9,071 matches
-
fuguța sunetele primordiale ale nașterii, familiarismul cert al materiei” (pag. 76). În timpurile căderii aproape totale în capcana materialității, un fragment ca acesta poate revela răspunsuri unor căutători de cauze. Spre finalul volumului, dobândim apropierea de sfințenia propriei ființe, dincolo de coaja (sau masca) așezată pe fiecare de legile pe cale de dispariție. Și asta numai după ce afli „ora putreziciunii, descompunerea cu o protagonistă care cere, prin blestemul cărnii ei, pământul, blânda și în sfârșit materna îndurare de tine a lutului, rămas fără
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Patruzeci_de_secunde.html [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
Acasa > Cultural > Marturii > POVESTE DESPRE UN JURNAL ȘI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am învățat să tac după primii trei ani de școală. Până pe la zece ani, vorbeam de toate cu oricine. Dar la zece
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
a zecea, am fost convocați într-o duminică dimineața, toată clasa, să facem muncă patriotică în parcul de vizavi de clădirea liceului. Noi, ceilalți, munceam, iar șefa UTC ne dădea instrucțiuni. - Uite, mi s-a adresat ea mie, adună și cojile de portocală de sub banca asta. Coji de portocală sub o bancă, într-un parc, primăvara, în 1983? Păi unde găseai portocale pe vremea aceea, în România, când omul de rând făcea foamea sau se lupta pe la cozi, să prindă un
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
o duminică dimineața, toată clasa, să facem muncă patriotică în parcul de vizavi de clădirea liceului. Noi, ceilalți, munceam, iar șefa UTC ne dădea instrucțiuni. - Uite, mi s-a adresat ea mie, adună și cojile de portocală de sub banca asta. Coji de portocală sub o bancă, într-un parc, primăvara, în 1983? Păi unde găseai portocale pe vremea aceea, în România, când omul de rând făcea foamea sau se lupta pe la cozi, să prindă un rest de te miri ce, împănat
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
în România, când omul de rând făcea foamea sau se lupta pe la cozi, să prindă un rest de te miri ce, împănat cu soia? Cine o fi fost cel ce a mâncat portocale în parc și a mai lăsat și cojile sub bancă? Am luat cojile de portocală și le-am pus într-un coș de gunoi. N-am zis nimic atunci, dar mă întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă rupeam tăcerea și spuneam exact ceea ce gândesc - că acel individ
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
rând făcea foamea sau se lupta pe la cozi, să prindă un rest de te miri ce, împănat cu soia? Cine o fi fost cel ce a mâncat portocale în parc și a mai lăsat și cojile sub bancă? Am luat cojile de portocală și le-am pus într-un coș de gunoi. N-am zis nimic atunci, dar mă întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă rupeam tăcerea și spuneam exact ceea ce gândesc - că acel individ needucat care lăsase cojile de
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
luat cojile de portocală și le-am pus într-un coș de gunoi. N-am zis nimic atunci, dar mă întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă rupeam tăcerea și spuneam exact ceea ce gândesc - că acel individ needucat care lăsase cojile de portocală sub bancă era mai mult ca sigur un nomenclaturist, că eram sătulă de infatuarea și răutatea din jur, că nu dădeam doi bani pe apartenența mea obligatorie la tineretul comunist? De fapt, nici eu nu știu ce mă lovise cel
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
eram sătulă de infatuarea și răutatea din jur, că nu dădeam doi bani pe apartenența mea obligatorie la tineretul comunist? De fapt, nici eu nu știu ce mă lovise cel mai mult - tonul afectat pe care președinta UTC îmi comandase să adun cojile de portocală de sub bancă sau gândul că dacă eu vorbeam, toți ar fi crezut poate, despre mine că sunt o persoană care nu se ține de treabă? Și dacă nu m-aș mai fi reprimat și aș fi dat drumul
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
Ființa noastră e la discreția celorlalți, nu apari tu în ochii unuia așa cum ești, ci cum au reușit alții să sugereze o imagine despre tine”. Corina Diamanta Lupu București 24 septembrie 2011 Referință Bibliografică: Poveste despre un jurnal și câteva coji de portocală / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Diamanta Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
să aleagă cu înțelepciune lada cea mai neînsemnată, dar atât de valoroasă prin conținutul ei de la Sfânta Duminică, în timp ce fata babei a ales lada cea mai mare și mai frumoasă dar plină cu balauri. Rănile balaurilor ce se ascund sub coaja deșertăciunii provoacă doar suferință. Copacul trist din fața casei plângea durerea frunzelor în timp ce eu priveam un tânăr ce a ieșit dintr-o cafenea și pășea fericit lângă o domnișoară cochetă. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: Ce mult contează ambalajul! / Ana Cristina Popescu
CE MULT CONTEAZĂ AMBALAJUL! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1418600672.html [Corola-blog/BlogPost/367884_a_369213]
-
fosfor și tăciune. Colții: săgeți de cremene. Ghearele: vârfuri de suliță cioplite în bazalt... Se adăpostiseră între pereții stâncoși, în scobitura muntelui. Din depărtările savanei asaltau țipetele sălbatice, mirosul de sânge... Cu o zi înainte frământase argilă și humă, mpjarase coji de copaci, măcinase rocă, strivise ierburi și frunze uscate și verzi... Hipnotizat de forța și suplețea fiarei, începuse să o închege din culori pe peretele adăpostului: ochii, labele, colții, blana... Era în zori... Îl priveau înfricoșați. Fiara prinsese contur. L-
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
tăi de primăvară răsfoiești pădurea decupând verdele din verde! Dincolo de câmp curge un fluviu mare ce-adună multe râuri în drumul lui! Adierea crengilor salciei plângătoare se leagănă-n depărtate amintiri... Căutăm, visăm, călătorim, înaintând prin freamătul copacului ascuns în coaja amintirilor, din adâncul nostru! Unde ne duce caravana? Spre tine, spre mine, spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste scrisă, rând cu rând, tu un gând, eu alt gând, El și Ea ~ două inimi. Un
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
lui și despre mărimea lui Dumnezeu, ar scădea deșertăciunea care este isvorul urei și al desbinărilor; că încredințându-se că nu numai nimic este, ci chiar mai puțin decât nimic, de vreme ce viața omenirei întregi este ceva accidental și trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi isbită cu atâta adâncime de acest mare problem, încât să poată uita patimele mici cari-l mișcă, mai puțin înseninătoare decât o picătură în ocean, de cât o clipă în eternitate. Dar nu este astfel
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu by http://uzp.org.ro/cer-si-pamant-romanesc-un-mesaj-de-anul-nou-1883-al-domnului-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
curenților verticali pentru repetabilizarea dinamismului stilistic absurd. Ei au tabieturi solare , crampe artistice și crăpături deocheate, prin care pătrunde singurătatea . Caii verzi joacă leapșa cu psihozele secolului XXI și fac pacte nonverbale cu solitudinea. Ce e oare această mamaie cu coji stacojii? Singurătatea artistului e aidoma unei fecioare, ce adoră necrologurile perfecțiunii. Ea pufăie havana și poartă pălărie tapițată. Singurătatea mestecă gumă Airwaves în anii bisecți spre a stopa incinerarea involuntară. Artistul e un caluț verde ce vede caii verzi pe
CAI VERZI PE PEREȚI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488556377.html [Corola-blog/BlogPost/340235_a_341564]
-
cercetat zeci de ani fiecare părticică a vieții noastre și au ajuns la concluzia că nu doar „genele bune” NE țin sănătoși până la 100 de ani, ci și câteva alte mici obiceiuri. Află care sunt acestea! 01. Mănâncă mai multă coaja de Pâine. Ea conține de până la opt ori mai multă lizina, antioxidant care luptă împotriva cancerului, decat miezul. 02. Fă sport cu greutăți. Universitatea Michigan a demonstrat că bărbații care fac antrenament de forță regulat și-au scăzut cu opt
Reteta nemuririi a fost descoperită! by http://uzp.org.ro/reteta-nemuririi-a-fost-descoperita/ [Corola-blog/BlogPost/94239_a_95531]
-
dulce amintire pentru cei care au trăit această emoție, următoarele versuri: „Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, / Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, / Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - / Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.” (Tablou de septembrie) Iată cum, din liniștea toamnei și Viscolul iernii, autorul ne introduce în alt plan și anume într-un „crivăț” sufletesc, dilematic, cel al iubirii de neam și țară. Zbaterile, rănile tot mai profunde, deziluziile, neputința
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
buza șterselor iubiri, dă tristețea mării s-o adoarmă-n fluxuri alungând tăcerea morții din priviri. Șterge-nsingurarea somnului din cuiburi creanga uscă dorul plânsului de cuci depărtări-n suflet i s-a scris cu doruri, viața-și plânge moartea pe sub coji de nuci. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: RUGA TOAMNEI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RUGA TOAMNEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1473833806.html [Corola-blog/BlogPost/384387_a_385716]
-
fiindcă acolo, «în fiertura amiezii», sub valuri care-ți scuipă sare pe piele, el găsește locul magic unde împletește gînduri în fraze și fraze în povești. Cu huidume și slăbănogi, cu azilanți și robi ai paharului, cu bărboși tandri sub coaja asprimii lor și fete care flutură sutiene în loc de batiste. Dacă lipești urechea de cuvintele lui Radu, auzi un ecou îndepărtat din Conrad, plecat cu nostromul lui să clătească lumea în ape verzi și în spume nervoase. Iar dacă te oprești
Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc by http://www.zilesinopti.ro/articole/12113/lansare-de-carte-pascal-deseneaza-corabii-de-radu-niciporuc [Corola-blog/BlogPost/100897_a_102189]
-
fără să aibă vină, coană Corină!..." Dfistinsa doamnă Corina Bărbulescu îl ascultă cu atenție și, cum era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
om înțelept și foarte realist, intuind potențialul de sfințenie al lui Costel îl invită într-o zi pe la el și trată cu colivă și prescuri. Foarte surprins, Costel, constată că aceste alimente, hai să fim sinceri, mult mai gustoase decât cojile de pâine uscate, nu-i dau meteorisme, ba chiar sunt bine receptate de noul său organism. Deci lăcrimă de fericire și ascultă vorbele pline de duh ale bunului preot. Duminică, la slujbă, înfășurat într-un cearșaf împrumutat de la preoteasă, Costel
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
pentru prezentarea plină de căldură a volumului "Între Tine și mine, el". Cu deosebit respect și prietenie Un nou volum, o nouă primăvară! Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot. Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
în sfera fără colțuri de odihnă. Căutarea perpetuă a esenței, a miezului lucrurilor, a centrului sentimentelor, astfel încât retragerea în propriul teatru de vise își găsește justificarea pe deplin. Carmen Popescu ne face să intuim o oarecare teamă de a străpunge coaja adevărurilor irevocabile invocând tema oglinzii, direct sau aluziv. Lucirile oglinzii mișcate copilărește ne relevă adevărul asemenea viziunii Gorgonei în scutul lui Perseu {Bântuie-n oglindă). Sinceritatea inimii doamnei Popescu , ca în simbolismul creștin (speculum sine macula) o descoperim cu uimire
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
ca la o întâlnire secretă, aici, in pântecele fostei basilicii cisterciene. Se așează într-un colț fără nici un rost. Nu se roaga, nu meditează. Respira doar în timp ce priveste fix peretele picnit de igrasie, un soi de hartă stranie, iscata de sub coaja varului împrospătat chiar în vara trecută. Pentru ea nu contează dacă afară e soare sau este furtună. Lumea ei este ca și lăuntrica. Azi ploua peste colinele provinciei. În fosta basilică medievală, liniștea este și mai densă, moale că o
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Măduva Limbii Române Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine ,dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_fiord_al_apelor_linistite.html [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
și peste înțelesuri am dat de bine ,dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles,o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. Al.Florin ȚENE O8.iunie.2008 Geoagiu Băi Referință Bibliografică: Mama
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_fiord_al_apelor_linistite.html [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]