1,794 matches
-
unde-mi sunt urmele visele mă petrec după o curvă pricep fântâna de la marginea drumului și să-ți mai spun că un înger plânge în lumină pentru că păcatul tău fără sfârșit îl repeți în rugăciune nu se dumirise mătasea femeii coama calului alb aprinde cercuri trăznetul vine ușor din pădure Autor Dorina Șișu Dublin - Ireland Referință Bibliografică: Interzisă / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 201, Anul I, 20 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dorina Șișu : Toate Drepturile
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga vântului, și-o ploaie de vară spală poverile ascunse în frunziș; în miez de noapte, când toată lumea doarme liniștită, ielele joacă destine vechi și noi în jurul copacului. Când zilele-mi vor fi pe sfârșite, îmi
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
imensitatea necuprinsului. Străbăteau de zor câmpiile și munții, satele și râurile cele mari și nu se opreau cum nu se oprește vântul deasupra ierburilor din stepă. Dar într-o dimineață, pe când urcară coastele domoale ale unui munte și priviră dincolo de coama lui, inima lor se bucură nespus căci zăriră, într-o vale întinsă și largă, o strălucitoare cetate. Ce mândră cetate! Oraș imperial, cu palate somptuoase, împodobite cu aur, strălucind de frumusețe și bogăție! Și cei trei importanți soli tătari se
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
sus în vânturi și marea mea cu ochi de peruzea o legănau șoptindu-i albe cânturi. Și-apoi sirene-n juru-i au sosit, să-i murmure un cântec de iubire iar eu, la țărmul mării poposit, urcam pe-a valurilor coamă în neștire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: la țărmul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LA ŢĂRMUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361722_a_363051]
-
coadă o tot apucă, încet se rostogolește și apoi o ia la fugă. Totul este-n armonie, Leul din tufiș apare, îi privește preț de-o clipă, și își vede de plimbare. Chef nu are, enervant, scaieți-i atârnă-n coamă și un spin negru în labă chiar acum l-a înțepat. Scoate-un răget răgușit, și lungit în iarba mare spre leoaică lung privește, cerșind îndurare. Și, leoaica-i tot femeie, cum să-l vadă suferind? Ea cu dinții-i
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
chiar înghețată din usturoi la cornet sau pahar, care se zice că ar fi un deliciu, în afară de proprietățile terapeutice... Mă gândeam că o cură cu așa ceva te-ar “desocializa”, însă cu mari câștiguri pe partea terapeutică, sanogenică! Șoseaua șerpuiește pe coame de dealuri cu aspecte tumulare evidente, parc-ai zice că ești într-un spațiu turbinonar marin „întors” cu burta în sus unde puhoaiele și valurile de tsunami ieșite din „matcă” stau să te arunce dezintegrat pe țărm, însă îți revii
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
de intrare, locuri de popas, lacuri și nenumărate terenuri de golf, singurul drum care leagă direct cele din urmă localități fiind șoseaua 68. Aceasta “închide” practic ca o baieră gâtul zburdalnic al “nărăvașului” căluț, de a-și întinde capul cu coama fluturândă și de a se adăpa în ocean sau în apele mai liniștite ale golfului. Atât Carmel cât și Pacific Grove au fost puncte pe drumul pe care îl voi face pe Higway 1, de la sud de San Francisco la
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
de dor Doi cai, două patimi aprinse de dor trec prin zarea aprinsă de lună, dalbe iubiri prinse-n vrajă și zbor astăzi în inima noastră s-adună. Doi cai volburați în săruturi se prind și trecuturi le scapără-n coame rebele și prin vieți ei tot trec și tot trec nechezând și la ei mă tot cheamă-n spre stele. Îi tot văd în lucirile albe-ale apelor vii când plecată-n apus mi-este luna caii mei, caii tăi alergând
PATIMI DE DOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352424_a_353753]
-
Papuc Publicat în: Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Măgarul Un măgar din capitală cu ifose de poet (dintr-a vieții sale școală),mai mult șarm decât talent, Se rupea-n figuri prin grupuri își zbârlea coama (cu gel) Și din toată lumea bună el credea că-i cel mai cel ! De trăgea un singur “vânt”(de măgar)că un năuc Prea cinstită adunare se-aduna pe el buluc . Se-ntreceau care de care să-l admire să
MAGARUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352530_a_353859]
-
doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară, el trece fluierând. Ne plouă în privire, ne plouă și în gând cu stropi plesnind de clipe și iz, discret, de toamnă; doar dragostea, cu vise drept licurici în coamă, ne strângă cu blândețe la pieptul ei plăpând. Să amânăm tristețea în nopțile ce vin cu nostalgia-n suflet vibrând a poezie și spre-a uita de drama naturii-n agonie să bem din cupa nopții iubire-întru festin. Referință Bibliografică
CLIPE MIROSIND A TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352570_a_353899]
-
aduceau jertfe de către cei care se închinau zeilor păgâni, a început să răcnească groaznic: Ieșiți să întâmpinați pe Maica Marelui Împărat și adevăratului Dumnezeu Iisus Hristos!”, după care a căzut din vârful muntelui împreună cu diavolul care locuia în ea, sfărâmând coama întreagă a muntelui și prăbușindu-se în mare. Oamenii au venit cu mic, cu mare în port, să o vadă și să o întrebe cum l-a născut pe cel nenăscut, cum l-a hrănit pe cel ce hrănește toate
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CUM SPUNEA POETUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului CUM SPUNEA POETUL Soarele trece ca ochi de vis printre ramuri; Codrii își pun fulgere de bronz pe coamă; Murgul negru îmi scapă sălbatic din hamuri, Iar doru-mi arzând în amurg se destramă. Tu, cu teamă, așteptai ora de lumină Să intri în cetate ca într-o catedrală. Un greier își încerca arcușu-n grădină, Dorind, parcă, să intre-n
CUM SPUNEA POETUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350595_a_351924]
-
am rezistat și am luat și noi câte o porție), chioșcuri, tarabe și foarte multe magazinașe la parterul clădirilor care o flanchează. Cartierele de pe malul opus al Vltavei sunt vizibile din tot orașul, se găsesc pe dealuri care își întind coamele unul lângă altul. Dar clădirea care le domină pe toate celelalte este cea cunoscută sub numele de Hrad - renumitul castel praghez. Trebuie să spun că, două săptămâni mai devreme, singurele imagini știute despre Praga, datorită unor clipuri primite pe internet
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
a răspândit pe neașteptate în eter și trupul i-a intrat brusc într-un freamăt mărunt de nestăpânit, care m-a scos total din acțiune. Până să se liniștească ea și ecoul să întoarcă șirul de "ioi, ioi, ioi!" de pe coama țărmului înalt sub care eram adăpostiți, am realizat ce se întâmplă. Mi-am revenit într-o clipită și nu m-am putut stăpâni să nu râd. Rădeam în hohote. Râdeam mai tare și cu o poftă mai mare ca cea
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
Acasa > Strofe > Creatie > OCEANUL ILUZIILOR, DE DORU CIUTACU Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 800 din 10 martie 2013 Toate Articolele Autorului Brațele curg în mine nemișcate printre semințe își scutură norii coama albastră (de armăsar) înfloresc Primăvara zambilele din zâmbetul verde merindele sunt nu știu fructele acelea pierdute-n oceane de Maya încolăcite stau în puterea șarpelui merele sunt încă zemoase. Referință Bibliografică: Oceanul iluziilor, de Doru Ciutacu / Doru Ciutacu : Confluențe Literare
OCEANUL ILUZIILOR, DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350856_a_352185]
-
scoteau în evidență busturi ușor proeminente, talii suple, cu picioare subțiri în ciorapi de mătase, pe tocuri înalte, cu fard discret pe buze și gene, în mare majoritate cu codițele tăiate, coafate simplu cu breton sau cu părul prins în coamă. Băieții, purtând primele lor costume și cămăși albe înveselite de cravate colorate, cu noduri stângace, încercau să-și ascundă timiditatea invitând la dans fostele colege. Toate scoteau, pentru prima dată, în evidență, frumuseți până atunci ascunse de ținuta austeră de
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
în alb. Cozia se apropie de Olt cu calul ținut de dârlogi, și cântecul lasă calul să se adape. Mihai se ridică și se îndreaptă spre fată. MIHAI ( Alergând spre fată. Cozia!...Cozia!...Aici ai venit!? COZIA ( Mângâind calul pe coamă.). Din deal te-am zărit Și mi-am zis atunci să vin Să adăp calul puțin Și să stăm de vorovit, Căci luna a răsărit ... MIHAI Spunei că îți este teamă de bărbați Mai ales când sunt înarmați. COZIA De
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră! Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine-mi e de dor și grâuri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 402, Anul II, 06 februarie 2012. Drepturi
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
înlăuntrul meu. Dimensiunile se întrepătrund, încât nu mai știu unde sunt. INOROGUL alb și maiestos, blând ca toate șoaptele doinelor noastre, mirosind a văzduh de primăvară cu liliac și lăcrămioare, a iarbă fragedă cu picături de rouă. În a lui coamă aș fi vrut să-mi afund obrazul, să-și cuprind grumazul cu brațele, într-o caldă îmbrățișare. Am recitit legendele cu Inorogi. Dintru început cu Adam și a lui Evă, cu fecioare, cu împărați, cu Maica. În toate religiile lumii
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
plâns: „Iartă-mă, minune! Iartă-ne, Doamne pe noi, oamenii care au ucis iubirea, care i-au îndepărtat și pe Ei. Iartă-mă, Iubire!”. Îl cuprind cu brațele pe după gât, așa cum mi "-am dorit cu ardoare, băgându-mi capul în coama lui. Îi simt mirosul de ceruri. Lacrimile îmi șiroiesc pe obraji, împletindu-se cu lacrimile lui. Și îmi cer iertare înaintea lui și a străbunilor lui, pentru toți și pentru toate câte le-am făcut. Îl mângâi pe bot și
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
vom gândi cu toții Nu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o fântână în preajmă-i cu pocale Din aur pur cinstea curgând la vale Din care să bea întâi și-ntâi aleșii !? Arză-i-ar focu' de sub coama Pleșii Că ne aduse-n vaicăr și-ananghie Și tot plătim mari biruri pe prostie Măi, oameni, cum v-o fi chemând Tot implorând pierdurăm timp și ani Și sănătate multă socotită-n bani Cât să mai stăm pasivi și
BĂI, NEA. BADE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346738_a_348067]
-
-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine de dor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PÂINE DE DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351059_a_352388]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ATELIERUL Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Atelierul era devastat, tabloul avea rădăcini groase înfipte în parchet perdeaua în bătaia vântului coamă lăptoasă a iepei, cu potcoava pierdută în iarba înrourată, călare pe norii vineți. Ramurile din tablou se umflau ca brațele deltei, pe unul treceau călăreți cu săbii flămânde, pe altul câmpuri cu burta ghiorțăind de speranțe, la mijloc fum, ceață
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
șoapte, Pe mare-un poem se încarcă în noapte, Îmi cad ploi flămânde prin genele-mi dese, Obrajii pârjoliți scriu lacrimi terestre. Și-mi plânge poemul de-atâta visare, Pe-un mal rătăcește-o prințesă călare, În zbor armăsari cu coame zbârlite, Îmi poartă prin lume zeițele sfinte. Referință Bibliografică: Poem despre poezie / Doru Ciutacu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doru Ciutacu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POEM DESPRE POEZIE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345578_a_346907]
-
doarme verde smarald. feciorul o-așteaptă în lunca pe neașteptate în brațe o prinde în iarbă cea udă flamand o aruncă și focul iubirii în ea îl aprinde Bătrână casă Bătrână casă zace într-o rană Doar buruieni aburca înspre coama, Fântână clipocește a dojana În jur nu-i nimeni să-i întindă-o mâna. E ceas de-amiezi, dar nu-i nici-o suflare Pustie și sinistră-i așezarea Cu lacrimi de copil se umple zarea Și păsări cântă-n pomi
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]