1,239 matches
-
sale, vizitând, printre altele: - Fabrica de Bere a Giganților - Hotel de Ville, construit între anii 1614-1624 în stil baroc, restaurat și complet refăcut în anii 1980-1983, în care vom găsi portretele unor personalități locale și naționale. - Moara Marchizei de Moulbaix, cocoțată deasupra unui drum pitoresc, această remarcabilă moară de vânt din lemn macină cereale și astăzi. A fost construită în 1747 și pusă în funcțiune în 1752. - Moara Albă Ostiches, datează din 1789. Galeria de la baza clădirii găzduiește o expoziție permanentă
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fiecare-n lumea asta ne-am născut cu o menire, Unii să meșteșugească la pantoful unui mire, Alții să urce pe creste, peste ele să discearnă, Unii cocoțați pe tronuri, să dea legi, mai mult să doarmă. Ne-am născut c-un scop anume, fiecare-n felul său, Însă, de un timp, se pare, mulți uităm de Dumnezeu. Unii-nvață disperați să-și câștige sfânta pâine, Alții urăsc
LUPTA DIN NOI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356486_a_357815]
-
din jur Și presiunilor enorme, Constrâns în propriu-mi contur. Prin porii-mi, îmbibat de ape, Sorbeam și refulam prea plin Prin tubuli lungi și cu supape: Vilozități de instestin... Mai liber, mai statornic încă, Dar adâncimilor expus, M-am cocoțat pe-un ciob de stâncă Și de acolo tot mai sus... Pe pântecul stâncos de oază Am început să convertesc Lumina, rază după rază, Să o înghit, să mă hrănesc... Cerneluri crude, lucitoare, Pigmenți m-au inundat, m-au uns
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
Tu te dai de ceasul morții Ca vădanele de vineri Care stau în dosul porții Și se uită după tineri. Un tâmplar ce nu-i... acela, Deși îl durea măseaua, Făcea tumbe cu umbrela Și își arăta rindeaua. Două doamne cocoțate Pe un munte numai peturi Împărțeau păreri dințate Și rețete de șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
în acest context în care au primit asigurări că au Biserica în ceruri, nu ar putea să plătescă slujba de mărturisire prin virament bancar, dacă tot nu mai contează duhovnicul?! „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă astăzi toți deținuții politici cocoțați pe scara nonagenară, preacucernică și preacuvioasă a trăirii lor jertfelnice. Unul mai hâtru răspunde: - Poate sunt în pelerinaje de pocăință pe la vestitele închisori, care au ofilit, încarcerat și decimat aproape toată Floarea tinerimii ortodoxe, între 1938-1964 și după... - Vezi-ți
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
aidoma celei de pe Piatra Craiului, pe ruta Cluj-Oradea. Mă simțeam mult mai aproape de locurile de-acasă și starea de spirit doborâtă de canicula limassoniană s-a schimbat automat. Louvaras este un sat așezat în creierul munților Troodos, cu gospodăriile localnicilor cocoțate pe coaste muntoase, alternând cu porțiuni terasate pe care, culmea, au amenajate grădini și solarii într-o priveliște minunată. Am fost întâmpinate la intrare de doi dulăi imenși, paznicii tradiționali ai gospodăriilor cipriote izolate și nu numai, care după ce ne-
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
cimetière des chiens - Asnières, cu carele așișderea trebuie să ne sincronizăm urgent mișcarea noastră civică, pro-maidaneză sau cu acte de proprietate pe suflețele moarte-n regulă. Or, eu, ca postac patriot și antibolșevic de atâta Hiatus, îl vreau pe Soljenițîn cocoțat pe soclul lui Lenin. Nici un sfert de arșin mai jos! De aceea, megaintelectuali sau microintelectuali în labirintul fractal, cum și calea de mijloc e blocată în arte de nu ai la ce șvaițer de haos te sincroniza ca român nici
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
Rămâne doar poetul cu astfel de trăire. Meditatie Nu m-am mândrit în lume, Ci mai degrabă m-am smerit. Nu m-aș urca pe culme, Și de-aș avea vreun merit. Privesc însă la unii, Cum sus s-au cocoțat. Și mai ales nebunii, Ce-ades au dominat. Ce păcat de mari culturi! Plină-i lumea de nebuni! Orice secol i-a avut. Dar acest mileniu trei, Parcă toate le-a-ntrecut. Nu-i permis în modernism, Cu atâta-nvățătură, Să trăiești
DOAR SUFLETUL DIN OM, DOAR EL ARE VALOARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355406_a_356735]
-
alte și alte răsfățuri! Distracția nu costă mai mult de 20 de dolari, dar merită cu prisosință și cu nădejdea unui repetir și în alte și emoționante condiții, că doar vorba aia, ții la terfeleală ... Mă uitam lung la cei cocoțați în aceste locuri, dar luat de val nu realizam “expunerea” paradisiacă la care se supuneau ilustrisimei “arte a purificării”, liberi și nesiliți de nimeni, cu beatitudini gen “ bule de aer” “îndesate cu miresme” în pahare și borcane colorate și pritocite
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
presiunea lui, luăm, la un moment dat, un autobuz ca la prima stație să ... coborâm. Totul impresionează: de la coloanele cu capiteluri corintice, Victor Emmanuel însuși, scări, fântâni, mormântul Ostașului necunoscut, călare, până la cele două cvadrige, cu zeița Victoria la hățuri, cocoțate pe extreme. S-a folosit, din plin, marmură albă de la Botticino (Brescia). Ai ce vizita și admira pe o suprafață de 135 m lungime și 70 m lățime. Pe acoperiș ajungi cu liftul. Înălțimea în punctele maxime, aripile zeiței nominalizate
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AM DESCINS Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Am descins de azi la mare: La o mare care nu există Câtă vreme mai persistă Aderența la eroare; Cocoțat pe-un colț de stâncă Mă prefac c-aștept corăbii Și trec prin zăngănit de săbii Pirați în noaptea mea adâncă Singur. Nimeni împrejur Cale de-o leghe sau mai multe Vin pescărușii să asculte Al catedralei ape, murmur Și
AM DESCINS de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355582_a_356911]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > REFLEXIA GLASULUI MEU CURGE CUVÂNT Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului cocoțat în mijlocul cerului trecutul fiecărui viitor atârnă într-o funie de aer ca un condamnat la moarte muțenia se leagănă de jur împrejurul sacrificiului de piepturi reflexia glasului meu curge-n mutilarea cuvintelor colecționarul de vene a ridicat prețul de astăzi nimeni nu
REFLEXIA GLASULUI MEU CURGE CUVÂNT de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355664_a_356993]
-
Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 901 din 19 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Lângă femeia iubită nopțile nu vor semăna între ele amintirile nu vor mai fi reduse la versiunea ultimului volum de poezie picioare mai lungi decât versuri cocoțate pe catalige sau acolo unde vor ele glezne și genunchi pulpe ca bronzul încerc să scriu solar să gust din fâșii de buze din mestecul sărutului uitat pe colțul versurilor hăituite de iubire în noapte luna întreține focul pasiunii în
LÂNGĂ FEMEIA IUBITĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346102_a_347431]
-
întoarce la o ogradă zadarnică, mult prea largă și mult prea liniștită în absența nepoatelor. În privința fiului, la despărțire, acesta a preferat să ascundă ipocrizia dictonului latin în ceața depărtării relative. Dinspre balustrada parcării supraetajate a Aeroportului bergamez, unde se cocoțase, în trio-ul complet al familiei sale, cu fiică-sa înlănțuită de gât, cealaltă nepoată născută pe meleagurile Apusului, m-am simțit urmărit de priviri umezite, născute din dor de meleag natal, de la scara avionului și până ce mașina înaripată a
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
salcie. - Cum să te mai rog? Înțelege, zicea fata cu lacrimi pe obraz, că trebuie să desfaci vraja pe care ai aruncat-o deasupra acestui lac! Tatăl meu și fratele meu sunt pierduți dacă nu faci ceva! Bătrâna vrăjitoare stătea cocoțată pe mătura ei, cu nasul uriaș și încovoiat proptit în piept, cu ochii închiși de parcă ar fi dormit. Fata o scutură ușor: - Știu că mă auzi! Spune ceva! Măcar spune-mi cum să fac să dezleg vraja acestui lac! Sub
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
pe email: „Aberant e prea elegant spus! Îmi depășește înțelegerea prostiei, oricare ar fi circumstanțele vreunei sigure frustrări etnice! ! E de un absurd troglodit! E ca un abuz de putere stalinisto- hitlerist!!!” (Maria Nițu); Nu stă România în această persoană, cocoțată pe un scaun ce i-a luat mințile, pentru care idol este un viitor pușcăriaș, Marko Attila. De altfel, după cum se știe, a fost trimisă înapoi la cratiță! Firește, prin ce ai făcut ai deranjat niște ranchiunoși, dar pentru cei
ŞI IARĂŞI... „MĂ DUSEI SA TREC LA OLT !” de ALEXANDRU TOTH în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369011_a_370340]
-
miezuri de nucă. Confecționarea lor a rămas o taină... De sus de la etaj, de unde venea miros de slănină, auzim: „Dar la mine nu veniți?” Am înhățat urgent câte-o traistă pe care am agățat-o de gât și ne-am cocoțat la „casa” gospodinei. În dimineața aceea, ca prin minune, se întârzia scoaterea la atelier. Așa încât se răspândise o atmosferă caldă, bună de intimitate”.(Dr. Galina Răduleanu, op. cit. p. 337-338) Uimitor este faptul că peste atmosfera încremenită a zidurilor și a
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
privirea piedută undeva, spre amintirile plăcute din timpurile în care Corneluța era numai a lui. Iar el era al tuturor... În sfârșit ,ajungem și la Bran. În otomană, Bran înseamnă „poartă” , dar cred că n-are nicio legătură. În față, cocoțat pe o colină, Castelul lui Dracula ne amintește de măreția unor timpuri de demult. Pare cu mult mai scorojit decât ultima oară, când am trecut pe-aici. Timpul lasă întotdeauna riduri pe care deseori le poți acoperi cu-un fond
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
Vreo formulă magică? Vreun obiect fermecat? În timp ce privea cu atenție urmele, ceva agăță pantalonii lui Ionuț. Se întoarse surprins, tocmai la timp să dea cu ochii de o arătare pitică, cu cap de copil și corp de animal, care se cocoțase pe gheata dreaptă și îl trăgea de șireturi. - Cine ești tu? - Țuchi, strigă scurt arătarea. Țuchi mic! Ionuț ridică arătarea în brațe și o privi mai de aproape. - Doamne, n-am văzut în viața mea ceva asemănător. - E un pui
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
țineau loc de brațe: - Ne poate fi de folos, pentru că țupândăii îl simt pe Moș Nicolae oriunde s-ar afla, pe pământ sau sub pământ. Ar fi bine să îl luăm cu noi. Oricum, Ionuț nu credea că, după ce se cocoțase pe umerii lui ronțăind biscuiți, Țuchi ar mai fi dorit să se dea jos prea repede, așa că porni pe urmele de cenușă care se depărtau de acel loc. Nu era prea greu să urmezi calea pe care apucase vrăjitorul, atâta timp cât
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
Nici acum nu înțeleg cum s-a prăbușit totul cum s-a estompat lumina și s-au amestecat culorile în această bulboană a timpului e prea mult de atunci, mă gândesc, și număr pe degete anii bufnițele din nuc berzele cocoțate în vârful cerului asfințiturile însângerate dac-aș putea să-mi storc sufletul ca pe-o batistă și să-mi culeg lacrimile înapoi tot n-ar fi destul ca să te adun la un loc într-o singură clipă aici în ținuturile
EURIDICE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369997_a_371326]
-
cazul să o aflu și eu ? Un soț atent mai vine acasă cu o cosmeticală, o bijuterie sau cel puțin cu o floare. Sau nu ții să fiu frumoasă? - Ce are frumusețea cu ...... o floare ? Cu un aer ușor disprețuitor, cocoțată în vârful pantofului Mary ... cochetează: - Păi oferă și tu o floare unei flori. - Dacă în Olimp aș oferi o floare aș risca să apar în fața comisiei de disciplină. - Da ! Dacă ar fi oferită “soției prietenului tău “. N-o zic pe
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
au decis. Unii vă legați de zodii, data, ora și anul în care v-ați născut, ce stea era și cu cine se imbina. Normal că elementele universale au un rol în apariția oricărui viu. Interesant este cum s-a cocoțat omul în vărful acestor îmbinări. Că de luptat, până și firul de iarbă luptă cu vântul care vrea să îl culce la pământ, cu seceta care îi usucă verdele, și leul luptă, și elefantul și copacul face eforturi să nu
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
toți acești puișori (zbu)rătăciți îți poartă „aleanul” în suflet și-n geamantane. Cuum? De ce nu ți-au citit poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”? Au citit-o, bieții de ei. Alții n-au citit-o, dintre cei cocoțați pe crengile din vârf. A mai tunat Luceafărul Eminescu din Veșnicia lui: „ce-ați făcut cu râul și ramul țării?” Ăăă...m-am bâlbâit, este adevărat că am ciopârțit tot ramul, de-au rămas numai cioatele de el, dar noi
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
încântarea unora și spre îngrijorarea altora) o gamă diversificată de promisiuni cu iz stătut de minciuni, de învârteli care la țanc se văd preschimbate în malversațiuni și de megapotlogării care, de regulă, nu au mult de așteptat până când se văd cocoțate pe culmile politicii dâmbovițene, unde tronează jaful generalizat și trădarea înveșmântată în hainele devotamentului național?! De-acord, nu toți făcătorii de politică postdecembristă au urmărit cu prioritate îmbogățirea lor prin această îndeletnicire eminamente omenească, care - cel puțin pe aceste meleaguri
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]