1,286 matches
-
Introspecție > A FOST ODATĂ... Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului A fost odată... a fost odată, un poem în care m-am închis dinaintea lumii așa cum se închide un melc în cochilia lui a fost odată un amurg în care am plecat, așa cum plecau marinării pe marile lor și nu se mai întorceau... a fost o vreme când bătrânii povesteau în jurul focului despre oameni de piatră, duhuri, zei și ai fost odată
A FOST ODATA... de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381993_a_383322]
-
atinge chipul cad săgetate. (Caută. Găsește o scoică.) Iat-o! (O privește.) Cândva un mărgăritar îi creștea în pântece. (Pune scoica la ureche și ascultă.) Sunetul mării mă liniștește. Molusca a fost vrăjită de cântecul apei și-l poartă în cochilie. (Ascultă.) Cântă și totuși ... (Ascultă cu atenție.) E atâta pace! E o liniște divină! Deodată pune scoica într-o cutie aflată lângă șezlong.) Erau mai multe. Ieri am ascuns în nisip zeci de scoici. Trebuie să le caut! Le-am
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
când eu aveam deja unul? Au trecut anii și eu m-am obișnuit cu noul meu nume. Acum nici nu-l mai cunosc pe cel vechi. Se ridică și se plimbă.) Dar căutam ceva. Căutam scoici? Căutam marea ascunsă în cochilie? Căutam pescăruși? Căutam flori sau cărți? Căutam apusul de soare pe malul mării? De fapt ce căutam? Nu știu. Am obosit căutând. (Se așează în genunchi pe malul mării.) Căutarea aceasta mi-a adâncit golul din suflet. E atâta amărăciune
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CUPA SORȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Zidiți în cochilia de fantasme, Abrutizați de dogme sau plăceri, Absenți la tot, refugiați în basme, Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri. Ne închinăm la-nvățături abstracte, Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm. Ființe de carton, nu suntem apte
CUPA SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381199_a_382528]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEM HIERATIC XXXIII COCHILII DE TIMP Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic XXXIII Cochilii de timp de David Sofianis reeditare 29.01.2017 (A.D.) co.chilii sfredele de timp pierdut pe apele sâmbetei
POEM HIERATIC XXXIII COCHILII DE TIMP de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381233_a_382562]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEM HIERATIC XXXIII COCHILII DE TIMP Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic XXXIII Cochilii de timp de David Sofianis reeditare 29.01.2017 (A.D.) co.chilii sfredele de timp pierdut pe apele sâmbetei întorși cu fața către amiază descoperim vinerea mare cea taină alinare înveșmântat în tină pulsul morții de-o clipă își strigă
POEM HIERATIC XXXIII COCHILII DE TIMP de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381233_a_382562]
-
imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. în data de 21.10.2013 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook.com/677211958978138/photos/pb.677211958978138.-2207520000.1458963372./723878050978195/?type=3&theater Referință Bibliografică: Poem Hieratic XXXIII Cochilii de timp / David Sofianis : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 David Sofianis : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEM HIERATIC XXXIII COCHILII DE TIMP de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381233_a_382562]
-
alergi și te-ascunzi, să nu te văd eu fugi din viața mea cât mai am putere numele să-ți strig seara în tăcere să m-ascund în scoica unei mări secate trupul să mi-l frig pe nisipuri arse cochilia vieții ce se scurge lent nu poate ascunde iubirea ce-ți port și am scris cu sânge pe pereții ei numele tău drag iubirea ce-mi iei trandafiri de lacrimi în gradina vieții au înghețat triști îmbrăcând pereții nici un grădinar
IUBIRE PIERDUTA de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381240_a_382569]
-
alergi și te-ascunzi, să nu te văd eu fugi din viața mea cât mai am putere numele să-ți strig seara în tăcere să m-ascund în scoica unei mări secate trupul să mi-l frig pe nisipuri arse cochilia vieții ce se scurge lent nu poate ascunde iubirea ce-ți port și am scris cu sânge pe pereții ei numele tău drag iubirea ce-mi iei trandafiri de lacrimi în gradina vieții au înghețat triști îmbrăcând pereții nici un grădinar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381262_a_382591]
-
pletele-i cernind a primăvară, dezleag-un pițigoi poveste-n lună, făcându-și din mesteacăn o vioară, și dintr-un fir de vânt arcuș pe-o strună. Furnici ursuze strâng pe lut ofrande, de bici de greier mângâiate-n spate, din cochilii de scoici își face vântu-nade, strângând la piept natura ce izvorăște-n șoapte! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ODĂ PRIMĂVERII / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina
ODĂ PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381332_a_382661]
-
cu-a ta ființă,Sucombă inabila mea voință,Când numai curcubeul stă de strajă.Mă simt a ta mai mult decât, chiar mie... V. CUPA SORȚII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Zidiți în cochilia de fantasme, Abrutizați de dogme sau plăceri, Absenți la tot, refugiați în basme, Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri. Ne închinăm la-nvățături abstracte, Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm. Ființe de carton, nu suntem apte
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
În cupa sorții ne e izbăvirea, Amară ca licoarea de pelin. E-o luptă dârză a ne-nvinge firea, Când clipa-i înecată de venin. (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Zidiți în cochilia de fantasme,Abrutizați de dogme sau plăceri,Absenți la tot, refugiați în basme,Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri.Ne închinăm la-nvățături abstracte,Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm.Ființe de carton, nu suntem apteNici
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ASFINȚIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Stau și privesc soarele cum dispare, pe țărm sunt stânci și alge, cochilii părăsite, năvodul de lumină lin așternut pe mare încet scufundă astrul în străvezie criptă. O linie tremurândă s-a format în zare și fiecare val cu o mână nevăzută îmi scrie pe nisip un rând ca de scrisoare, că mâine
ASFINŢIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381501_a_382830]
-
devii jocul tâmplelor pulsând ca într-un dans ciudat între rațiune și emoția în fața căreia trădez linia strâmbă cu linia spiralată a devenirii a ceea ce am fost odată demult. Iau de la capăt scenariul, adaug culori, privesc mișcarea aceea ciudată a cochiliei unui melc, mișcarea din fiecare celulă a spiralei formă, a spiralei interminabile a propriei vieți în care, am impresia că m-am rătăcit. Tu ce mai faci, omule cu gluga lăsată pe creștet încă de când ne-am cunoscut? Și unde
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
de cititor de literatură, de lirica poeților clasici, dar de la o vreme, grație cyberspațiului, descopăr fascinat stilurile novatoare și universurile variate ale poeziei prezentului așa-zis postmodernist - și o regăsesc în aceste ipostaze și pe Irina Mihalca. Mă retrag în cochilie doar când dau peste teme care frizează teribilismul abscons, spre vulgar. Bineînțeles, nimic din această deformare nu se află în poemele Irinei Lucia Mihalca, ea fiind contraponderea acestor abateri așa-zis estetice, e chiar îngerul cu misia de a purifica
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
oameni, Iar noi, cam de-atunci, am devenit în locul lor zei! GALAXIA (1) Amprenta cosmică a mâinilor Celui care cu vocea Lui divină chema stelele pe nume, celula imensă a haosului spațial, melc uriași de lumini pulverizate, în a cărui cochilie de foc locuim și noi ca-ntr-o inimă incandescentă a Universului, subchiriași cei mai legali ai Soarelui - Galxie Locală, lentilă spirală și măreață a cosmosului, rasa umană s-a jurat de curând să te străbată cu viteze tahionice de la
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
izvorăsc din iubire ori când amurgul de rubine și aur curge domol și în flăcări cuminți spre zările dulci ce ne-atrag magnetic spre misteriosul apus... O LUME STRANIE Când galaxiile nasc spiralate-n legi, iar timpul, frângându-se-n cochilii, se strânge ca un melc; când curcubeiele se-ntorc târâși în stele și-un vifor de bolizi se înfășoară în curbele-unui gol de increat, ca fașele în jurul unui nou născut, la capătul materiei - o minune: o nouă lume de lumini
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
pe nerăsuflate. Îi savuram gustul abia după ce am terminat-o.Daca zilele ar fi nopți și nopțile zile, atunci viața ar fi vis și visul realitate. Tot timpul trezirea bruscă din vis mi-a produs frustrări.... IV. IUBIRE ÎNTR-O COCHILIE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015. De te va întreba vântul Pe unde-am zbughit-o ștrengărește, Să-i spui că marea ne-a răpit Și, cu corabia-i împletita din frunze de palmier
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate, sărutate de mare, Îmbrățișați în cochilii de scoici, Rupți de timp, de oameni, de trecut, Rostim incantații, hipnotizați de amor. Citește mai mult De te va întreba vantulPe unde-am zbughit-o ștrengărește,Să-i spui că marea ne-a rapitSi, cu corabia-i împletita din
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Întinsă spre infinit,Adapostindu-ne sub zările lui protectoareScaldate de potopul auriuIzvorat din căldarea încinsă cu smoala de foc.Naufragiati pe plajă albă, pustie,Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal,Cu buze sărate, sărutate de mare,Îmbrățișați în cochilii de scoici,Rupți de timp, de oameni, de trecut,Rostim incantații, hipnotizați de amor.... V. CU TINE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015. Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani, Îți
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
zbăteam dureros și cădeam, si plângeam, Azi aripi îmi cresc, din cenușă ma-ntrup. Era noapte, din cer picurau diamante, Iar ploaia de martie botez ne era, Visători, crinii galbeni ne zâmbeau în buchete, Când mâinile noastre sfios se-atingeau. Prin cochilii de scoici fluieram fericirea, Legănați de valuri albastre, pe nisipuri adânci, Străluciri de matase aveau marea, cerul, Azi cimitir este totul, Amintire-a murit. Lumină din suflet s-a stins, tremurând, Doar ceară și fum au rămas, Doar suspin, Și
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
zbăteam dureros și cădeam, si plângeam,Azi aripi îmi cresc, din cenușă ma-ntrup.Era noapte, din cer picurau diamante, Iar ploaia de martie botez ne era,Visători, crinii galbeni ne zâmbeau în buchete,Cănd mâinile noastre sfios se-atingeau.Prin cochilii de scoici fluieram fericirea,Legănați de valuri albastre, pe nisipuri adânci,Străluciri de matase aveau marea, cerul,Azi cimitir este totul,Amintire-a murit.Lumina din suflet s-a stins, tremurând,Doar ceară și fum au rămas,Doar suspin,Si
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Ce aduce nou acest volum? Pe lângă interviul în sine (personalizat), fiecare scriitoare ne prezintă câte o mostră din scriitura sa. Răspunsurile intervievatelor sunt autentice arte poetice: Eu sunt ca un mercur agățat de coada unui melc, care poartă gâze-n cochilie (Florica R. Cândea); Scriu! Scriu de toate! Altfel de porunci! (Florica R. Cândea). Alături de numele Floricăi R. Cândea, bine-cunoscut la Arad, în urma publicării a numeroase și valoroase cărți - apreciate de arădeni drept bijuterii stilistice - se evidențiază și numele Rodicăi P.
DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC – COLECȚIE DE BIJUTERII CONTEMPORANE de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373564_a_374893]
-
lene generală, nu puteai să nu observi micuțul melc argintiu pasionat de construcții, care proiecta tot felul de căsuțe pe care le și construia de unul singur. În partea lui de livadă, începuse să se înalțe un mic orășel din cochilii, într-un ritm care nu amintea deloc de lenea melcilor. Hărnicel, pentru că așa i se spunea în familie, fusese pasionat de mic de arhitectură iar căsuțele lui erau într-atât de fanteziste încât, la un moment dat, partea lui de
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
minunate, unde dispăruse Hărnicel? Chiar în acel moment o văzură pe buburuza Roza, dând cu disperare din aripioarele ei lucioase. - Băieți! Băieți! Trebuie să vă întoarceți repede! Melcii au scos toate gâzele din casele lor și au dărâmat adăposturile fără cochilii. Era greu de crezut că niște leneși ca melcii din livada de pruni puteau să distrugă întreaga muncă a lui Hărnicel într-un timp atât de scurt. Se târau cu ochii lor bulbucați ieșiți mult înainte, zdrobind sub tălpile mucilaginoase
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]