655 matches
-
de dimensiuni medii conțin aproximativ 1 000 de aminoacizi. Se estimează însă că funcțiile a peste 50% dintre genele descoperite sunt deocamdată necunoscute. Mai mult decât atât, Proiectul Genomului Uman a revelat un lucru suprinzător: numai aproximativ 2% din genom codează instrucțiuni pentru sinteza proteinelor. Secvențele repetitive care nu codează proteine constituie aproximativ 50% din genomul uman. Se consideră că aceste secvențe repetitive nu au funcții directe, dar pot arunca lumină asupra structurii și dinamicii cromozomilor. În timp, aceste secvențe repetitive
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Se estimează însă că funcțiile a peste 50% dintre genele descoperite sunt deocamdată necunoscute. Mai mult decât atât, Proiectul Genomului Uman a revelat un lucru suprinzător: numai aproximativ 2% din genom codează instrucțiuni pentru sinteza proteinelor. Secvențele repetitive care nu codează proteine constituie aproximativ 50% din genomul uman. Se consideră că aceste secvențe repetitive nu au funcții directe, dar pot arunca lumină asupra structurii și dinamicii cromozomilor. În timp, aceste secvențe repetitive modifică genomul uman prin rearanjarea sa, ajungându-se astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
elegans, de 7%, iar la „clasica” musculiță de oțet Drosophila melanogaster, 3%. Pe de altă parte, se sugerează că o cheie a complexității genetice umane se află nu atât în numărul de gene (și/sau de secvențe reptitive care nu codează proteine), cât în modul în care diferitele produse ale genelor sunt constituite, ca urmare a procesului de splicing alternativ. De asemenea, se consideră că modificările proteinelor și repertoriul de mecanisme reglatoare care controlează aceste procese stau la baza complexității speciei
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ce va duce la terminarea sintezei proteice. De asemenea, se pot produce și mutații care schimbă schema translației (frameshift changes), prin introducerea unei deleții sau inserții care modifică multiplul de 3. Mutațiile pot să apară atât la nivelul secvențelor care codează informația (exoni), cât și la nivelul celorlalte regiuni neimplicate în codare (introni, regiuni reglatoare). După cum arătam anterior, mutațiile de la nivelul celulelor gametice pot fi moștenite. O mutație prezentă în populație cu o frecvență de cel puțin 1% se numește polimorfism
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care definesc această diferență: Comportamentele atipice sunt produse nu de o mutație aberantă, ci de o variantă normală a unei gene normale, care însă induce un risc crescut de dezvoltare a patologiei. Efectele genetice determină indirect apariția unei boli. Genele codează doar secvențe de aminoacizi, ale căror efecte operează asupra a unuia sau mai multor factori de risc, și nu asupra bolii în sine. Efectele genelor deci se răsfrâng asupra trăsăturilor de risc (hiperactivitate, impulsivitate, agresivitate, reactivitate fiziologică). Trăsăturile care induc
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a experiențat modificări la nivelul a 18 baze din 118 în ultimele 6 milioane de ani, în condițiile în care rata de mutație acceptată ar fi de mai puțin de o astfel de bază. Interesant este faptul că gena nu codează ARN care ar urma să fie tradus în proteine. S-a descoperit însă (Pollard et al., 2006) că gena este foarte activă între a doua și a cincea lună din perioada prenatală, la nivelul creierului în dezvoltare al embrionului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o așa-numită selecție pozitivă, evoluând cu o rată mult mai rapidă față de ritmul de bază al evoluției genetice. De exemplu, gena FOXP2, a cărei mutație a fost depistată în cazul unei severe tulburări de limbaj, se pare că ar coda în varianta sa normală o proteină care diferă de varianta prezentă la cimpanzei în doi din cei 715 aminoacizi constitutenți, după cum afirmă Pääbo și colaboratorii săi (Enard et al., 2002); această variație, minoră pentru nonspecialiști, este totuși neașteptat de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de la patru cópii la macac și zece la cimpanzeu a ajuns la 49 cópii la om. Interesant este însă că segmentul principal al acestei gene, cu funcție deocamdată necunoscută, și anume șase copii ale unui segment de doi exoni (care codează un domeniu al unei proteine DUF1220, de asemenea, cu funcție deocamdată necunoscută) este prezent în diferite locații în genomul uman, în aproape 24 gene diferite, active mai ales la nivelul neuronilor din cortex. Așadar, mecanismul duplicației pare să joace un
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cimpanzeu, a fost înlocuită doar în partea inițială cu un fragment al genei SIGLEC-16 - o genă duplicată din SIGLEC-11 în urmă cu 15 milioane de ani (Hayakawa, Angata, Lewis, Mikkelsen, Varki & Varki, 2005; Varki și Altheide, 2005). Noua genă umană codează o proteină din microglii. Dincolo de gene propriu-zise, secvențele reglatoare, la rândul lor, sunt o cale urmată de evoluție. O secvență ADN de 68 baze, care reglează activitatea genei PDYN (podynorphin), s-a constatat că are până la 4 cópii la specia
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o cale urmată de evoluție. O secvență ADN de 68 baze, care reglează activitatea genei PDYN (podynorphin), s-a constatat că are până la 4 cópii la specia umană, comparativ cu alte primate la care se găsește o singură cópie. Proteina codată de această genă este precursor al opiaceelor, implicate în percepție, durere, comportament social, învățare și memorie. Totuși, rămân o serie de semne de întrebare, mai ales atunci când se încearcă refacerea jocurilor evoluției într-un cadru de laborator. 4.4.1
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
punct de vedere, genele au fost asemănate cu hieroglifele care au așteptat să fie nu doar inventariate, ci și descifrate. În cazul genelor, genomica funcțională și-a asumat rolul de a face pasul următor, adică de a determina ce anume codează aceste gene - mai exact, care sunt proteinele pe care le specifică. Transcriptomica este termenul utilizat recent pentru a descrie analiza fragmentelor transcrise în ARN mesager din întreg genomul, într-un țesut particular sau o linie celulară anume. Proteomul reprezintă constelația
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
timp, datorită extinderii aplicațiilor web și a rețelelor informatice medicale care comunică prin Internet, majoritatea metodelor folosite pentru a garanta securitatea și protecția datelor privind sănătatea unui pacient se bazează pe proceduri criptografice. Criptarea este o tehnică prin care se codează datele și mesajele scrise (sub formă text sau numerică) astfel că, deși oricine le poate accesa, acestea sunt întotdeauna vizibile doar sub formă de “cibertext” pentru oricine le accesează și sub forma citibilă (plain text) numai pentru cel autorizat să
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
sau grupe musculare corespunzătoare localizării procesului morbid de-a lungul frontalei ascendente; nu se însoțește de pierderea cunoștinței. EREDITATE (< fr. hérédité, cf. lat. hereditas, -atis - moștenire; engl. heredity, inheritance) - Transmiterea anumitor caractere („mesaje”) de la o generație la alta; mesajele sunt codate în forma codului genetic, în acizii nucleici (în special în cromozomi), fiind supuse combinărilor, erorilor de copiere, alterărilor (mutații). Ereditatea este strâns legată de problematica unității în diversitate a lumii vii, de conservarea în timp a tipului speciei, a individualității
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Rezultatele studiului sunt surprinzătoare, având consecințe majore în explicarea puterii de constituire a traumatismului vicariant. Interacțiunea umană nu pare a fi neapărat necesară pentru dezvoltarea simptomatologiei. Participanții la studiu au fost asistente medicale care au trebuit să citească și să codeze timp de mai mult de trei luni date adunate din 1215 centre de intervenție în problema agresiunilor sexuale pentru a analiza predictorii demografici ai abuzului sexual. Nici una dintre participante nu a avut contact direct cu victimele sau cu agresorii. În timpul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sens prin lecturile diverselor generații de cititori. Aceste două demersuri sunt complementare, axându-se pe conceptul de imagine-personaj și pe cel de efect-personaj3. Relaționarea acestor capitole corespunde corelării între nivelul de suprafață al stereotipului și cel de adâncime, care îl codează. Primul capitol este structurat în jurul axei de "existența" a Parizienei, cel de-al doilea în jurul axei de "esență" a ei. • identificarea socio-culturală a Parizienei că "palimpsest", suprapunere, convergență și interpenetrare a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
corpului care pleacă, libertatea de a scrie există fără materia creației. Fiecare arată fragilitatea celuilalt, fiecare e rușinea celuilalt. Disociabilitatea ambilor e trăită că un reproș. Mesajul celor care rămân are uneori un dublu sens. Se revoltă Într-un langaj codat Împotriva totalitarismului, ce-i drept, dar Își manifestă și dezacordul față de cei care pleacă” (Le Huu Khoa, Sociologie de la littérature des exilés, lucrare de doctorat sub coordonarea lui Georges Condominas, EHESS, Paris, 1992, vol. III, p. 29). 4. Criză instanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din codul genetic își pot schimba sensul în funcție de context. Și chiar dacă nu trebuie să subestimăm rolul învățării în achiziția limbajului, capacitatea omului de a stăpîni la o vîrstă fragedă structurile lingvistice trebuie în mod necesar să decurgă din niște instrucțiuni codate în celula sa germinală. Problema patrimoniului genetic se pune imediat ce abordăm bazele limbajului uman. Izomorfismul constatat între structura codului genetic și cea subiacentă tuturor codurilor verbale ale limbilor umane merge mult dincolo de o simplă metaforă. El ne îndeamnă să concepem
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de lumină care se transmit ulterior prin firele de fibră, și nu prin folosirea pulsurilor electronice prin care se transmit informații prin firele de cupru. La un capăt al sistemului de fibră optică se află un transmițător. Transmițătorul acceptă informații codate sub formă de pulsuri electronice - cuvinte sau date - care vin pe firele de cupru, de la telefonul tău de acasă sau de la calculatorul din birou. Apoi transmițătorul procesează și traduce cuvintele sau datele codate electronic și digitizate În pulsuri de lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
se află un transmițător. Transmițătorul acceptă informații codate sub formă de pulsuri electronice - cuvinte sau date - care vin pe firele de cupru, de la telefonul tău de acasă sau de la calculatorul din birou. Apoi transmițătorul procesează și traduce cuvintele sau datele codate electronic și digitizate În pulsuri de lumină. O diodă emițătoare de lumină (LED) sau o diodă de injecție cu laser (ILD) poate fi folosită pentru a genera pulsurile de lumină care, mai apoi, sunt Împinse În cablul cu fibră optică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pentru conductele aferente - astfel Încât oricine să poată trimite orice document, imagine sau date către orice calculator cu orice software diferit -, ci și pentru atunci când Începi să standardizezi ceea ce trece prin conducte - documentele sau procedurile de afaceri. Așa că acum nu mai codăm documente și aplicații software Într-un mod standardizat - precum un document Word sau o pagină web - care să poată fi citite de oricine pe propriul calculator sau pe calculatorul altcuiva, standardizând de asemenea și procedurile de afaceri reprezentate de documentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În următorii zece ani“. Nu este imposibil să-ți imaginezi, a adăugat Kelly, că Într-o zi, În viitor, „oricine trăiește va scrie un cântec, va fi autorul unei cărți, va face un videoclip, va scrie un weblog și va coda un program... Ce se va Întâmpla atunci când fluxul de date va fi asimetric - dar În favoarea creatorilor? Ce se va Întâmpla atunci când toată lumea va face upload mult mai mult decât download?“. Multă vreme s-a presupus că fabricarea oricărui produs de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
în care sunt interconectate proprietățile materiale ale imaginii cu procesul social activ al "privirii" și formele istorice specifice ale "vizualității" în funcție de care este receptată imaginea, de considerarea imaginilor ca reprezentări ce ar acționa asemenea unui limbaj care ar furniza semnificații codate într-un sistem convențional de semne aplicate într-o anumită comunitate, dar și de plăcerea de a privi și simți lumea prin intermediul imaginilor, și, în cele din urmă, de conexiunea semnificațiilor imaginilor cu identitatea celui care privește imaginile. Pe baza
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unei culturi, un anumit semn se potrivește cu un anumit obiect material, extinzând astfel conceptul de convenție la acela de cod, înțeles ca sistem extins de semne care operează asemenea unui limbaj. În ceea ce privește convențiile fotografice, de pildă, acestea ar fi codate în însuși design-ul aparatului de fotografiat, câtă vreme imaginea fotografică a fost ajustată astfel încât să îndeplinească cerințele artei tradiționale de a oferi o imagine rectangulară. La rândul ei, încadrarea imaginii stabilește convențiile prin intermediul cărora sunt recunoscute genurile artistice ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de artă; Donald Kuspit menționează ca o sarcină a criticului efortul de articulare al efectelor complicate și subiective pe care ni le induc operele de artă; Dave Hickey aduce în discuție traducerea percepției vizuale într-o viziune, care e apoi codată într-un limbaj speculativ și de pledoarie; pentru Roberta Smith, a scrie critică de artă presupune indicarea noilor opere apărute; Lawrence Alloway definește critica de artă ca un răspuns descriptiv, interpretativ și evaluativ al artei recente; Clement Greenberg accentuează obligația
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fixarea datelor lipsă la medie tinde să reducă atît coeficienții de corelație, cît și pe cei de regresie, și totodată să atenueze semnificația statistică. În mod similar, la construirea scalelor compozite din indicatori multipli, datele lipsă pentru fiecare indicator sînt codate la media pe țară a acelei variabile (sau la media de opt țări, dacă întrebarea nu a fost pusă într-una din țări) și rotunjită în sus, spre cel mai apropiat număr întreg, în cazul scalelor aditive. Pentru a ușura
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]