3,468 matches
-
foștii elevi și eleve de la aceast coală. Apreciez activitatea doamnei învățătoare Maria Păvăluță cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector școlar (ss) I. Dospinescu 000 Proces-verbal „Astăzi 4 Decembrie 1940, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău. coala funcționează cu 5 posturi și 5 învățători, dintre care 4 titulari și 1 utilizat. Școala are local propriu și a avut stricăciuni provocate de cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie a.c. Pe dinăuntru sălile au nevoie de reparații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1942, luna ianuarie, ziua 23 „Astăzi, data de mai sus, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău, de sub direcția dlui Dumitru Arbureanu, învățător gr. II st. pers. No.154, cu patru posturi și patru învățători. coala funcționează în local propriu cu două săli de clasă și cursurile se țin pe jumătate de zi. în orele p.m., inspectând la clasă pe dl învățător Dumitru Arbureanu, care predă la clasele I și a VII-a, am constatat următoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Călinescu.1 a) O scrisoare cu adresarea Domnule Ghiță (Cârlănescu): „Vă trimit pe fiul meu la școală, la Dumneavoastră și fiți bun și-l primiți în clasa în care merită, că-l voi trimite regulat, pentru că în comuna noastr coală este numai cu numele și pentru învățământ nimică.” Semneaz Gheorghe Meleșcanu și D. Dornescu. Este de la sine înțelesă că atât coala din Lunca, cât și învățătorul Gheorghe Cârlănescu se bucurau de un binemeritat prtestigiu. Se poate aprecia că Gheorghe Postoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiți bun și-l primiți în clasa în care merită, că-l voi trimite regulat, pentru că în comuna noastr coală este numai cu numele și pentru învățământ nimică.” Semneaz Gheorghe Meleșcanu și D. Dornescu. Este de la sine înțelesă că atât coala din Lunca, cât și învățătorul Gheorghe Cârlănescu se bucurau de un binemeritat prtestigiu. Se poate aprecia că Gheorghe Postoi n-a venit pe un teren gol. b) O adresă a revizorului școlar primită pe 14 august 1884 de Gheorghe Cârlănescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de învățătorul Gheorghe Cârlănescu, cu numele copilului și al părinților și semnată de învățător și primar. Atunci primar era Gheorghe Boca. și atunci se făcea recensământul copiilor. d) O adresă cu avertismentele pentru părinții care nu-și trimiteau copiii la coală, trimisă de învățător la Primăria comunei Filipeni la 28 septembrie 1884. Lista conține 24 nume. Avertismentele au fost trimise și sunt semnate de părinți de luare la cunoștință. B) Corespondența Școlii cu Revizoratul școlar când învățător era Gheorghe Postoi.2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înscrise 56 de nume, cu situația promovat. La anul II sunt 47 de nume, promovați. Examenul de susținere la limba română și matematică, scrisă și oral. Director al școlii era V. Totolea. În dosar sunt toate lucrările scrise ale candidaților. * coala Fruntești A) Despre școala din Fruntești care a funcționat încă din 1865, cu siguranță, fără local propriu, în arhive se găsescă câteva date edificatoare. Se simte o scădere a interesului copiilor de răzeși, dar și a părinților, față de școală. Ne-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suficiente „colțuri” (pedagogic, Crucea Roșie, A...; învățătorii inspectați: Popa Elena, directoare (clasele I-IV), Vârlan Margareta, clasa a II-a, Perju Ion, clasa a III-a (înlocuit de Pătrașcu V. La 1 iulie 1955 a fost inspectată și Grădinița Fruntești. coala generală Slobozia - Filipeni 7, 1914-1954 coala din satul Slobozia și-a început activitatea în anul 1914. Până în 1948 a funcționat cu clasele I-VII, iar din 1948 cu clasele I-IV. Din documentele școlare s-au păstrat dosare cu ordine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățătorii inspectați: Popa Elena, directoare (clasele I-IV), Vârlan Margareta, clasa a II-a, Perju Ion, clasa a III-a (înlocuit de Pătrașcu V. La 1 iulie 1955 a fost inspectată și Grădinița Fruntești. coala generală Slobozia - Filipeni 7, 1914-1954 coala din satul Slobozia și-a început activitatea în anul 1914. Până în 1948 a funcționat cu clasele I-VII, iar din 1948 cu clasele I-IV. Din documentele școlare s-au păstrat dosare cu ordine, instrucțiuni, corespondență, cataloage și registre matricole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Iftimie Ignătescu - Chifan. Se purtau plete ca cei din Bucovina spune și Andrei Boca. Alte mărturii de la oameni bătrâni în 1960, printre care cea a mătușii Floarea Botușanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a avut urmări negative asupra manifestării plenare a spiritului creator. Când vorbim de petrecere în sat, trebuie să avem în vedere hanul sau crâșma satului ca loc de adunare, când nu existau alte locuri în care lumea să se manifeste: coală, Cămin Cultural, asociații culturale, bibliotecă, sală de lectură etc. Atunci hanul, crâșma îndeplinea o funcție socială, nu era numai un loc de beție, era preponderent și asta, dar mai era ceva, era loc de întâlnire pentru sat, tineri și tinere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca Florița, Boghean Luca, Gică Bârgăoanu, Gheorghe și Dumitru Abureanu, Mihai Pentelescu și „regizorul” Nănescu Iordache. Tot ce se realizase pe linia cultural-artistică la începutul deceniului al optulea al secolului XX (1971-1980) a fost folosit la marile serbări la centenarul colii (1877-1977), dar și în Festivalul Național „Cântarea României” lansat atunci de conducerea partidului comunist. Cu ocazia centenarului școlii a fost alcătuită o echipă de dansuri populare, formată din dansatori între două vârste, care făcuser parte din formațiile artistice din perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele erau scoase la horă de mame sau bunici, prilej să se afle că mai este o concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care nu aveau de la asociație, transportul și mâncarea aproape că nici nu contau, dar se juca cu ambiție, total dezinteresat, pentru frumusețea jocului și a întrecerii. Echipa beneficia de un teren pe șesul de lângă grajdurile CAP-ului și de lâng coala generală, care n-a trebuit decât marcat, restul era de la Dumnezeu: plat, făr nici cea mai mică denivelare și cu un gazon natural de cea mai bună calitate. Pe acel șesă și teren ateriza și avionul sanitar, așa că s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Primărie are o capacitate de 364 abonați (timp de 70 de ani a fost un singur telefon în comuna Filipeni!). Ca peste tot în țară a prins, îndeosebi la cei tineri, telefonia digitală, tehnologia de vârf, birotica, calculatorul. Primăria, coala, dispensarul, firmele private sunt dotate cu calculatoare, xerox și fax. Calculatoare au și unele familii pentru copiii lor, care merg la școală cu autobuzul colar. În prezent în comuna Filipeni există un număr de 23 agenți economici, repartizați în teritoriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și localul jandarmeriei, poliției și miliției; un timp a fost folosit și pentru oficiul PTTR, era loc de adunare, și club, și de toate Î d) Din 1877 a funcționat o școală în Lunca, fără local propriu. Primul local de coală, după aprobarea Consiliului Local - primar era Artenie Drăgan - a început în 1886, cu materialul lemnosă dat de Gheorghe Sterian. Locul, un lot de peste 3000 m2, primei școli cu tot cu locuința directorului, a fost în spatele noii primării care se construiește acum. Acel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Familia „dinastie” Boca și intelectualii ei Tata: Toader Gh. Miron Boca (1877-1973) A învățat primele clase în sat, cu învățătorii Gheorghe Cârlănescu și Gheorghe Mircea. Clasa a III-a o repetă la Roman, continuă clasa a IV-a și apoi coala Agricolă din Trifești - Roman, devenind agronom. Ca agronom, șef de fermă a lucrat în județul Prahova, administrator, brigadier silvic, administrator agronom. A făcut războiul din 1916-1918. După război, în 1919, a intrat agent agricol la Ministerul Agriculturii, iar în 1923
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mic efect asupra ei. Dar chiar crezi că o să se întoarcă vreodată la tine? l-am întrebat. — Vreau să știe că dacă se strică de tot lucrurile poate conta pe mine. Asta aș vrea să-i spui. Am luat o coală de hârtie: — Spune-mi exact ce dorești sări scriu. Și iată ce am scris: „Dragă doamnă Stroeve, Dirk dorește să-ți spună că dacă vreodată o să ai nevoie de el, ți-ar fi recunoscător pentru prilejul pe care i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Înțelegi, spune. De aia mă aflu aici, ca să-ți explic. — Știți, domnule Rooney, dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne mai explicați o dată. — Bucuros. Deci avem punctul A... Sala era un decor al stupidității: două stative cu niște coli mari de hârtie, În fața cărora se proțăpea profesorul Rooney, În cămașă cu mâneci scurte; apoi, tolăniți dizgrațios pe scaune, doisprezece tineri: Fred Sloane, aruncătorul, care trebuia neapărat să fie ales; „Slim“ Langueduc, care-i va bate pe cei de la Yale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
numită „Barzii din Boston și recenzenții de la Hearst“. - S-o auzim, a cerut curios Amory. - Am scris doar câteva versuri din final. - Un stil de lucru foarte modern. Să le auzim dacă sunt amuzante. Tom a scos din buzunar o coală de hârtie Împăturită și a citit cu voce tare, oprindu-se la intervale, ca Amory să-și dea seama că erau versuri albe, nu proză: „Deci, Walter Arensberg, Alfred Kreymborg, Carl Sandburg, Louis Untermeyer, Eunice Tietjens, Clare Shanafelt, James Oppenheim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o ia și pe Anna. Plecați, vă rog, amândoi. Scăldați în ură, frații se îndreaptă spre ieșire, târșâind picioarele pe gazonul englezesc și strivind intenționat mai mulți boboci scumpi, frunze și fire de iarbă sub tălpile pantofilor, subțiate ca o coală de hârtie; un pantof modern cu bot ascuțit își pierde considerabil din forma inițială dacă i se aplică o talpă nouă. Apoi o iau spre stație, în timp ce Rainer ține un monolog în care explică de ce a plecat el de bunăvoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ori prin fața anticariatului, dar tot n-am avut curajul să cumpăr revista. Ei bine, am regretat asta vreo douăzeci de ani de atunci Încoace. La fel cum Îmi doresc acum să mănânc un bentō din acelea obișnuite, Înfășurate Într-o coală de ziar pe care scria despre vreo vedetă rock de pe vremuri, din acelea din care luam cu noi când plecam la plimbare, tot așa, aș vrea să mă mai uit o dată pe revista aceea În care văzusem pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
gânduri și cu încă altele în minte, am cercetat apartamentul. Am făcut-o repede, dar amănunțit, ridicând saltelele, examinând recipientele existente, dând covoarele la o parte și chiar frunzărind printr-un set de manuale medicale. Am reușit să descopăr o coală întreagă cu timbre vechi care celebrau a cincea aniversare de la venirea la putere a naziștilor, timbrele care apăreau constant pe scrisorile de șantaj ale lui Frau Lange. Dar nici urmă de scrisorile fiului ei către doctorul Kindermann. 6 Vineri, 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un metru de birou între noi, puteam totuși să-i simt răsuflarea cu miros de iaurt stricat. — Păi, când soțul a menționat că fiica dumneavoastră lipsește, normal că am presupus că este oarece urgență. Își trecu palma pe deasupra teancului de coli de scris luând una și un creion: — Când anume a dispărut? — Joi, 22 septembrie, i-am răspuns. Se ducea la o lecție de dans în Potsdam și plecase de acasă - noi locuim în Steglitz - la 7:30 seara. Cursul trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
dădusem deja seama că Hildegard Steininger era cam la fel de ermetică precum rezervorul unui stilou, și îmi închipuiam că prefera probabil genul de bărbat care poate să se gândească la el însuși ca la nimic mai mult decât ca la o coală albă de hârtie. Și totuși, aproape că împotriva ei, am continuat să o consider atrăgătoare. Pentru gustul meu, era prea mult preocupată de nuanța părului ei blond, de lungimea unghiilor și de starea dinților, pe care și-i peria întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
BLASCHKE ................................................ 214 DAVID HILBERT (fragment) ......................................... 218 CARL FRIEDRICH GAUSS ............................................ 224 EVARISTE GALOIS (fragment) ....................................... 248 DIRECȚII DE CERCETARE ÎN MATEMATICILE CONTEMPORANE ........................................................ 259 FORMAȚIA MATEMATICĂ ........................................... 265 AFORISME .................................................................. 268 Referințe critice ................................................................. 271 Ion Barbu JOC SECUND Versuri. Proză Apărut: 1997. Format: 70x1081/32 Coli tipar: 14,0. Coli editoriale 13,19. Tiraj: 5000 ex. Casa de editură "LITERA". str. B.-P. Hasdeu, 2, Chișinău, 2005, Republica Moldova Corector: Elena Bivol. Redactor de carte: Tudor Palladi Director fondator: Anatol Vidrașcu Culegere și paginare computerizată : LITERA Tiparul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]