1,622 matches
-
embrionul, o rețea fină de vinișoare ca o idee de viață țesută pe galbenul aprins, în mijloc cu un punct care pulsează. Inima puiului. Viața puiului începe misterios, un embrion care crește ascuns în coaja oului. Oamenii trebuie să simuleze cloșca, găina‑mamă care își clocește ouăle și le oferă embrionilor exact ce le trebuie, și trebuie s‑o simuleze cât mai bine. „E ca la copii”, mi‑a spus Zaharie Oprea, seniorul familiei și fondatorul Oprea Avicom, la 61 de
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
portocalie, e cald, parcă miroase a vopsea de ouă, locul huruie și pufnește. O latură e capitonată‑n alb lucios, cu opt uși masive străjite futurist de monitoare care afișează temperaturi și procente de umiditate - parametrii care fac din incubator cloșcă. La cea mai mică abatere se declanșează alarma, răsună în toată clădirea. Toate aparatele din stația de incubație sunt legate într‑un soft, Seniorul mi‑a spus că poate să se uite și de acasă cum funcționează - și se uită
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
vândut în jur de 3.000.000 de pui, spiritul de afacere de familie se păstrează. Se adună care cum în sediul din Ungheni, vizavi de casa seniorilor, discuțiile la masă sunt despre firmă, viața lor e o ședință. Victoria, cloșca familiei, vede afacerea ca „o grădină mai mare, în care au loc toți ai mei”. Seniorul a sintetizat-o așa: „Unul produce: Ovidiu. Unul vinde: Emanuel. Unul se va ocupa de legalitate”. Viața puiului în fermă durează în jur de
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
pe aripi de somn, ca intrase și el în mulțimea de pe Columna, printre dealurile săpate în piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe cer, Cloșca cu pui și Ursa Mare dovedeau că ajunsese în Cărțișoara, pe malul Balei, împreună cu tot neamul sau. Când s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presă din Romă
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
al micului nostru Trust, Victor CRĂCIUN, Vasile BURLUI, Ioan DEDIU, Mihai CIMPOI, Nicolae DABIJA, Mircea CHELARU, cu toții greu fiind convinși să atace probleme sociale în articolele și studiile Domniilor Lor, la fel de greu i-am adus pe profesorii universitari Constantin FROSIN, Constantin CLOȘCĂ, Coriolan PĂUNESCU, Alina Beatrice CHEȘCĂ, Marius HRISCU, Cristian SANDACHE, Ionel PINTILII, Victor MORARU, Gheorghe BOBÂNĂ, Andrei DUMBRĂVEANU, Eugen CARAGHIAUR, Mirel Dumitru POPA, Maria MINA RUSU, Ioan DĂNILĂ, Zanfir ILIE, Nicolae DOBROVICI BACALBAȘA, Catinca AGACHE, Constantin FĂTU, Ana CĂLIN, alături de necunoscuții
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
Țepeș, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul și cele câteva tragice încercări de independență ale câtorva domnitori (vezi Ioan Vodă zis -de istoria vitregă- „cel Cumplit”). Poate, în treacăt să mai amintim de mucenicii neamului: Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu(căruia unii contemporani ai noștri nu-i „recunosc” titlul de „Erou Național”), Tudor Vladimirescu, mareșalul Ion Antonescu (căruia puterile străine nu-i recunosc meritul de erou, obligându-ne să-l considerăm criminal de război). În felul
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Acasă > Poeme > Devotament > JALBA POPORULUI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe Cloșca și Crișan i-ați tras pe roata, Lui Horia, asemeni, i-ați făcut, Dar niciodată, nimeni n-o să poată, Eroii să ni-i șteargă din trecut! Pe roata suferinței de ne-ați trage, N-ar fi destul, cu ea ne-
JALBA POPORULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344182_a_345511]
-
dintre genuni, Toți afluenții - auriferi, nocturni Continuă - agatârsa tescuire. Mai vechi că Troia, artefacte de-aur Din ale proto-tracilor morminte Fost-au găsite-n al Dabenei plaur: Coroană, mască, un pumnal cu ținte, Mărgele și inele în tezaur Și -o Cloșca veche, puii să -i alinte. PONTOS AXEINOS, PONTOS EUXEINOS Pontos Axeinos-Inospitalieră, Ți-a spus în patrusuteșapte s cinci, Din cauza furtunilor prelungi, Poetul Pindar de pe riviera. Dar au schimbat această kalimeră Tot Grecii, ce lovind în caterinci, Au debarcat oi,capre
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
se transformase într-un altar de biserică, și glasul Zinei, cântat, șoptit, printre buze: ... Se trezi. Strigase Zina? Venise ea oare acolo sub nuc? Ascultă ce ascultă cântecul nopții, asculta acele tăceri, totul părea încremenit. Privi cerul, Calea Laptelui, și Cloșca cu Puii, și Carul Mare, și luna bezmetică pe cer, și stelele care parcă încremeniseră pe boltă; nici foșnet de licurici, nici boare de vânt, călca parcă pe vată căci se sculase să meargă în grădină la umbra nucului s-
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
nopții tainice. Bunicule, eu pot să ajung acolo sus, la stele, să mă joc cu ele ? - Nu, copile, nu poți ajunge acolo, este prea sus de tot. Uite, vezi, acolo în înaltul cerului sunt câteva stele ghemotoc. Acolo îi zice „Cloșca cu pui de aur”. Chiar par stele ca de aur ... - Ce frumos licăresc steluțele. Și ce multe sunt, multe-multe, în toate părțile, oriunde te-ai uita! - Da, sunt multe, milioane, miliarde, cât nisip e pe malul mării. Vezi brâul cel
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
el mai mult mânca. Aveau frăguțele un gust minunat. Dar îi spuse bunica să nu mănânce prea mulți fragi, să nu-i fie rău. Cam spre prânz, bunica își aduse aminte că acasă o așteapta vițelul de adăpat, dar și cloșca cu puii. Așa că lăsară fragii, să plece degrabă acasă. Mai turnară o cană de fragi, mari și gustoși, în găletușă, care se umplu, apoi porniră spre casă. Aici, în mare grabă, bunica hrăni toate animalele. Făcu repede mămăliguță, strânse în
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
de greșelile menționate mai sus. Se vedea încununat cu laurii de președinte peste un popor mințit și manevrat cu abilitate. Văzuse că nu crâcnește atunci când îi pune-n cârcă noi taxe, chipurile, spre „binele” lui. Pe de altă parte, devenise cloșcă de penali, care îl doreau președinte protector, să-i scape de nesuferitele gratii. Dar rezultatul scrutinului doi al alegerilor nu trebuie considerat neapărat o victorie a lui Klaus Iohannes, ci mai degrabă o pedepsire a lui Victor Ponta de către poporul
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
sa, popor mințit și manevrat cu abilitate. Cu această tactică poți înșela un om, un grup de indivizi, dar nu un popor, în majoritatea sa. Mai ales când îl înfurii cu disprețul tău, cu vorbe mincinoase și cu atitudinea de cloșcă a răufăcătorilor. Dincolo de greșelile premierului și ale susținătorilor săi, votul românilor a semnalat clasei politice autohtone, dar și întregii lumi, că s-a trezit la democrație. La furie, românii și-au dat seama că puterea lor stă în voturile lor
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
I” din Târgoviște. Participă ca proaspăt sublocotenent în Regimentul de Gardă Călare la campania anticomunistă din Răsărit. Cade prizonier în mâinile sovieticilor, nerecunoscând actul de trădare militară de la 23 August 1944, refuzând înrolarea în Diviziile roșii „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan, astfel că rămâne oaspetele bolșevicilor până în 1948, trecând prin Oranki, Mănăstârca, Krasnigorsk, Gorki, Mrițeiska, Marșansk. Obține la excepțional licența în Filosofie după numai 2 ani, dar în 1950 este arestat de securitate și condamnat la 10 ani detenție
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
-I NIMENI, nu-i așa? Ca să asculte CUCU. Doar CĂȚELUȘUL ȘCHIOP Care-și făcea de lucru, Privind la RÂNDUNICA ȘIREATA, ce-și făcea, Un cuib de lut și paie Chiar sub fereastra mea. Iar MICUL VÂNĂTOR, MOTANUL PEDEPSIT, Privea la CLOȘCA cea cu pui Și la DOI FRAȚI CUMINȚI. De PEDEAPSA MÂȚEI toți știam. Chiar și UN PORUMBEL Ce rotocoale tot dădea, Să prindă un GÂNDĂCEL... Era o zi de soare plină Și FLUTURII ÎN ZBOR, Alături de BONDARUL LENEȘ Dădea de
PORTRET DE AUTOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374495_a_375824]
-
după anumite criterii pur omenești, atitudine ce mai târziu se arată a fi doar în detrimentul omenirii întregi. El își exprimă dorința de protecție și de unitate a întregului popor prin intenția Lui Dumnezeu de a-i strânge precum își „strânge cloșca puii sub aripile sale” încercând să îi sensibilizeze: „ V-am cântat din fluier și n-ați jucat, v-am cântat de jale și n-ați plâns”. Marele nostru Domn și Mântuitor Isus Hristos plânge și în ziua de astăzi pentru fiecare
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
cu suflarea mea fierbinteSă te trezești sub alintarea ei,Din somnul greu să te ridici cuminte.Nu poți să mori cât încă eu trăiesc!... XXIII. JALBA POPORULUI, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017. Pe Cloșca și Crișan i-ați tras pe roată, Lui Horia, asemeni, i-ați făcut, Dar niciodată, nimeni n-o să poată, Eroii să ni-i șteargă din trecut! Pe roata suferinței de ne-ați trage, N-ar fi destul, cu ea ne-
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
astăzi, înapoi ne-o vom lua! Eroii nu cunosc cuvântul moarte, Căci faptele lor urcă-n veșnicii, Nu tremurăm de frica unor hoarde Ce-au locuri pregătite-n pușcării. Nu ne mai temem de nimic, vreodată, ... Citește mai mult Pe Cloșca și Crișan i-ați tras pe roată,Lui Horia, asemeni, i-ați făcut,Dar niciodată, nimeni n-o să poată,Eroii să ni-i șteargă din trecut! Pe roata suferinței de ne-ați trage,N-ar fi destul, cu ea ne-
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
îi cădeau vălătuci de pâclă. Parcă era bezmetic. A intrat și în focărie, așa zisa bucătărie de vară. Căldări, oale și cratițe, aruncate alandala, împreună cu alte ustensile de bucătărie, sticle și borcane. Printre toate astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată plângea după apa risipită, care băltea, dizolvând găinațul consistent din jur. După un dulap cu geamuri sparte și polițe căzute, observă o ușă scundă, încuiată cu
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
obrajii ei când, cu o timiditate simulată a propus: - N-ar fi cazul să mai încercăm? Poate vei fi scutit de munca grea din noaptea nunții. - Nesătul-o! Și ce-o să zică satul, mămica, că ne-am grăbit? - Până acum cloșca era stăpâna diriguitoare. Acum este cocoșul. Puiul a devenit găinușe. Trebuie satul să afle chiar tot? Mai avem un secret al nostru. Îl amplificăm puțintel. - Chiar simți nevoia sau încerci din nou să intri în pielea de orășeancă? - Nu mai
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
purtat prin toate formele de relief făcându-mă rob. Gândul rămâne scris pe genunchi, o rugă în fața lui Dumnezeu nevăzându-l. Acum tot ce simt nu spun, ce spun o să vă intre sub piele înmugurind inima cum oul așezat sub cloșca universului. Aștept până iese verbul poeziei îi cresc aripile, îi înfloresc cântul și o hrănesc cu vorbe șlefuite sonor pe hârtia zilelor. Referință Bibliografică: Poezia / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017
POEZIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375497_a_376826]
-
Trei flori unite într-o glastră pe harta țării noastre, a căror parfum culoare și existență, înflorește în inimile milioanelor de români. Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul și toți eroii țării românești, cuprinși într-un singur cuvânt: R-O-M-Â-N-I-A ! Spun România, spun Dunărea cu apele sale învolburate ale cărei
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
școală a trimis una sau două cadre didactice, care ne-au sprijinit în munca noastră. Au participat din municipiul Câmpia Turzii Școala ,,Avram Iancu”, Școala ,,Mihai Viteazu”, Școala ,,Pavel Dan”, din municipiu Turda Școala ,,Andrei Șaguna”, Școala ,,Ioan Opriș”, Scoala ,,Horea, Cloșca și Crișan”, Școala Waldorf și am insistat să se ia școli aprținătoare comunelor arondate Câmpiei Turzii, respectiv, școlile din Boian, Ceanu Mare, Luna și Viișoara. Copiilor li s-a plătit drumul, la sfărșitul activității, deoarece veneau de la școală direct au fost
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
USR. Nu veți descoperi o altă carte mai bună pentru România timpurilor prezente... Nu evitați să descoperiți multe amănunte despre localitatea Câmpeni, județul Alba, de care, obligatoriu, aparțin mari personalități care au marcat profund istoria neamului românesc. Printre acestea, Horia, Cloșca și Crișan, dar și Avram Iancu. Doamna Vavila Popovici vă stă la dispoziție cu mult tact și bogăție de amănunte... De altfel, dacă urmați paginile în așezarea lor firească în revistă, la fel de plăcută va fi lectura pe care o propune
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
națională încununată de succes și aureolată de glorie care e însăși domnia lui Mihai Viteazul?” Alba Iulia este un oraș cu o mare încărcătură istorică! Îmi amintesc cum învățătoarea clasei, când eram încă niște gâgâlici, ne-a vorbit despre Horia, Cloșca și Crișan și ne-a dus să vizităm locul unde au fost executați Horea și Cloșca. Atunci am aflat, mai târziu am înțeles, momentele decisive ale luptei sociale și naționale ale poporului român din secolele XVIII și XIX, care au
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]