1,121 matches
-
nivelul stopurilor ocluzale. O altă modalitate este păstrarea de stopuri ocluzale metalice pornite din șea sau obturații de amalgam de argint pe fețele ocluzale. . Realizarea arcadelor artificiale este guvernată de o serie de legi biomecanice ce trebuiesc bine cunoscute de clinician. Chayes demonstrează că suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața de secțiune, la colet, a dinților pe care îi înlocuiește. Acest autor propune realizarea unor șei cu dimensiuni strict raportate la suprafața dentară, dar suprafața șeilor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de menținere, de sprijin și de stabilizare, reprezentate în protezarea acrilică de croșete, asigură ancorarea și, deci, menținerea protezelor parțiale acrilice. Pe lângă latura tehnologică, o mare importanță o prezintă și latura clinică, de proiecție, care va fi efectuată obligatoriu de clinician în colaborare cu tehnicianul dentar. a) Croșetele acrilice. Caracteristici: -sunt realizate din acrilat; -fac corp comun cu restul construcției protetice, putând porni fie din conectorul principal, fie din șea. Clasificare: 1. Croșete simple acrilice alveolare (fig. 4.13): -Sunt prelungiri
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
distală va avea tendința să se opună acestei mișcări într-un anumit grad. Însă, sarcina ocluzală tinde să fie crescută și forța retentivă generată de croșet relativ scăzută. Sarcinile ocluzale favorizează mecanic croșetul, de aceea acest design este ineficient. Dacă clinicianul consideră că sprijinul indirect este justificat într-un anumit caz, se recomandă utilizarea de croșete multiple. În locul alegerii soluției sprijinului indirect pentru o șea distală, se recomandă: a) Optimizarea sprijinului direct prin: -extensia totală a bazei; -utilizarea de pinteni ocluzali
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de contact. Croșetele dentare sunt elemente de menținere și stabilizare simple, accesibile oricărui specialist stomatolog, necesitând o dotare minimă a laboratorului de tehnică dentară. Există însă elemente de menținere și stabilizare mult mai complexe și mai sofisticate, care cer din partea clinicianului mult discernământ, privind indicațiile lor, iar din partea tehnicianului dentar o pregătire tehnică deosebită. ELEMENTE SPECIALE DE MENȚINERE, SPRIJIN ȘI STABILIZARE Elementele speciale sunt mecanisme de înaltă precizie, fiind compuse din două porțiuni ce se imbrică, o porțiune ce se fixează
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
familie de origine franceză stabilită în România cu câțiva ani mai înainte. Absolvent al Liceului Național din Iași și fost student al Facultății de Medicină Iași, pe care a absolvit-o în 1918, prof. Leon Ballif avea o formație de clinician și de fiziolog. Ca bursier, după absolvirea facultății din Iași, a lucrat câțiva ani în laboratorul fiziologilor englezi de renume mondial Sherrington, Langley și Douglas. După ce a funcționat o vreme ca șef de lucrări al Catedrei de fiziologie, concomitent practicând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atât de depresie cât și de TS, este abundentă, adesea redundantă, dar explorează totuși, din ce în ce mai subtil în cadrul unei abordări epidemiologice analitice, factorii de risc asociați, intricațiile de comorbiditate, profilele evolutive particulare, toate acele lucruri pe care trebuie să le cunoască clinicianul. Totuși, epidemiologia, chiar și cea analitică, nu înseamnă totul! Ori, în prezent, distanța devine din ce în ce mai mare între, pe de o parte, o poziție descriptivă ce conduce spre recomandări pragmatice și, de cealaltă parte, o încercare de înțelegere a unei abordări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și de care trebuie să ținem cont, sunt ele și suficiente? Citind literatura științifică actuală, suntem surprinși să constatăm cvasi dispariția oricărei tentative de înțelegere a fondului acestui tip de problemă. Această situație seamănă puțin cu aceea în care un clinician, sigur de a fi identificat, selectat și evaluat inamicul, „obiectul” său de studiu și de tratament, ar putea de acum înainte să se războiască cu acesta, uitând complet subiectul care este purtătorul acestui inamic. Depresia, mai ales la adolescent, poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la orice vârstă. Abordarea pur descriptivă și nu developmentală a DSM cunoaște totuși o limită deoarece face referire în mod explicit la copilărie și adolescență în criteriile 1 și 3. Pe de altă parte, chiar dacă această descriere este adecvată pentru clinicianul avertizat, ea rămâne foarte „teoretică” și necesită a fi tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În schimb adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat, încăpățânat sau chiar interiorizat, inhibat sau total indiferent la conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă. Pentru clinicianul neavertizat această atitudine poate trece drept un semn de ostilitate, de dispreț sau, pur și simplu, de refuz de a participa la conversație. În sfârșit chiar și atunci când există, această lentoare motorie nu este permanentă. În unele momente ale zilei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Dacă primele au avantajul numărului și reprezentativității, ele prezintă inconvenientul unei identificări prin auto-chestionar ce este uneori îndoielnică (a se vedea în continuare). Dacă cea de a doua categorie de studii are avantajul unei definiții mai precise, efectuată de un clinician competent ce utilizează de acum înainte o scară sau criterii de evaluare, ele nu pot pretinde că furnizează o reprezentare corectă, deoarece erorile de selecție au o pondere importantă. Totuși, compararea acestor anchete cu recunoașterea limitelor lor este plină de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
utilizează de acum înainte o scară sau criterii de evaluare, ele nu pot pretinde că furnizează o reprezentare corectă, deoarece erorile de selecție au o pondere importantă. Totuși, compararea acestor anchete cu recunoașterea limitelor lor este plină de învățăminte pentru clinician și medicul specialist în sănătate publică. O analiză a lui Gasquet (1994) a sistematizat aceste anchete epidemiologice diverse, problemele metodologice aferente și concluziile posibile. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIEI GENERALE Aceste anchete folosesc în general auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aferente și concluziile posibile. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIEI GENERALE Aceste anchete folosesc în general auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit calcularea scorurilor depresiei. Aceste auto-chestionare pun problema metodologică a diferenței dintre „depresia resimțită” de către subiectul însuși și „depresia evaluată” de clinician. Numeroși autori au insistat asupra obișnuitei supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze instrumentul de evaluare prin includerea unor criterii diagnostice de clasificare a bolilor mentale (DSM-IV, CIM-10 etc.). Dar limita
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a depresiei; - în sfârșit, putem considera acest consum ca o formă de automedicație. Autorii concluzionează că tabagismul (definit ca un consum de mai mult de 10 țigări pe zi) în adolescență trebuie, oricum, să fie un semnal de alarmă pentru clinician, care trebuie să depisteze eventualele probleme psihopatologice asociate. Asocierea depresie-consum de substanțe poate fi explicată, între altele, prin faptul că cele două patologii au factori de risc comuni, în particular antecedente privind consumul de produse în fratrie (Reinherz și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
devine atunci persecutiv, deoarece îi reamintește această suferință trecută. Pe măsură ce comportamentele psihopatice, pe de o parte, apărarea prin acțiune, pe de altă parte, ocupă locul întâi, nucleul depresiv devine din ce în ce mai ascuns și mai inaccesibil. Această inaccesibilitate îl privește atât pe clinicianul confruntat cu adolescentul (semiologia depresivă propriu-zisă tinde să dispară) cât și pe pacientul însuși (el se simte efectiv din ce în ce mai puțin „deprimat” sau „gol”, dar din ce în ce mai agresat de o societate „injustă” al cărui răspuns, trebuie subliniat acest lucru, adică închisoarea, nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
realizat în 1958 o comparație între doliu și adolescență: „un oarecare doliu după obiectele din trecut este inevitabil”, declara ea vorbind despre travaliul psihologic cu care se confruntă orice adolescent. Dar această comparație va creea o confuzie durabilă în ceea ce privește abordările clinicienilor, făcând foarte dificilă distincția dintre ceea ce ar însemna depresia inevitabilă legată de adolescență și depresia-episod patologic. Dacă există depresie în toată perioada adolescenței, granițele acesteia devin confuze, limitele semiologice se estompează. Am putea să ne mulțumim cu această constatare dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu ipoteza teoretică prealabilă în legătură cu existența unei „situații depresive” (Klein, 1934) înainte chiar ca o descriere clinică a depresiei la copil să fie propusă. Nu este imposibil ca această preexistență a unui cadru teoretic prezentat ca atare să fi jenat clinicienii în tentativa lor de a studia depresia la adolescență, făcând neclară într-o oarecare măsură diferențierea dintre procesul psihologic și starea psihopatologică. În plus, o nouă problemă s-a alăturat celei precedente. În anii patruzeci, Spitz a atras atenția medicilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Cu ce frecvență? Dacă da, sunt gânduri sinucigașe? V-ați gândit deja la modul de a o face?) sfârșesc prin a revela medicului adevărata față a suferinței depresive. Este adevărat că, odată enunțată, travaliul clinic abia începe... Este posibil ca clinicianul, în mijlocul unei consultații obișnuite și cu sala de așteptare plină, să nu dispună de timpul necesar pentru a continua imediat această investigare (vezi capitolul 13), totuși el poate oricând: - să recunoască imediat această suferință și să i-o spună adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
compare, pe de o parte, modul de îngrijire și recidiva/recidivele sau, pe de altă parte, modalitățile de repetare a tentativelor (repetare în care metodele folosite în termenii letalității sunt mai grave sau identice, sau uneori mai puțin grave). Impresia clinicianului (dar cât valorează astăzi acest tip de impresie comparat cu „dovezile” aduse de numărul mare de cazuri și de prelucrarea statistică a acestora?) este că recidiva depinde în mare parte și de rezolvările individuale și familiale care ar putea să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
puțin banalizator ale primelor studii epidemiologice din perioada anilor șaizeci-șaptezeci (sinuciderea adolescentului nu exprimă o patologie foarte gravă și poate fi asociată în mod simplu unei „crize a adolescenței”) la un punct de vedere în mod clar psihopatologic, cel al clinicienilor mai întâi, care consideră că o tentativă de suicid în adolescență este întotdeauna consecința unei tulburări grave asociată cu psihoza (poziția unor autori cum ar fi Laufer, 1989 sau Ladame, 1981) apoi la cel al noilor studii epidemiologice din anii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
constituie una dintre mize și are o prioritate mare. Dacă, în mod evident, acest sens este o proprietate ideosincretică a subiectului cu tentativă de suicid, și nu i-a fost în nici un caz administrat prin intermediul unei teorii exterioare, atunci experiența clinicianului poate constitui un ghid prețios, util pentru clarificarea unei polisemii pe care subiectul o percepe adesea ca pe o cacofonie. Ideile și ipotezele psihopatologice care urmează se înscriu pe această linie, propunându-și să excludă orice explicație simplistă și liniară
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
individuale și familiale care apar după o tentativă de suicid sunt de natură complexă, dificil de clasificat și de cuantificat, ce provoacă implicarea unor parametri foarte numeroși, puțini autori au propus o analiză și o sinteză a acestora. Totuși, experiența clinicianului îi arată în mod regulat faptul că aceste schimbări apărute după o tentativă de suicid joacă un rol fundamental în evoluția ulterioară. Abordând problema observației terapeutice după o tentativă de suicid, Carbone și Gino (1995) fac această remarcă incidentală: „... relația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
următoare, ei constată, de asemenea, că aproximativ 50% dintre părinți exprimă sentimente de ostilitate față de tânăr, sentimente care, mai ales în ceea ce-i privește pe părinți, par să persiste și chiar să se amplifice cu timpul. Acest studiu confirmă ceea ce clinicianul constată: efectuarea unei tentative de suicid reprezintă o amenințare pentru echilibrul interacțiunilor familiale, care se trezesc confruntate cu o eventuală amenințare de schimbare. Această ruptură tranzitorie a echilibrului familial anterior în cele câteva zile care urmează după tentativa de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
particularități față de alte patologii? Prima întrebare constituie obiectul a numeroase dezbateri și avem un bun exemplu în revista Adolescence, numărul consacrat psihoterapiilor din anul 2000. Dacă pentru majoritatea analiștilor, ascultarea analitică nu se segmentează și are propria sa coerență, unii clinicieni apără caracterul de continuitate existențială (de la copil la adult) în munca lor clinică și contestă importanța unei specializări în „terapia adolescentului” (Aisenstein, 2000; Guignard, 2000), alții insistă asupra specificității tehnice și teoretice (Gutton, 2000, Laufer, 1989). Totuși, în ceea ce privește forma în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se întâmplă rar ca cele trei variabile să fie prezente în același timp chiar de la primele consultații. Am putea spune că obiectivul terapeutic al convorbirilor de evaluare este chiar acela de a aduce acești factori incitativi în conștiința adolescentului atunci când clinicianul consideră că va fi necesară o psihoterapie. În unele cazuri, o observație intermitentă, o terapie de susținere constituie prologul indispensabil pentru a permite tocmai travaliul cu adolescentul asupra emergenței progresive a acestor percepții, înainte de a-i propune o veritabilă psihoterapie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neînțeles și se poate simți, din această cauză, și mai izolat și disperat. Un anumit număr de tentative de suicid cu ajutorul unor substanțe prescrise în urma unei consultații recente se înscriu în acest tip de „logică”. Aceste remarci trebuie să îndemne clinicianul să facă dovada celei mai mari prudențe în prescrierea acestei clase de produse medicamentoase. Vom insista în special asupra: - necesității imperioase de a încadra cu rigurozitate prescripția și de împiedica o automedicație al cărei risc este transformarea acesteia într-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]