1,442 matches
-
În perioada 23 martie - 27 aprilie 2012, echipa de elevi, formata din Florin Vasluianu (IX F), Andreea Angheluș (IX G), Ionela Buta (IX G), Ana Vasluianu (X D), Codruț Artene (XI D), Valentina Prodan (XI C) si Dimitrie Paiu (XI C), coordonată de profesorii Ramona Marinescu si Ion Cazacu-Davidescu, a participat în cadrul programului educațional internațional "The International Astronomical Search Collaboration (IASC)" la Campania aniversară de căutare de asteroizi "Global
Sfera by Ionela Buta, Andreea Angheluş () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93572]
-
și de preot cercetător Fabian Doboș, din Departamentul de Cercetare Științifică al Episcopiei Romano-Catolice Iași;} {\footnote 43. Date despre activitatea medalistica a artiștilor creatori de la Monetăria Statului, vezi Cristian Ciornei, Regia Autonomă Monetăria Statului, Activitatea medalistica 1990-1997, 1998, 1999 și Codruț Ciobănescu, Medalistica. Monetăria Statului nr. 1, apr. 2009, nr. 2, sept. 2009, nr. 3, ianuarie 2009, nr. 4, apr. 2010;} {\footnote 44. Personalități ale Iașului în imagini medalistice, Editura Junimea, 2002, pag 25-26;} {\footnote 45. Idem, pag 108;} {\footnote 46
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu minuni (1960), Bună ziua, fulgilor (1961), Ce poezie știi tu? (1961), Făt-Frumos, curcubeul (1961), Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul (1963), Făgurași (1963), Mulțămim pentru pace (1963), Soarele cel mic (1963), Duminica cuvintelor (1969), Trei iezi (1970), Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli, 1970), Mama (1975), Un verde ne vede (1976), Albinuța (1979). În 1970, împreună cu Spiridon Vangheli, realizează primul abecedar cu litere latine în Basarabia postbelică. Volumele sale sunt încununate cu Premiul „Iosif Glavan” al Komsomolului (pentru
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Chișinău, 1963; Soarele cel mic, Chișinău, 1963; Ceasornicul pădurii, Chișinău, 1965; Versuri, pref. Ion Druță, Chișinău, 1965; Poezii de sama voastră, Chișinău, 1967; Numele tău, pref. Ion Druță, Chișinău, 1968; Duminica cuvintelor, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1969; Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli), Chișinău, 1970; Trei iezi, pref. Raisa Suveică, Chișinău, 1970; Versuri, Chișinău, 1971; Aproape, pref. Liviu Damian, Chișinău, 1974; Numărătoarea, Chișinău, 1974; Mama, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1975; Un verde ne vede, Chișinău, 1976
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Mirel Bănică Codruț Constantinescu =================== ENERVĂRI ISBN Mirel Bănică Codruț Constantinescu Enervări sau despre bucuria de a trăi în România Introducere Este foarte dificil să descrii începuturile sau evoluția unei prietenii consistente, care nu sa sfârșit, care funcționează în prezent. Neconsumată. Trebuie să îți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Mirel Bănică Codruț Constantinescu =================== ENERVĂRI ISBN Mirel Bănică Codruț Constantinescu Enervări sau despre bucuria de a trăi în România Introducere Este foarte dificil să descrii începuturile sau evoluția unei prietenii consistente, care nu sa sfârșit, care funcționează în prezent. Neconsumată. Trebuie să îți dezgropi amintiri pe care, teoretic, le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Însă, dacă te concentrezi bine, poți diseca și prieteniile active. Cum orice prietenie are un început (ce mai truism!), trebuie să ne referim inevitabil și la acesta, pentru a înțelege natura ciudată a ceea ce ne leagă. Prin anul 1999, studentul Codruț Constantinescu era nervos pe muzica disco-tembelă, ce invada spațiul public românesc. Încă nu se auzeau manele din fiecare casetofon de mașină, din aproape fiecare combină Mecosonic. Stând la o masă de lemn, pe care o avea pe veranda casei părintești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un anume Mirel Bănică. Acesta s-a prezentat succint: tocmai se întorsese din Elveția și urma să facă armata la Unitatea de Jandarmi (fostă de Securitate) din Câmpina. Propunea chiar o întâlnire, fapt care l-a cam îngrijorat pe timidul Codruț. Timpul a trecut, Mirel a plecat din nou la Geneva, pentru a-și continua studiile înalte. Corespondența a continuat și ea, chiar dacă cei doi erau niște necunoscuți, unul față de celălalt. Cel mai ciudat lucru din viața lui Codruț s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pe timidul Codruț. Timpul a trecut, Mirel a plecat din nou la Geneva, pentru a-și continua studiile înalte. Corespondența a continuat și ea, chiar dacă cei doi erau niște necunoscuți, unul față de celălalt. Cel mai ciudat lucru din viața lui Codruț s-a întâmplat prin primăvara anului 2001, când, plângându-se într-o scrisoare de acum genevezului Mirel de cariera lui puțin promițătoare de profesor suplinitor care preda educația civică într-o școală profesională destul de sălbatică, Mirel i-a propus să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
într-o școală profesională destul de sălbatică, Mirel i-a propus să postuleze pentru o bursă, în cadrul aceluiași institut prestigios pe care-l absolvise și el cu câțiva ani înainte, printre puținele care acordau mici burse în Geneva. Zis și făcut! Codruț s-a apucat să legalizeze acte, diplome, certificate, de tradus CV-uri și scrisori de intenție în limba franceză, o limbă ce-i era în mare măsură străină, motiv pentru care a apelat la diverși profesori de franceză. Dosarul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mod sigur, nu se va încheia decât scriptic, o dată cu acceptarea țării în Uniunea Europeană. Cât de bine și de reconfortant ar fi dacă normalitatea occidentală s-ar fi instalat în România la fel de rapid precum diversele mari firme multinaționale delocalizate de mondializare! Codruț Constantinescu Introducere la o continuă enervare Îmi este greu să scriu o „introducere“ la un text pe care eu însumi nu știu cum să-l calific cu exactitate. Să încep prin a rememora istoria unei prietenii pas comme les autres? Codruț Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mondializare! Codruț Constantinescu Introducere la o continuă enervare Îmi este greu să scriu o „introducere“ la un text pe care eu însumi nu știu cum să-l calific cu exactitate. Să încep prin a rememora istoria unei prietenii pas comme les autres? Codruț Constantinescu a făcut-o mai bine decât mine, în paginile precedente. Când abordarea unui subiect ridică probleme și „pene“ de aspirație, soluția cea mai îndemână este să începi să consulți / dezbați definiția termenul, așa cum se găsește el într-un dicționar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
printre conaționali, anumite lucruri care păreau normale și firești acolo, devin prilej de nesfârșite chinuri aici, acasă. Lista este mult prea lungă pentru a fi reprodusă chiar aici, o parte se regăsesc în paginile care urmează. Am vizitat împreună cu amicul Codruț, în toamna anului 2006, casa memorială „Nicolae Grigorescu” din Câmpina. Povestea pictorului este simplă: un băiat talentat trăiește din pictura de icoane vândute prin târguri și, din când în când, comenzi mai mari de picturi de biserici. Este remarcat pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
arhaică“ de corespondență, dar extrem de „umană“, ce va dispărea curând din repertoriul serviciilor Poștei Române, ucisă de modernitatea mijloacelor actuale de comunicare. Am corespondat pe mici bucăți de carton, afișe de conferință din universități canadiene (eu), diverse imprimate publicitare europene (Codruț). Nici unul din textele din carte nu a fost trimis pe e-mail. Îmi place să cred că fiecare fragment are viața sa proprie, respiră separat. Acest tip aparte de corespondență ne-a impus anumite constrângeri, dintre care cea mai importantă mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
întruna „La căldură! La căldură! La vin fiert!“. La căldura dată de micul minunat corp pe care-l voi ține în brațe și-l voi face „avion“ peste doar două ore. Și care, la sfârșit, mă va aplauda pentru efort! Codruț 24 noiembrie 2005 Scriu cu litere mici, pentru că am experiență. Dacă ai știi tu câte „servite“ și fițuici am făcut în Politehnică pentru a trece pragul... Oricum materia era imposibil de învățat pentru orice creier normal. Astăzi, mă enervezi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
permite niciodată? Și totuși, suntem departe de puterea financiară vestică, nu-mi voi putea permite o groază de lucruri, de care poate nici nu am nevoie. Deranjantă este calitatea îndoielnică a multor bunuri pe care suntem nevoiți să le cumpărăm. Codruț 30 noiembrie 2005 ,,Courrier International“ La început m-a bucurat foarte mult să găsesc în căsuța mea poștală nr. 73 (la bloc se fură scrisorile - iată definiția locuirii urbane în România) revista cu acest nume cumpărată de tine, cu mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să iasă în față cu o declarație publică (dar pe cine mai interesează)? - că românii nu tac naibii mai mult. Am avea mare nevoie de câteva duzini de Carol I, care să nu se autohtonizeze; - oboseala inutilă (dar dulce) paternală. Codruț 5 decembrie 2005, Predeal Fauna care populează acest curs este destul de diversă, interesantă, bogată. Exită tipul (complet atipic!) al ardeleanului vorbitor de germană, căruia îi place foarte mult să dea din gură, să explice, să traducă în locul co-organizatorului, să turuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a mărturist nevinovat: „for us, for the Germans, work comes first, joy second“ (pentru noi, germanii, munca este pe primul plan, distracția vine după muncă). Vai lui... Cea mai proastă premisă cu care poți începe să-i cunoști pe vlahi... Codruț 6 decembrie 2005, Predeal Germanul este simpatic, tipul occidentalului tehnocrat care zâmbește destul de des și, pentru a arăta că este branșat și deschis, nu ezită să-și ironizeze propria țară, fapt ce provoacă o plăcere intensă cursanților români. La masă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
două secole. În plus, una este să ai obiecții serioase, în cunoștință de cauză și alta este să-ți bați joc de o Mare Cultură, față de care vlahii nu sunt altceva decât paysans de Danube, bădărani, nemanierați, neserioși, ne-europeni... Codruț 7 decembrie 2005, Predeal Ce m-a enervat enorm la masa de prânz din această penultimă zi: atitudinea colegilor mei mai în vârstă. Marea majoritate a lor este formată din „doamne“ grase, pe la 50 de ani, și domni miștocari, foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
fost Bulă, evident. Îți dai seama ce poftă de mâncare aveam, când îi auzeam debitând porcăriile bine cunoscute. Și îmi imaginez că respectivele exemplare umane au copii. Ce exemplu le-or fi dând? Se pot abține acasă? Ce naiv sunt... Codruț 7 decembrie 2005 Tocmai mă pregăteam să-ți scriu despre ceva bun și drăguț, un subiect care să arate că ceva se schimbă în țara aceasta și NU este tocmai totul așa de negru. A trebuit să-mi schimb opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de campanii de PR, de comunicare, de explicare, de introducere etc. „Nu vreau să vă țin mult...“ și tipul/tipa vorbește de un sfert de oră și va mai vorbi încă un sfert de oră. Interactivi mai vrem să fim... Codruț 7 decembrie 2005 Am ales să-mi folosesc și cel de-al doilea cartuș plin cu alice, îndreptându-mi pușca spre tine, sperând să te nimeresc cu această cartolină. Am părăsit acel seminar plictisitor nu înainte de a auzi că se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
publice „Revista 22“ un articol de-al meu. M-a întrebat naiv: „O să scrii editoriale?“ Am râs de el (i-am băgat acel icon care hăhăie). Poate peste 20 de ani dacă „I will Keep the Faith“ (Jon Bon Jovi). Codruț 12 decembrie 2005 Precum Germania nazistă a pictorului ratat și eu caut acel spațiu vital (Lebensraum?...). „Germana“ mea este foarte proastă și se limitează doar la vreo 30 de cuvinte, câteva lozinci naziste, cu care de altfel am amuzat acele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
motiv devin violent când îi văd pe acești hippioți politic-corecți avant la lettre. Ce știau ei altceva despre această lume, în afara kitsch-ului indian și a ierbii afgane? O simplă enervare banală, cauzată de 4 minute de privit la TV. Codruț 14 decembrie 2005 Scurt, la obiect. Îți scriu pe această foaie de hârtie care imită formatul cartolinei. În plus, ca un corupt infect ce sunt, o voi strecura în paginile ziarului „Cuvântul“, voi tăia plicul la colț și-l voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Pot gândi mai bine, mai liber. Sunt sigur că vom adopta și noi această modă politică, deja se văd primele semne. Dar unde vom găsi noi negrii? Ce prost sunt, deja îi avem, sunt țiganii maneliști de pe la toate televiziunile comerciale. Codruț 17 decembrie 2005 România tocmai mănâncă bătaie în finala Campionatului Mondial de handbal feminin, așa că m-am supărat și m-am așezat la scris. Mănâncă bătaie nu pentru că ar fi mai slabe tehnic decât adversarele lor, ci pentru că s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cantonul Uri și doar administrația ar fi românească. Aceasta nu poate fi altfel decât este întreaga țară. Dacă Valahia pute a rahat, cum ar putea administrația românească să miroasă a parfum Cristian Di(h)or? (o altă glumiță tâmpă românească). Codruț 20 decembrie 2005 Am să dedic această cartolină unui fapt care deopotrivă mă amuză și mă enervează. Mama a văzut la „Surprize, surprize“ o tulburătoare poveste de dragoste între o helvetă germanofonă (bănuiesc, după nume) și un negru (masai? E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]