doar o dată în viață o singură dată - în poemul lui nu scria nimic din toate acestea xxx ea își amintea totul: arcuirea sprâncenelor lui umbra unui rid gustul dulceag al pleoapelor lui sărutate în grabă își amintea clinchetul paharelor frigul nopții din mica gară mâinile lui ce trecuseră prin multe războaie de multe zile îi păstra în nări mirosul pielii ei veneau din sisteme solare diferite ca atare se întâlneau foarte rar totuși ea era proprietatea lui nerevendicată
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
gândesc că se poate ajunge la acea stare și pe altă cale. Un exemplu îmi e la îndemână: prin clopote. Și iată că am ajuns la clopote, a doua caracteristică a orașului. E-adevărat, clopotele Bambergului nu posedă bucuria și clinchetul strălucitor al clopotelor Parisului, nici consistența și bogăția celor din Londra ori Roma, dar au o însușire comună: toate clopotele sunt acordate în gama si major. Totul sună armonios în Bamberg, căci oricare ar fi combinațiile dintre sunete, ele vor
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
artă poetica" a unui cineast tînăr, care, povestind și repovestind, jonglînd cu tehnicile, cu efectele, cu motivele, cu tonalitățile - își caută propriul cinema. Regizorul e ca un pianist talentat angajat într-un local de mîna a doua, si care, în clinchet de pahare, își plimba mîinile pe clape și improvizează pe teme mari. Nu e Simfonia destinului, dar e un ecou jucăuș, tocmai al ei. Ca să-și salveze iubitul, Lola află că trebuie să facă rost, în 20 de minute, de
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
cîntec, ea făcea semn cu palma ca să tacă. Și el tăcea. Au băut șampanie din pahare cum nu mai văzuse Fotache niciodată și umblase, slavă Domnului, în lumea asta. Erau niște pahare cu picior, înalte, subțiri, care ciocnite scoteau un clinchet de clopoțel de gheață. I-au pus pahar și lui Fotache și a băut și el din acele pahare nemaivăzute prin zona noastră, iar băutura era, cică, așa cum te-ar curenta bateria de la lanterna pe care o aveam noi în
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
constatând din pastișa lui de bilanț că, la ora aceea, dispuneam de: 1. O țară bogată și frumoasă (păcat că-i locuită); 2. Colinde emoționant-creștine, cum ar fi „O ce veste minunată!” (majorarea pensiilor cu 3,1 la sută); 3. Clinchet de clopoței (în semipustietatea sălilor Parlamentului) 4. Folclor minunat la Etno TV: „Merg prin sat pocnind din dește -/ Zice lumea că sunt pește;/ Da’ nu-s pește și nici crap,/ Însă sunt amorezat...” (extraordinar, ce imaginație sentimental-piscicolă spre desfătarea realizatorului
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]