807 matches
-
280]. Diverse mecanisme de rezistență ale celulelor tumorale față de citostatice au fost evidențiate in vitro: metabolismul amplificat al drogurilor citostatice, acumularea drogurilor alterate, amplificarea țintelor, repararea accelerată a țintelor deteriorate. Rezistența la droguri multiple este conferită prin [201]: glicoproteina P, codată de MDR1 (multiple drug rezistance-associated protein); acțiunea de detoxifiere a glutationului; creșterea acțiunii proteinei hepatice p450; mutațiile topoizomerazei 2 (țintă pentru multiple droguri), etc. Rezistența la inducerea apoptozei este și ea reunoscută ca o modalitate de rezistență la droguri multiple
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
și progresia cancerului mamar și asupra utilizării lor ca noi agenți terapeutici [45,81,299,332]. EVALUAREA EXPRESIEI HER-2/neu (c-erbB-2) ÎN CANCERUL MAMAR Această proto-oncogenă s-a dovedit a fi de un interes particular pentru cancerul mamar la om. Codează o glicoproteină transmembra-nară de 185 kD ce prezintă o homologie extinsă cu EGFR și este un potențial receptor GF [272]. Amplificarea genei c-erbB-2 este considerată un factor de prognostic nefavorabil în carcinoamele mamare. Această amplificare este asociată cu supraexpresia proteinei
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ale recptorilor induse de ligand. Acestea induc dimerizarea receptorilor interacțiuni receptor - ADN, recrutare de co-activatori sau interacțiunea cu aceștia sau cu alți factori de transcripție și formarea complexului de preinițiere [234,289,410]. În Erα domeniul A/B N-terminal codează AF 1 [252,290]. Antiestrogenii sintetici (Tamoxifen, Raloxifen) induc un agonism parțial la nivelul Erα și un antagonism pur la nivelul Erβ [19,291]. Această diferență de acțiune la nivelul celor două tipuri de ER poate fi explicată prin diferențele
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
printr-o amplificare 11q13 (ciclina D are determinantul pe cromosomul 11q13, gena sa fiind numită și bcl-1 sau PRAD-1) [20,412]. GENE TUMOR SUPRESOARE Gena retinoblastomului (RB1) este exemplul clasic de genă tumor supresoare. A fost localizată pe 13q14 [ ] și codează o proteină care, în forma sa nefosforilată, restricționeză progresia ciclului celular în G1, prin interacțiunea cu factorul transcripțional E2F [6]. Se pare că este o genă care candidează la alterările din stadiile precoce ale bolii. p53 Alterările p53 pot oferi
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cazurile cu mutații ale p53 și cu ganglioni axilari pozitivi [121]. Răspunsul la RT și la CHT poate fi afectat prin alterarea funcției p53, datorită rolului său în reglarea răspunsului ADN alterat. FACTORII DE CREȘTERE C-erbB-2 (HER-2/neu) Această proto-oncogenă codează o glicoproteină transmembranară de 185 kD ce prezintă o homologie extinsă cu EGFR și este un potențial receptor GF [272]. Amplificarea genei a fost identificată în 20-30% din carcinoamele invazive [210]. Deși nu în toate cazurile, există o corelație între
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de moarte celulară [462,475]. O altă clasă de gene oferă protecție față de moarteaa ce apare în mod natural. Mutațiile nule ale acestor gene vor conduce la amplificarea morții celulare (cea mai bine codificată este gena bcl-2) [475]. bcl-2 bcl-2 codează o proteină asociată membranei. Experimente complexe au demonstrat că bcl-2 are proprietăți sugestive de genă „antiapoptotică”[29]. Această proprietate nu este prezentă în toate circumstanțele, astfel încât căile de inducere a apoptozei pot fi clasificate în bcl 2 dependente și bcl-2
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
proprietăți sugestive de genă „antiapoptotică”[29]. Această proprietate nu este prezentă în toate circumstanțele, astfel încât căile de inducere a apoptozei pot fi clasificate în bcl 2 dependente și bcl-2 independente[160,475,]. c-myc c-myc este o proto-oncogenă (CRS 8q24) care codează o proteină care este un membru al familiei „helix-buclă-helix” de proteine reglatorii transcripționale ce se leagă la ADN [160,463]. c-myc și c-myb joacă în mod clar un rol în progresia ciclului celular. Expresia lor scade dramatic în timpul diferențierii finale
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
aflate în diviziune, dar vor induce apoptoza celulelor diferențiate. Agenții antiproliferativi produc apoptoza celulelor aflate în diviziune (de exemplu celulele tumorale), dar vor proteja celulele diferențiate. Transmiterea semnalului în interiorul celulei Între semnalul care activează P. C. D. și genele care codează mecanismul de ucidere a celulei se găsește o verigă foarte importantă. Moleculele ce mediază aceste răspunsuri pot varia tot atât de mult ca și tipurile de semnale ce pot declanșa sau inhiba P. C. D. Aceste molecule care sunt stimulate concomitent cu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
280]. Diverse mecanisme de rezistență ale celulelor tumorale față de citostatice au fost evidențiate in vitro: metabolismul amplificat al drogurilor citostatice, acumularea drogurilor alterate, amplificarea țintelor, repararea accelerată a țintelor deteriorate. Rezistența la droguri multiple este conferită prin [201]: glicoproteina P, codată de MDR1 (multiple drug rezistance-associated protein); acțiunea de detoxifiere a glutationului; creșterea acțiunii proteinei hepatice p450; mutațiile topoizomerazei 2 (țintă pentru multiple droguri), etc. Rezistența la inducerea apoptozei este și ea reunoscută ca o modalitate de rezistență la droguri multiple
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
și progresia cancerului mamar și asupra utilizării lor ca noi agenți terapeutici [45,81,299,332]. EVALUAREA EXPRESIEI HER-2/neu (c-erbB-2) ÎN CANCERUL MAMAR Această proto-oncogenă s-a dovedit a fi de un interes particular pentru cancerul mamar la om. Codează o glicoproteină transmembra-nară de 185 kD ce prezintă o homologie extinsă cu EGFR și este un potențial receptor GF [272]. Amplificarea genei c-erbB-2 este considerată un factor de prognostic nefavorabil în carcinoamele mamare. Această amplificare este asociată cu supraexpresia proteinei
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
răspund la terapia hormonală. De aceea, dozarea numai a receptorilor pentru estrogeni (ER) cum se practică curent în majoritatea cazurilor trebuie completată atât cu dozarea PR, cât și a pS2. Dozarea pS2 este importantă și pentru faptul că gena care codează proteina este implicată în reglarea transcripției uneia dintre proteinele receptoare (ER). Folosindu-se anticorpii monoclonali, s-a demonstrat că pS2 este exprimată preponderent în tumorile primare ale glandei mamare de tip RE+. Mai mult, s-a observat, în urma determinării simultane
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
meticilinorezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care codează sinteza proteinelor din structura învelișului bacterian extern, determină blocarea canalelor din peretele lipopolizaharidic structural (denumite porine), împiedicând acțiunea β lactaminei (rezistența Enterobacteriaceaelor la unele cefalosporine, rezistența Pseudomonas aeruginosa la piperacilină). Alte mecanisme de rezistență sunt specifice anumitor clase de antibiotice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clase de antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă genetic prin plasmide și transpozomi, alterând peretele petidoglicanic. Descrisă inițial la enterococi, rezistența la Vancomicină s-a extins și la stafilococi, prin intermediul genei vanA. Rezistența la aminoglicozide se manifestă prin intermediul unor enzime codate de plasmide, care inactivează antibioticul prin hidroxilare și scăzându-i afinitatea pentru ținta ribozomală. Un alt mecanism, identificat la tulpini de Pseudomonas aeruginosa, constă în alterarea membranei celulei bacteriene. Rezistența la macrolide, ketolide, lincosamide și streptogramine este dezvoltată de bacteriile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor structuri sferice și tubulare. Gena S prezintă mai multe regiuni (S, preS1, preS2), în care se poate iniția transducția și în funcție de care se pot produce 3 variante de proteine HBs: majoră (S), medie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
determinanți comuni de grup (a) și specifici de subtip (d/y, w/r). AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Gena C codează miezul nucleocapsidic, cu dimensiuni de 27nm. Gena C conține două domenii (pre-C, C), în funcție de care sunt generate cele două proteine ale nucleocapsidei. AgHBe (preC) este solubil și se eliberează în sânge, semnificând stadiul replicativ al VHB și potențialul crescut de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în funcție de care sunt generate cele două proteine ale nucleocapsidei. AgHBe (preC) este solubil și se eliberează în sânge, semnificând stadiul replicativ al VHB și potențialul crescut de infecțiozitate. AgHBc sau miezul antigenic complet (C) rămâne strict intracelular hepatic. Gena P codează AND-polimeraza. Gena X codează AgHBx cu rol în transactivarea genelor virale și celulare. Semnificația acestei proteine nu este clar cunoscută, dar pare să contribuie la carcinogeneză prin legarea de proteina p53, transactivarea genelor If γ și a genelor complexului major
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cele două proteine ale nucleocapsidei. AgHBe (preC) este solubil și se eliberează în sânge, semnificând stadiul replicativ al VHB și potențialul crescut de infecțiozitate. AgHBc sau miezul antigenic complet (C) rămâne strict intracelular hepatic. Gena P codează AND-polimeraza. Gena X codează AgHBx cu rol în transactivarea genelor virale și celulare. Semnificația acestei proteine nu este clar cunoscută, dar pare să contribuie la carcinogeneză prin legarea de proteina p53, transactivarea genelor If γ și a genelor complexului major de histocompatibilitate din clasa
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Etiopatogenie Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul viral codează o poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
echilibru optim dintre claritate și o anume tentă de opacitate, acea „alchimie” sonoră ce o implică fuzionarea armonicelor în stilul muzicii de gamelan (cu efectul său de ușor dezacordaj). Structura formală prezintă configurația clasică a unei forme de sonată cu coda, în care procesul de delimitare a secțiunilor constitutive se realizează în funcție de ipostazele repetitive ale materialului tematic principal, precum și în raport cu multiplele formule variaționale ale structurilor ritmice de bază (A măsurile 1 - 30; B măsurile 31 - 53; Av măsurile 53 - 79; coda
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
coda, în care procesul de delimitare a secțiunilor constitutive se realizează în funcție de ipostazele repetitive ale materialului tematic principal, precum și în raport cu multiplele formule variaționale ale structurilor ritmice de bază (A măsurile 1 - 30; B măsurile 31 - 53; Av măsurile 53 - 79; coda măsurile 80 - 98). Construcția discursului se bazează pe fraze scurte de 2 sau 4 măsuri, conturând teme concise a căror repetiție insistentă variază ordinea de asamblare și ritmurile acestora. Traseul armonic al Pagodelor descrie spațiul prepentatonic și pentatonic a patru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu predominanță efecte puternice de rezonanță, care se asociază simultan cu intense accelerări ale nivelului de tempo. În asemenea circumstanță, precizia și exactitatea ritmică devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
imaginea lirică a secțiunii centrale. Episodul reexpozitiv poartă indicația reeditării aceluiași tempo inițial, dar cu o nouă mențiune ce se adresează calității expresive - mystérieux (misterios), pusă în valoare în mod suplimentar de registrul extrem grav în care este plasat discursul. Coda apare proiectată în stilul virtuoz al unei cadențe, construind gradat o ascensiune culminantă și plină de exuberanță, cu aportul esențial al indicației Tempo-en animant jusqu’à la fin (tempo -ul animându-se până la final). Investigațiile desfășurate de Richard Langham Smith
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin plasarea semnului cresc. în interiorul legato ului, se adresează în mod exclusiv liniei inferioare. Succedând cea de-a treia secțiune a lucrării (C - măsurile 100 - 125), cu revenirea primului material tematic (si minor) și o versiune comprimată a secțiunii introductive, coda (măsurile 126 - 157) afirmă punctul culminant al lucrării ( f - cresc. - ff éclatant, strălucitor), moment conceput în concordanță cu regulile Secțiunii de Aur. În circumstanța construcției acestui climax sonor, Walter Gieseking recomanda menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul figurației arpegiale din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
culminant al lucrării ( f - cresc. - ff éclatant, strălucitor), moment conceput în concordanță cu regulile Secțiunii de Aur. În circumstanța construcției acestui climax sonor, Walter Gieseking recomanda menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul figurației arpegiale din măsurile 126, și respectiv, 133. Coda operează o recapitulare a celor două materiale tematice, reeditate în juxtapunere sau suprapunere, variind spațiul armonic al expunerii acestora (mi major - tema secundă; sol# minor - tema întâi în ipostază acordică). Atmosfera optimistă și plină de vitalitate, la care contribuie în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]