735 matches
-
Liviu Cangeopol, cândva bunul lui prieten, îi contesta însă apartenența la altfel inexistentul grup (cf. Bălan, 2007). Pentru Liviu A., membrii grupului au fost semnatarii scrisorii (care "fizic" nici ea n-a existat) prin care câțiva ieșeni (dar și trei clujeni și o bucureșteancă, Mariana Marin) s-au împotrivit realegerii lui Ceaușescu la conducerea PCR în noiembrie 1989 (când Liviu C. emigrase deja). Cu toată simpatia față de curajul semnatarilor acelei scrisori, mi-e greu să consider ca ei constituiau un "grup
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
României au ajuns să semene destul de bine Între ele și, În afara unor voci izolate, nimeni nu pomenește de vreo federalizare. Visează poate la ea unii unguri din Transilvania și câte un român dezgustat de „bizantinismul“ din „vechiul Regat“ (ca jurnalistul clujean Sabin Gherman, autor al unui articol care a stârnit scandal: „M-am săturat de România“). A existat și un efemer „partid al moldovenilor“, dar fără un program autonomist bine definit; până la urmă, s-a integrat În P.S.D.! Deocamdată, nici vorbă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
savantei de largă recunoaștere internațională." În fine, a treia caracteristică (puterea manipulează oamenii prin intermediul limbii) nu reprezintă altceva decât consecința logică a celorlalte două un soi de circumstanțială de scop. Toate bune, frumoase, istețe și exacte. Teza de doctorat a clujeanului, redactată cu seriozitate ardelenească dusă până-n exces, induce însă ideea că "limba de lemn" ar fi uzitată (și ar caracteriza) doar statele totalitare, cu precădere comuniste. Nici o umbră de referire nu-și îngăduie să sugereze că respectivul tip de limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu atenție și până la capăt, cum îmi este hirea (lucru cerut în mod explicit de către autoare în paginile sale...), am sfârșit prin a zâmbi șăgalnic: nu închideți salonul! Mai vrem! Privesc temător în jurul meu și mă întreb cum ar scrie clujenii mei de proximitate de la înălțimea maturității pe care a dobândit-o Elvira Sorohan. Mulți n-o mai fac demult, din convingerea că literatura mai nouă e un avorton calitativ al celei vechi, validate de istoria literară, adică sigure. Alții se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
asemenea formulă identitară. După modelul din Catalonia, din Québec sau din Italia de Nord, unii politicieni locali și-au făurit chiar un program bazat pe promovarea identității regionale, și nu este unul care să nu ceară ca impozitele plătite de clujeni să nu se mai scurgă spre București, ci să alimenteze nevoile comunității. Pe de altă parte, identitatea națională este erodată și mai serios la nivel supranațional, Îndeosebi datorită procesului de globalizare. Cultura de masă mondializată (bazată pe Hollywood, MTV, blue-jeans
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
strămoș Îndepărtat al actualei universități clujene, dacă ne gândim numai la faptul că el era situat pe aceeași stradă Îngustă, flancată de școli reputate până În zilele noastre, pe care se Înalță și sediul impozant al Universității de astăzi. Ca universitari clujeni, avem privilegiul extraordinar de a vedea cum istoria se profilează chiar la ferestrele noastre. După o Întrerupere de 95 de ani a activității sale (În contextul disputelor politico-religioase din Transilvania), colegiul iezuit va fi reînființat În anul 1698. Restaurarea Învățământului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care a subliniat mereu, În mod obsesiv, faptul că românii și maghiarii au fost inamici de-a lungul secolelor, că „noi” suntem cei care am avut Întotdeauna dreptate, În timp ce „celălalt” a greșit sau ne-a nedreptățit de fiecare dată. Universitarii clujeni, indiferent că sunt români sau maghiari, au datoria de a studia și de a explica aceste resentimente și frustrări ale concetățenilor lor, ajutându-i În acest fel să le depășească. Este o obligație profesională și morală, pe care, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a dovedit falimentară, la fel ca aproape tot ceea ce a Înfăptuit regimul comunist. În cele din urmă, se poate aprecia că ea nu a făcut decât să Înrăutățească situația, ascunzând răni istorice dureroase sub masca unui internaționalism ipocrit. După cum mulți clujeni octogenari de astăzi nu pot uita suferințele Îndurate sub regimul horthyst, tot așa, resentimentele generației de șaptezeci de ani, atât de vizibile În viața publică ardeleană din ultimul deceniu și jumătate, Își mai trag și acum seva din jignirile aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
părăseau definitiv România, liste cu diferite subiecte și opere care puteau fi în contradicție cu politica țării, documente ce puteau fi consultate doar în sălile de lectură, după un lung șir de aprobări obligatorii, cititorul fiind consemnat în registre speciale. Clujenii Ionuț Costea, Istvan Kiraly și Doru Radosav, publică la editura Dacia în 1995 o lucrare întitulată: Fond secret. Fond „S” special: contribuții la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România. Dacă în mai 1945 se dădea un decret privind lucrările
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un „comitet” condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Teutan 2. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nedenunțare - 7 ani1. Juberian afirmă că a fost torturat prin martie 1950, după care a fost folosit de Țurcanu pentru diferite însărcinări. Întâi a fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu Țurcanu, Zaharia, Păvăloaie și Măgirescu pe Virgil Mitan, Gheorghe Olteanu, Neculai Popa, Ion Huțuleac, Romulus Proistosescu, Aurel Pandurescu. Reîntors la camera 1-corecție, a torturat
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aprilie 1949, a fost repartizat împreună cu o parte dintre colegii de lot la camera 3-corecție, restul fiind împrăștiați la camerele 1 și 2 din aceeași secție. După o perioadă a fost introdus în cameră cu Ion Negură, care propovăduia „reeducarea”. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un „comitet” de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră. Lotul clujenilor s-a ținut la distanță de ei, însă bătaia s-a pornit pentru că Vereșmorteanu a fredonat un cântec legionar. Una dintre victime a bătut în ușă și i-a raportat gardianului ce se întâmpla, dar Dumitrescu a sărit în ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținut l-a luat la întrebări, Voinea l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
respectuos să permiteți tov. Eugen Dimitriu, de la Secția Memoriale a Muzeului, să conferențieze la Cluj-Napoca, vineri 18 noiembrie 1977, ora 18, în sala Clubului „Politehnica”, în fața cadrelor universitare și a studenților. Acesta ar fi un început, în intenția noastră, a clujenilor, de a cunoaște mai îndeaproape comorile spirituale ale județului Dv. Cu mulțumiri anticipate...” În speranța materializării acestei excursii la Cluj, rog să adresați cele de cuviință familiei și să primiți calde și sincere urări de sănătate din partea lui Eugen Dimitriu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
m-a îndemnat să nu mai țin cont de nevoia de odihnă. Mi-ai adresat urări atât de calde (pentru care te rog să primești mulțumiri și din partea soției), ai întrezărit posibilitatea unei întâlniri în vară, cu un cerc de clujeni simpatici, în umbra unui cotnărel și câte alte gânduri frumoase! Retrăind sejurul clujean din toamna trecută, mi s a luminat chipul, și te-am simțit iar foarte aproape de inima mea. Dragă Georgel, nu-mi lua în nume de rău tăcerea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trezesc pe Sadoveanu și pe Creangă, pe Băeșu sau pe Labiș, pe Ștefanelli ori pe Dimitrie Hârlescu. „Vorbescu” cu ei și-mi povestesc o mulțime de întâmplări de demult. De câte ori trec prin dreptul casei tale309, tresar și-mi spun că clujeanul Georgel aici își va aduce cărțile, în amurg. Și le voi aduce și eu pe ale mele. Și-a exprimat nu de mult, aceeași dorință, Relu. Cine știe, poate vom pune și noi o cărămidă la un impozant centru al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
210-215; Țeposu, Istoria, 129-131; Lovinescu, Unde scurte, IV, 249-253; Negoițescu, Scriitori contemporani, 472-474; Petraș, Lit. rom., 102-105; Claudiu Groza, Despre interviu, APF, 1998, 6; Cosma, Romanul, II, 161-162; Glodeanu, Dimensiuni, 201-205; Daniel Cristea-Enache, Analiză, cronologie și poem, ALA, 1999, 493; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 336; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 286-288; Dicț. scriit rom., IV, 776-778; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 283-288. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
următoare s-a amânat din cauza timpului nefavorabil, disputânduse la 11 aprilie, fotbaliștii de la „Tricolor” suferind o severă înfrângere (0-9) în fața echipei campioane a Iugoslaviei. Pentru alcătuirea formațiilor noastre, din meciurile revanșă, Comisia de fotbal a numit ca selecționer unic pe clujeanul Teofil Moraru. Meciul cel mare, România Iugoslavia, s-a disputat la 8 iunie 1922, pe stadionul Topsidere din Belgrad, în prezența a 6000 de spectatori. În formația noastră au evoluat: Ritter („Chinezul”), Szilagyi („M.T.G.”), Hirsch („K.A.C.”), Iacob („Haggibor”), Kinigli
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mai ales a lui Matei Corvin pentru Italia, de schimburile comerciale, în care rolul armenilor, evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia, Ungaria, Transilvania, Banat; genovezii ajung până pe țărmurile Pontului Euxin, în vreme ce sibienii, brașovenii, clujenii își trimit negustorii cu mărfurile lor la Viena, Leipzig, Cracovia, Danzig, Praga. Or, tocmai reciprocitatea acestor relații va facilita circulația ideilor și a artiștilor, creînd acele accesibile „coridoare” culturale europene. Un exemplu strălucit este altarul în stil gotic „internațional” pe
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
datorează întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși departe de o politică economică de tip capitalist. Situația este asemănătoare în întreaga Europă de Centru și de Sud-Est; abia în anumite regiuni ale Occidentului secolul al XVI-lea scoate la suprafață forme de manifestare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
proveniți din lagăre, fapt ce schimbă o anumită optică superficială și cu iz „etnicist” ce-i plasa pe toți activiștii evrei alături de Ana xe "Pauker"Pauker. O lucrare teoretică interesantă de filosofie politică a raportului naționalism-antisemitism - democrație-totalitarism a publicat universitarul clujean Andrei xe "Roth"Roth2. Volumul se ocupă de problema națională În România, insistând asupra a trei minorități - unguri, țigani și evrei -, urmărind problema identității acestora. În legătură cu evreii, de semnalat capitolul „Cine «a adus» comunismul În România”, care Încearcă să răspundă
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Cosma, Le „Roman de famille” - traditions et actualité, REVR, 1989, 2; Irina Petraș, O frescă vie, ST, 1989, 4; Simion, Scriitori, IV, 419-421; Virgil Mihaiu, Blaga în Germania, ST, 1993, 8-9; Micu, Scurtă ist., IV, 151; Cosma, Romanul, II, 159-160; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 329; Tudor Dumitru Savu, „Pod în Balcani”, „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca), 2001, 1; V. Fanache, „Ca o rană cunoașterea”, „Cetatea culturală”, 2001, 11; Gelu Neamțu, „Conjurația împotriva Iugoslaviei”, „Cetatea culturală”, 2001, 11; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
cu tot confortul civilizației moderne, încununată cu mândre antene satelit, în timp ce anexele și fostele acareturi pentru creșterea animalelor au fost conservate în starea în care se aflau, moarte, simple piese de muzeu „rustice” pentru plăcerea proprietarilor, în marea lor majoritate clujeni din clasa mijlocie veniți să-și petreacă vara la aer, departe de zbuciumul orașului. Mi-a plăcut felul în care locuitorii satului observau din spatele gardurilor sosirea pelerinilor în grupuri compacte, ca niște somoni care urcă firul sinuos al unui torent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]